Referat Plan De Afaceri4
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Plan De Afaceri4 si de asemenea puteti face
Download Referat Plan de afaceri4Citeste fragmente din Referat Plan De Afaceri4
Capitolul 1
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE PLANULUI DE AFACERI
1.1. NECESITATEA PLANULUI DE AFACERI
Planul de afaceri se refera fie la promovarea unei firme
noi,fie la lansarea unui proiect important intr-o întreprindere
existenta.
Planul de afaceri este rezultatul unei activitati utile
de-alungul procesului de concepere si dezvoltare a proceselor noi si
inventive.In mod egal,el joaca un rol important in aplicarea unei
operatiuni de restructurare a intreprinderilor.In cele din urma devine
obligatoriu cu ocazia investigarii partenerilor financiari.Planul de
afaceri este un dosar in care se concentreaza studiul analitic si
exhaustiv al tuturor aspectelor unui proiect sau al unei
intreprinderi.El contine un plan amanuntit de actiune,precum si o
evaluare a rentabilitatii de perspectiva a proiectului propus.
Planul de afaceri este un instrument
necesar:intreprinzatorilor care creaza o societate sau cauta parteneri
pentru intreprinderile lor;gestionarilor de proiecte;managerilor care
propun activitati noi,altor persoane decat cele care sunt deja
responsabile in cadrul unor intreprinderi deja existente.
Planul de afaceri este important in toate
sectoarele,industrial sau servicii,in mod independent de
gradul氠牯æÂ â¥湩癯瑡敩ç 桥楮慣猠畡洠牡敫楴æÂ®å€®æ…¬ç•®
â¬敤愠慦散楲æÂ ç™¥æ¹©â¥楤â®散椠â®散洠楡洠汵â´湵椠ç®
牴浵湥â´湩楤ç³湥慳楢挬âµ橡瑵牯汵挠牡極â¡敳瀠慯整
爠略楳椠â®牯æÂ©â¥潤æ•Â楮⹵
Diagnosticarea activităţii tehnico-productive şi
economico-financiare se poate face prin măsurarea performanţelor
activităţilor şi pe ansamblul interpriderii pentru a găsi soluţii
ca aceasta să devină competitivă. Se urmăreşte asanarea
activităţilor nerentabile, cunoaşterea şanselor intreprinderii de a
deveni competitivă pe piaţă, de a-şi relansa şi stabiliza
activitatea economică sau de a intra în faliment.
Informaţiile necesare în vederea măsurării performanţei economice
prezente şi previzibile se obţin din contabilitatea analitică din
bilanţul contabil şi anexele acestuia, din analiza realizării
prevederilor bugetului de venituri ÅŸi cheltuieli, din investigarea ÅŸi
evaluarea stării tehnice a interprinderii şi a desfăşurării
proceselor tehnologice, din studii de marketing, din analiza bonităţii
ÅŸi a previziunilor financiare, etc.
1.2.CONTINUTUL PLANULUI DE AFACERI
Planul de afaceri este un studiu complex care se elaborează în
vederea începerii unei afaceri noi, în cazul în care interprinderea
solicită credite pentru investiţii şi restructurare, pentru
constituirea unei societăţi mixte, în caz de fuziune, divizare, etc.
Planul de afaceri permite investitorilor de capital, băncilor, altor
agenţi economici să cunoască starea actuală şi perspectivele
întreprinderii în competiţie cu alţi parteneri. Planul de afaceri
trebuie să dea răspunsuri la câteva întrebări fundamentale:Cine
sunteţi? Ce faceţi? De unde veniţi? Unde vreţi să ajungeţi?.
Planul de afaceri trebuie să fie realist, fiabil, credibil, ambiţios
şi să cuprindă indicatori tehnici şi economico-financiari care să
poată fi realizaţi pe termen şi lung. Din stabilirea clară a
obiectivelor strategice şi din fundamentarea indicatorilor trebuie să
se contureze soluţii şi măsuri concrete care permit realizarea
scopurilor propuse. Planul de afaceri se fundamentează pe o concepţie
strategică, care să asigure întreprinderii (firmei) creşterea
puterii competiţionale şi maximizarea profitului. La elaborarea
acestei lucrări trebuie angrenată întreaga echipă de conducere.
Planul de afaceri trebuie să cuprindă un rezumat care să prezinte
elementele esenţiale ce rezultă din analiză şi proiectare şi o
scurtă caracterizare a produselor care constituie obiectul proiectului.
Această caracterizare se referă la perspectiva relansării firmei ca
urmare a mediului economic favorabil şi a realizării unor performanţe
ridicate în comparaţie cu alţi agenţi ecnomici.
Calitatea planului de afaceri depinde de calitatea concepţiei şi de
efortul depus pentru reuşita lui. Planul de afaceri cuprinde două
părţi: diagnosticul economic şi evaluarea activităţii viitoare.
Capitolul 2
DIAGNOSTICUL ECONOMICO-FINANCIARAL SOCIETATII
2.1.PREZENTAREA SOCIETATII AGRICOLE
Denumirea societatii: Societatea Comerciala AGRO ILFOV
S.R.L.
S.C.AGRO ILFOV S.R.L.s-a infiintat in anul 1995 ca persoana juridica si
functioneaza potrivit prevederilor legii 36/1991.Societatea s-a
constituit de catre proprietarii agricoli in scopul exploatarii
terenurilor agricole detinute si executarea de lucrari mecanizate asupra
pamantului apartinand proprietarilor acestuia.
Este situata in zona de campie si face parte din
unitatile cu potential,participand la aprovizionarea cu materiale la
industria locala :unitati de morarit si de panificatie.
Avand in vedere posibilitatile acestea,societatea
doreşte ca,în sensul cresterii dimensiunii sale,sa arendeze teren,in
conditiile legii65/1998.Asociatii sunt persoane fizice,atat fostii
proprietari de terenuri cat si mostenitori ai acestora,beneficiari ai
legii fondului funciar.
NR.CRT.
SPECIFICARE
U.M.
CANTITATE
1
SUPRAFATA
SOCIETATII
HA.
500
2
NR. MEMBRII
ASOCIATI
NR.
600
3
SUPRAFATA
ADUSA IN
FOLOSINTA/
ASOCIAT
HA.
0,83
4
SUPRAFATA
ARENDATA
HA.
200
2.2.ANALIZA POTENTIALULUI INTERN
2.2.1.DIAGNOSTICUL ORGANIZARII STRUCTURALE
Administrarea societatii se face de Adunarea Generala a Asociatiilor si
de un manager ales de aceasta.Forta de munca de care dispune societatea
este formata din muncitori permanenti si din asociati care doresc sa
participe la munca.Structura fortei de munca este diferentiata pe
categorii de varsta si sex si ca nivel de pregatire profesionala.
NR.CURENT SPECIFICARE NUMAR
1 TOTAL
SALARIATI 10
2 CU STUDII
SUPERIOARE 2
3 BARBATI 6
4 CU VARSTA
PESTE 62 ANI 1
5 FEMEI 4
6 CU VARSTA
2.2.2.DIAGNOSTICUL POTENTIALULUI MATERIAL
Mijloacele fixe existente constau din sediul
societatii si din parcul de masini agricole.Acestea din urma au fost
achizitionate in cea mai mare parte a lor dupa 1995.Avand in vedere
durata relativ redusa de folosire a lor,acestea asigura indicatori
calitativi de lucru,contribuind la cresterea productiei.
NR.CRT. SPECIFICARE U.M. CANTITATE
1 TRACTOR U650 BUC 4
2 TRACTOR U800 BUC 2
3 PLUG 3-5 TRUPITE BUC 2
4 SEMANATOARE
BOB CU BOB BUC 1
5 SEMANATOARE
PAIOASE BUC 1
6 GRAPA BUC 1
7 COMBINA BUC 5
8 DISC BUC 4
9 REMORCA BUC 5
2.2.3.ANALIZA REZULTATELOR ECONOMICO-FINANCIARE
Aceasta analiza economico-financiara reprezinta cel mai
substantial instrument de analiza,cu impact puternic asupra deciziilor
viitoare ale managerilor.
NR.
CRT. INDICATORI U.M. SUME
1998 SUME
1999 SUME
2000 PROC.
1998 PROC.
1999 PROC.
2000
1 Venituri din
exploatare Mii
Lei 3063563 3263219 3389400
-productia
vanduta Mii
lei 3063563 3263219 3389400
-prestari
servicii Mii
Lei 69821 65265 70000
2 Cheltuieli din
Exploatare Mii
Lei 2815781 2973335 3025620
3 Profit net Mii
lei 885836 202263 272835
4 Rata profitului Procente
Pe baza informatiilor furnizate de societate se pot calcula,de
asemenea,indicatorii financiari inregistrati,astfel:
Nr.crt. Indicatori U.m. 1998 1999 2000
1 Rata lichiditatii
Imediate Lei 0,62 1,08 0,92
2 Rata
Lichiditatii
Curente Lei 0,65 1,06 0,97
3 Rata datoriilor Lei 0,29 0,40 0,43
4 Solvabilitate
Financiara Lei 0,16 0,16 2,95
5 Viteza de rotatie a
Activelor
Circulante Lei 7,96 5,87 5,30
6 Marja de
Profit Lei 28 6,19 9,04
7 Rata rentabilitatii
Resurselor
Consumate Lei 31 6,80 9,01
CAPITOLUL 3
PIATA
CLIENŢII SOCIETĂŢII:
GRAU:*fabrica de pâine Berceni:60%
:*fabrica de pâine Spicul:40%
PORUMB:*fabrica de bere Fulbier:25%
:*fabrica de bere Tuborg:40%
:*fabrica de bere Gambrinus:35%
FLOAREA SOARELUI:*fabrica de ulei:Muntenia:30%
:*fabrica de ulei:Soleil:30%
:*fabrica de ulei:Floriol:40%
ORZ:*S.C.Cervenia S.R.L.:100%
MAZARE:*S.C.RÂURENI S.R.L.:100%
LUCERNA:*S.C.CERVENIA S.R.L.:100%
FURNIZORII SOCIETĂŢII
Furnizorii societăţii sunt cei pentru :sămânţa, combustibili,
materiale, îngrăşăminte, erbicide, apă pentru irigaţii, lucrările
de amenajare, întreţinere si recoltare realizându-se de către
societate.
SĂMÂNŢĂ:*-S.C. CEREALCOM S.A. DOLJ: 50%
:*-S.C. CEREALCOM S.A. IALOMIÅ¢A:50%
COMBUSTIBILI :*- S.C. PETROM S.A.:80%
:*- S.C. LUKOIL ROMÂNIA S.A.:20%
MATERIALE:*-S.C. JENŢI AUTO DRĂGĂŞANI S.A.:30%
:*-S.C. KAPA S.R.L.(baterii auto):20%
:*-S.C. RULMENTUL ALEXANDRIA S.A.:35%
:*-S.C. GEROMED S.A. (geamuri auto) :5%
:*-S.C. PRES S.R.L.(cauciucuri) :10%
ÎNGRĂŞĂMINTE, ERBICIDE, PESTICIDE:
:*-S.C. OLTCHIM S.A.:80%
:*-S.C. PUNDVILCHIM S.A.:20%
APÄ‚ PENTRU IRIGAÅ¢II:*-S.C. AQUA NOVA S.A.:100%
CONCURENŢII SOCIETĂŢII
În această zonă societatea nu are nici un concurent destul de
puternic astfel încât să poată face faţă pe piaţă, deoarece
potenţialii concurenţi nu îşi permit să aloce sume mari de bani ei
neavând puterea financiară a societăţii. Potenţialii concurenţi
sunt reprezentaţi de micii cultivatori de terenuri agricole ce nu pot
pune mari probleme. Prin arendarea a 200 ha de teren arabil unitatea
agricolă se va întării, acest lucru ducând la o dezvoltare
puternică, în sensul întăririi poziţiei sale pe piaţă dar şi de
eliminare a potenţialilor concurenţi.
CAPITOLUL 4
PROGRAMUL DE PRODUCÅ¢IE
4.1. PROGNOZAREA PRODUCÅ¢IEI MEDII
ÃŽn ultimii 3 ani s-au realizat, la fiecare dintre culturi, aproximativ
aceleaşi producţii: la grâu producţii de 3000-3500 kg/ha, la porumb
de 4000-4500 kg/ha, la floarea soarelui de aproximativ 1750 kg/ha, la
orz de 4000-4500 kg/ha, la mazăre de 1500-2000 kg/ha iar la lucernă
s-au realizat producţii de 14.000-16.000 kg/ha, toate producţiile
fiind realizate în condiţii de cultură neirigată.
Datorită integrării în activitatea de producţie a sistemului de
irigaţii, producţiile finale ce se vor realiza vor fi cu 20-30% mai
ridicate.
4.1.1. PROGNOZAREA PRODUCŢIEI MEDII LA GRÂU
Pmedie=P1998+P1999+P2000/3=10.000/3=3.333*130/100=5.000 kg/ha
4.1.2. PROGNOZAREA PRODUCÅ¢IEI MEDII LA PORUMB
Pmedie=6.000 kg/ha
4.1.3. PROGNOZAREA PRODUCÅ¢IEI MEDII LA FLOAREA SOARELUI
Pmedie=2.250 kg/ha
4.1.4. PROGNOZAREA PRODUCÅ¢IEI MEDII LA ORZ
Pmedie=6.000 kg/ha
4.1.5. PROCNOZAREA PRODUCŢIEI MEDII LA MAZĂRE
Pmedie=3.000 kg/ha
4.1.6. PROGNOZAREA PRODUCÅ¢IEI MEDII LA LUCERNÄ‚
Pmedie=20.000 kg/ha
Prognozarea producţiei medii s-a realizat analizând producţiile
medii înregistrate în ultimii 3 ani, această analiză putând da
rezultate datorită diferenţei mici de timp: 3 ani.
Nr.crt. Cultura Producţia în 1999
Kg/ha Producţia în 1999
Kg/ha Producţia în 2000
Kg/ha Prognoza fără irigaţii în
2001 Prognoza cu irigaţii în 2001
1 Grâu 3.200 3.500 3.000 3.300 5.000
2 Porumb 4.000 4.000 4.500 4.200 6.000
3 Floarea
soarelui 2.000 1.700 1.700 1.750 2.500
4 Orz 4.000 4.200 4.200 4.200 6.000
5 Mazăre 2.000 1.700 2.000 1.800 3.000
6 Lucernă 18.000 17.000 16.000 17.000 20.000
4.2. OPTIMIZAREA PRODUCÅ¢IEI AGRICOLE
Determinarea suprafeţelor pe care fiecare cultură le va ocupa se va
realiza pe baza rentabilităţii fiecăreia dintre ele: grâu-32%,
porumb-18%, orz-28%, floarea soarelui-25%, lucernă-15%, mazăre-14%.
Aceste procente ale rentabilităţii sunt aproximative, până la
recoltare putând apărea condiţii pentru depăşirea sau scăderea
producţiilor.
Nr.crt. Cultura Suprafaţa
ha %
1 Grâu 245 35
2 Porumb 98 14
3 Floarea soarelui 112 16
4 Orz 126 18
5 Mazăre 70 10
6 Lucernă 49 7
Optimizarea producţiei se realizează pe baza unui asolament raţional
şi bine gândit, ţinându-se seama de modalitatea de rotaţie a
culturilor. Întreaga suprafaţă a unităţii agricole se împarte în
7 sole a câte 100 ha fiecare pe care se va aplica rotaţia culturilor
după cum urmează:
R
Â¥
â€Âÿ¬
â€Âÿ¬
â€Âÿ¬
â€Âÿ¬
â€Âÿ¬
â€Âÿ¬
â€Âÿ¬
ô
ô
ô
æ„€Ä¤à ¼‰Ì€Ì¤ì˜ÂȆᆸâÂ°æ„€Ì¤à ¼Ầ̤ì˜ÂȆᆸâÂ°á„€ì’„æ€‚ì’„æ„‚Ì¤à ¬€
Nr. solă Cultura 2001 Cultura 2002 Cultura 2003
anterioară viitoare anterioară viitoare anterioară Viitoare
1 grâu grâu grâu grâu grâu porumb şi lucernă
2 grâu grâu grâu grâu grâu floarea
soarelui
3 grâu şi
porumb porumb porumb porumb porumb grâu
4 porumb ÅŸi orz porumb
ÅŸi orz porumb
şi orz porumb şi orz porumb şi orz grâu
5 orz ÅŸi
floarea soarelui mazăre şi lucernă mazăre şi lucernă mazăre şi
lucernă mazăre şi lucernă grâu şi orz
6 floarea soarelui şi mazăre fl. soarelui şi mazăre fl. soarelui şi
mazăre fl. soarelui şi mazăre fl. soarelui şi mazăre orz şi
mazăre
7 mazăre şi
lucernă floarea soarelui floarea soarelui floarea soarelui floarea
soarelui mazăre şi lucernă
CAPITOLUL 5
ANALIZA REZULTATELOR ECONOMICO-FINANCIARE
ALE UNITĂŢII AGRICOLE
5.1. ANALIZA CHELTUIELILOR UNITĂŢII AGRICOLE
5.1.1. CHELTUIELILE CU SĂMÂNŢA
Nr. crt. Sămânţa Preţ lei/kg Cantitate kg/ha Total cantitate (kg)
Total preţ
(lei)
1 Grâu 5.000 220 53.900 269.500.000
2 Porumb 40.000 20 1.960 78.400.000
3 Floarea soarelui 50.000 6 672 33.600.000
4 Orz 5.000 200 25.200 126.000.000
5 Mazăre 5.000 80 5.600 28.000.000
6 Lucernă 20.000 20 980 19.600.000
TOTAL CHELTUIELI CU SĂMÂNŢA=555.100.000 lei
5.1.2. CHELTUIELI CU COMBUSTIBILII
Nr. crt. Cultura Consum
litrii/ha Preţ
lei/kg Cheltuieli
totale (lei)
1 Grâu 200 15.000 735.000.000
2 Porumb 120 15.000 176.400.000
3 Floarea soarelui 200 15.000 336.000.000
4 Orz 200 15.000 378.000.000
5 Mazăre 150 15.000 157.500.000
6 Lucernă 100 15.000 73.500.000
TOTAL CHELTUIELI CU COMBUSTIBILII=1.856.400.000 lei
5.1.3. CHELTUIELI CU ÎNGRĂŞĂMINTELE
Preţ complexe (65%-N, 20%-P, 15%-K)=7.000 lei/kg
Preţ N=6.000 lei/kg
Nr.crt. Cultura Complexe
(septembrie)
kg/ha N
februarie-martie Preţ
lei/ha Preţ
total
1 Grâu 200 150 2.150.000 526.750.000
2 Orz 200 150 2.150.000 270.900.000
Nr.crt. Cultura Complexe
(între discuitul 1 şi 2) ha N
în vegetaţie
(ha) Preţ total
la ha (lei) Preţ total
(lei)
1 Floarea
soarelui Martie-200 150 2.150.000 240.800.000
2 Porumb Aprilie-200 150 2.150.000 210.700.000
Nr.crt. Cultura Complexe
feb.-martie
(ha) Preţ la ha Preţ total
1 Mazăre 150 1.050.000 73.500.000
Nr.crt. Cultura Complexe
octombrie (ha) Preţ la ha Preţ total
1 Lucernă 150 1.050.000 51.450.000
CHELTUIELI CU ÎNGRĂŞĂMINTELE=1.374.100.000 lei
5.1.4. CHELTUIELI CU ERBICIDE
Nr.crt. Cultura Cheltuieli (lei/ha) Cheltuieli totale
1 Grâu 1.200.000 294.000.000
2 Porumb 1.200.000 117.600.000
3 Floarea
soarelui 1.200.000 134.400.000
4 Orz 1.200.000 151.200.000
5 Mazăre 1.200.000 84.000.000
6 Lucernă 1.200.000 58.800.000
CHELTUIELI CU ERBICIDATUL=840.000.000 lei
5.1.5. CHELTUIELI CU MATERIALELE
Nr.crt. Cultura Cheltuieli totale (lei)
1 Grâu 676.000.000
2 Porumb 513.000.000
3 Floarea
soarelui 618.000.000
4 Orz 582.000.000
5 Mazăre 510.000.000
6 Lucernă 408.000.000
CHELTUIELI CU MATERIALELE=3.307.000.000 lei
5.1.6. CHELTUIELI CU FORÅ¢A DE MUNCÄ‚
Nr.crt. Nr. angajaţi Salariu
mediu lunar/persoană Salariu mediu
anual/persoană Salariu
anual total
1 10 3.600.000 43.200.000 432.000.000
5.1.7. CHELTUIELI DIN PRESTĂRI SERVICII
Nr.crt. Specificare Suprafaţa
(ha) Lucrări mecanice
(lei) Tratamente
chimice
(lei) Cheltuieli
totale (lei)
1 Prestări
servicii 18 25.200.000 14.400.000 39.600.000
5.1.8. CHELTUIELI CU ARENDA
Din totalul de 200 ha luate în arendă societatea a cultivat pe ele
aceleaşi proporţii ale culturilor, nefăcând o solă sau mai multe
separat. Astfel la grâu avem: 35%-70 ha, la porumb 14%-28 ha, la
floarea soarelui 16%-32 ha, la orz 18%-36 ha, la mazăre 10%-20 ha, la
lucernă 7%-14 ha. Pentru arendarea terenului, societatea a negociat cu
proprietarii de terenuri mărimea arendei care este (la ha) următoarea:
grâu-1000 kg, porumb-1000 kg, floarea soarelui-800 kg, orz-1000 kg,
mazăre-800 kg, lucernă-5.000 kg.
Nr.crt. Cultura Suprafaţa (ha) Arenda la ha (kg) Arenda la ha lei
(stas) Arenda
totală (lei)
1 Grâu 70 1.000 4.050.000 283.500.000
2 Porumb 28 1.000 4.050.000 113.400.000
3 Floarea soarelui 32 800 4.320.000 138.240.000
4 Orz 36 1.000 3.150.000 113.400.000
5 Mazăre 20 800 2.880.000 57.600.000
6 Lucernă 14 5.000 4.500.000 63.000.000
CHELTUIELI CU ARENDA=769.140.000 lei
5.1.9. CHELTUIELI CU APA PENTRU IRIGAÅ¢II
Nr.crt. Cultura Suprafaţa
totală (ha) Cant. apă
l/700 ha Preţ
lei/1l apă Preţ total
(lei)
1 Grâu 245 245.000 1.500 367.500.000
2 Porumb 98 98.000 1.500 147.000.000
3 Floarea
soarelui 112 112.000 1.500 168.000.000
4 Orz 126 126.000 1.500 189.000.000
5 Mazăre 70 56.000 1.500 84.000.000
6 Lucernă 49 39.200 1.500 58.800.000
CHELTUIELI CU IRIGAÅ¢IILE=1.014.300.000 lei
CHELTUIELI TOTALE ALE SOCIETĂŢII=10.187.640.000 lei
5.2. ANALIZA VENITURILOR UNITĂŢII AGRICOLE
5.2.1. VENITURI DIN ACTIVITATEA DE PRODUCÅ¢IE
Nr. crt. Cultura Suprafaţa
cultivată
(ha) Producţia
la ha (kg) Producţia
totală
(kg) Producţia
totală
stas (to) Preţ
vânzare
(lei/kg) Venituri
totale
(mii lei)
1 Grâu 245 5.000 1.225.000 1.102,5 4.500 4.961.250
2 Porumb 98 6.000 588.000 529,2 4.500 2.381.400
3 Floarea
Soarelui 112 2.500 280.000 252 6.000 1.512.000
4 Orz 126 6.000 756.000 680,4 3.500 2.381.400
5 Mazăre 70 3.000 210.000 189 4.000 756.000
6 Lucernă 49 20.000 980.000 882 1.000 882.000
VENITURI DIN ACTIVITATEA DE PRODUCÅ¢IE=12.874.050.000 lei
5.2.2. VENITURI DIN PRESTĂRI SERVICII
Nr.crt. Prestări servicii (ha) Venituri totale (lei)
1 18 54.000.000
VENITURI DIN PRESTĂRI SERVICII=54.000.000 lei
VENITURI TOTALE ALE UNITĂŢII AGRICOLE=12.928.050.000 lei
CAPITOLUL 6
BUGETUL DE VENITURI ÅžI CHELTUIELI
Nr. crt. INDICATORI U.M. VALOARE
1 Venituri din exploatare d.c.:
-din producţia
vegetală mii lei 12.874.050
-din prestare
servicii mii lei 54.000
2 Cheltuieli totale d.c.:
-cheltuieli pentru
exploatare mii lei 9.378.900
-cheltuieli pentru
prestări servicii mii lei 39.600
-cheltuieli cu
arenda mii lei 769.140
-alte cheltuieli mii lei ------
3 Profit brut mii lei 2.740.410
4 Profit net mii lei 2.055.307,5
5 Rata profitului % 20,17
Această rată a profitului a fost realizată datorită cumulării
acţiunii a doi factori (s-a creat o sinergie) importanţi: irigarea
culturilor dar şi arendarea a 200 ha teren arabil pe lângă cei 500 ha
deţinuţi de unitatea agricolă.
Cheltuielile totale generate de arendarea a 200 ha au fost de 4,1 mld.
lei, iar veniturile totale de pe urma arendării au fost de circa 40%
din totalul veniturilor societăţii din activitatea de producţie
adică aproximativ de 5 mld. lei, ceea ce a dus la obţinerea unei rate
a profitului în funcţie de cheltuielile totale de circa 20%. De
asemenea, mărimea arendei negociate a fost una în condiţii foarte
bune pentru societate, cheltuielile efective cu arenda fiind de 0,7 mld.
lei. Astfel, rata profitului s-a dublat faţă de cea din 1999, s-a
triplat faţă de cea din 2000 dar a fost mai mică decât cea din anul
1998: 30%. TotuÅŸi s-au pus bazele unei creÅŸteri economice a
societăţii într-un ritm susţinut, iar în cazul arendării de noi
terenuri s-au format perspectivele unei creÅŸteri economice durabile.
Adunarea
Generală
a Acţionarilor
.G.A.
Consiliul de
administratie
Manager
Economist
Inginer agronom
Contabilitate
Departament
Agricol
ì¥Â@