Referat Principalele Avantaje Competitive Ale Coca-Cola Company
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Principalele Avantaje Competitive Ale Coca-Cola Company si de asemenea puteti face
Download Referat Principalele avantaje competitive ale Coca-Cola companyCiteste fragmente din Referat Principalele Avantaje Competitive Ale Coca-Cola Company
Principalul avantaj competitiv al Coca Cola company
COCA-COLA este o băutură răcoritoare în vârstă de peste 100 de
ani şi care a apărut ca orice altceva decât o băutură răcoritoare.
Inventată de un farmacist, fost combatant în armata confederaţiei,
JOHN STYTH PEMBERTON, COCA-COLA a fost introdusă iniţial ca medicament
exotic – ce conţinea atât cocaină din frunzele de coca, cât şi
cafeină din fructele de cola. Frunzele de coca erau preferatele
indienilor bolivieni, care le mestecau în timp ce munceau. De aici şi
numele unuia dintre primii concurenţi ai COCA-COLA, Cola-Bola.
COCA-COLA a fost la început un medicament. „O băutură delicioasă,
înviorătoare, răcoritoare, fiind un medicament pentru afecţiunile
nervoase, dureri, nevralgii, isterii, melancoliiâ€Â, spunea unul din
primele anunţuri publicitare.
Pe la începutul secolului, COCA-COLA a început să strălucească. Pe
la 1902, cu un buget de 120.000 de dolari pentru publicitate, devenise
cel mai cunoscut produs din America. În următorul an, compania
renunţă la cocaină, schimbând formula datorită reclamei, dar şi
mişcării de temperanţă. În 1907, 825 din cele 994 de ţinuturi din
fostele state confederate renunţaseră la alcool. „Cea mai bună
băutură de temperanţă din Å£arăâ€Â, clamau panourile publicitare.
„Sfânta apă a Suduluiâ€Â, strigau sudiÅŸtii nordiÅŸtilor.
În 1915 un designer din Terre Haute, Indiana, a realizat o sticlă
nouă de 6.5 uncii care a devenit semnul unicităţii COCA-COLA. De-a
lungul anilor au fost produse peste 6 miliarde de astfel de sticle.
Noul design al sticlei a venit la timp; imitatorii răsăreau peste tot
în ţară (numai în 1916, 153 de impostori au fost condamnaţi de
tribunal, printre care ÅŸi Fig-Cola, Cold-Cola, Cay-Ola, Koca-Nola).
În anii douăzeci însă COCA-COLA nu mai avea nici un concurent.
Singura problemă a companiei era cum să mărească consumul de
băuturi răcoritoare pe cap de locuitor, care a crescut încet de la
2.4 galoane în 1919 la 3.3 galoane în 1929 (astăzi este de 40 de
galoane). Reclamele COCA-COLA încercau să stimuleze consumul: „Setea
nu cunoaÅŸte anotimpâ€Â-1922, „Pauza care te învigoreazăâ€Â-1929.
Criza din anii treizeci a ajutat concurenţa, mai ales PEPSI COLA şi
ROZYAL CROWN, să urce. Ideea de bază era sticla de 12 uncii care s-a
vândut la acelaşi preţ cu sticla COCA-COLA de numai 6.5 uncii. PEPSI
COLA a avut ideea încă din 1934, dar abia din 1939 (la sosirea lui
Walter Mack) a fost pusă în mişcare. A fost creat şi un cântec de
reclamă radio, pe muzica celebrului John Peel:
„PEPSI COLA are acum
DoiÅŸpe uncii, mult mai mult;
PEPSI COLA bea ÅŸi tu,
Tot un bănuÅ£, dar de două ori mai mult!â€Â
A fost o strategie strălucită, executată cu măiestrie; şi-a atins
ţinta, mai ales la tineri. În materie de dulciuri sau răcoritoare,
cei mici vor mai degrabă cantitate decât calitate. Şi totul s-a
făcut cu un buget pentru publicitate foarte limitat. În 1939 COCA-COLA
a cheltuit 15.000.000 de dolari pentru reclamă, iar PEPSI COLA -
600.000. Acum COCA-COLA erau la serviciu: nu puteau creÅŸte cantitatea
decât dacă renunţau la mai bine de un miliard de sticle de 6.5 uncii.
Nici preţul nu puteau să-l scadă, din cauza sutelor de mii de
automate de o fisă.
Principiul numărul doi al ofensivei: „Găseşte o slăbiciune în
puterea liderului şi atacă în acel punct.†PEPSI COLA lansase un
atac clasic pe flancuri, la preţ, dar a fost mai mult de atât,
transformându-se într-o ofensivă direcţionată spre centrul puterii
COCA-COLA. Cei din Atlanta considerau în mod evident că puterea lor
consta în sticla de 6.5 uncii; o utilizau în fiecare reclamă şi
chiar au înregistrat-o ca marcă. Raymond Loewy a numit-o „cel mai
perfect ambalaj de pe piaţăâ€Â. Compania PEPSI a transformat această
putere într-o slăbiciune: sticla perfect proiectată pentru 6.5 uncii
nu putea fi mărită la 12 uncii. Astfel, în timpul celui de-al Doilea
Război Mondial PEPSI COLA a depăşit atât pe ROYAL CROWN cât şi pe
DR. PEPPER, devenind numărul doi.
Principiul defensiv numărul doi: „Cea mai bună strategie defensivă
este curajul de a ataca singur:†COCA-COLA ar fi trebuit să se atace
singură cu un nou produs înainte ca să o facă PEPSI, iar momentul
ideal pentru a lansa un astfel de produs cu preţ scăzut după ideea
PEPSI ar fi fost la începutul crizei din anii ’30 (Double Cola, un
produs de astăzi al COCA-COLA, ar fi fost un nume perfect).
La scurt timp după război COCA-COLA revine; economia se întorsese
împotriva PEPSI. Pe măsură ce creşteau preţul la zahăr şi
costurile muncii, la fel creştea preţul unei sticle de PEPSI (la
început 6, apoi 7 cenţi). „Tot un bănuţ, dar mai mult†a devenit
„de două ori mai mult ÅŸi mai bunâ€Â. Apoi PEPSI ÅŸi-a schimbat
concentrarea, de la consumul pe piaţă la consumul privat, vânzând
aparate pentru făcut PEPSI la domiciliu, introducând şi o sticlă mai
mare. „Fii sociabil†era noul slogan PEPSI, în timp ce strategia de
marketing se concentra acum pe vânzări în supermarket-uri; iar
efortul i-a fost răsplătit.
COCA-COLA a început anii ’50 de la scorul de 5 – 1 în favoarea
ei. La începutul anilor ’60 PEPSI redusese handicapul la jumătate.
Cât putea rezista COCA-COLA unor sticle mai mari? Momentul adevărului
a fost în 1954: vânzările COCA-COLA au scăzut cu 3%, iar cele ale
PEPSI au crescut cu 12%.
Anul următor însă COCA-COLA a lansat blitzkreig-ul: sticle de 10, 12
şi 26 uncii. Pe măsură ce sticlele vechi se goleau, ele erau scoase
din uz şi sticla celebră de 6.5 uncii a intrat definitiv în istorie.
Şi în fiecare an sloganul se schimba în funcţie de metodele
companiei de a contraataca mişcările PEPSI: „COCA-COLA face ce
lucrurile bune să fie ÅŸi mai buneâ€Â-1956, „Semnul bunului
gustâ€Â-1957, „Gustul răcoritor ÅŸi înviorătorâ€Â-1958, „Te
înviorează cu adevăratâ€Â-1959. Toate aceste schimbări erau rodul
confuziei care domnea la Atlanta. Sticlele mai mari au fost „unuâ€Â
iar generaţia PEPSI a fost „doi†din „un-doiul†cu care PEPSI
cu care PEPSI a lovit-o decisiv pe COCA-COLA. Găsirea slăbiciunii din
puterea liderului este principiul cheie al marketingului de război. În
ce constă puterea COCA-COLA? A fost prima băutură cola, fiind pe
piaţă de mai mult timp decât PEPSI. Această autenticitate era un
semn clar al puterii evidente a COCA-COLA, dar avea ÅŸi un rezultat mai
puţin vizibil. Cei în vârstă erau potenţialii consumatori de
COCA-COLA; cei tineri erau mai probabil consumatori de PEPSI. Mai mult,
sticlele mai mari îi atrăgeau pe tineri. Ce adult putea să dea pe
gât o sticlă de 12 uncii ca un adolescent? Prima expresie a acestui
concept a apărut în 1961: „PEPSI, pentru cei care gândesc
tinereÅŸteâ€Â. ÃŽn 1964 ideea a căpătat aripi cu clasicul
„TrezeÅŸte-te la viaţă, eÅŸti generaÅ£ia PEPSIâ€Â. IntenÅ£ia noii
strategii PEPSI era să facă concurenţa să pară complet depăşită;
lucru pe care l-a şi făcut, dar a avut şi un alt efect psihologic la
fel de valoros. A profitat de avantajul tradiţionalei rivalităţi
dintre tineri şi vârstnici: cum COCA-COLA beau mai multe persoane în
vârstă, tinerii îşi pot exprima rebeliunea bând PEPSI. Această
strategie a dat roade, poziţionând-o pe PEPSI pe primul loc în topul
preferinţelor tinerilor. În timp ce COCA-COLA îşi îngroapă
clienţii, se nasc noi clienţi PEPSI.
De asemenea PEPSI utilizează în mod inteligent muzica, forma
tradiţională de rebeliune a tinerilor, ca o componentă cheie a
strategiei sale. PEPSI utilizează staruri ale muzicii pop ca Michael
Jackson sau Lionel Richie. Adultul îl vede şi se întreabă: „Cine
mai e ÅŸi ăsta?†Noul slogan PEPSI „alegerea unei noi generaÅ£iiâ€Â
este o altă expresie a acestei strategii, care este punctul de atac
împotriva „moşilor†care beau COCA-COLA.
Dar, ca multe alte companii, PEPSI îşi uită frecvent strategia
proprie. În ultimele două decenii PEPSI a utilizat această idee în
numai o treime din perioadă. Două treimi au fost utilizate pentru alte
campanii: „Gustul care bate alte cola, PEPSI Å£i-l oferăâ€Â-1967,
„Ai multe de trăit, PEPSI are multe de oferit.â€Â-1969, „PEPSI,
acum!â€Â-1983. Pentru un produs de larg consum schimbarea strategiei de
publicitate în fiecare an este o mare greşeală; nu trebuie să-ţi
schimbi strategia decât atunci când treci la alt tip de război de
piaţă. Desigur, din punct de vedere tactic, cuvintele, imaginile,
muzica se pot schimba ori de câte ori este necesar. Dar nu şi
strategia.
Eforturile constante ale PEPSI au erodat încet, dar sigur poziţia
COCA-COLA. De la 2.5 la 1 în 1960 la 1.5 la 1 în 1985. De-a lungul
anilor COCA-COLA a ratat oportunitatea de a bloca PEPSI, neintroducând
un nou produs într-o sticlă mai mare. „Tot un bănuţ, dar de ori
mai mult†putea fi valabil şi pentru COCA-COLA.
Dar în 1970 COCA-COLA şi-a descoperit strategia defensivă potrivită
– de a fi lider: „ESTE ADEVĂRATĂ!†Prin implicaţie, toate
celelalte băuturi răcoritoare nu erau decât imitaţii ale COCA-COLA,
ceea ce de altfel este adevărat. Strategia „Este adevărată!†a
profitat ÅŸi de publicitatea despre „Merchandise 7xâ€Â, formula
secretă a COCA-COLA. De la dr. Pemberton se pot număra pe degetele
unei singure mâini numărul celor care cunosc formula secretă 7x.
acest tip de publicitate este inestimabil deoarece captează imaginaţia
publicului. În anul 1982 COCA-COLA a atins culmea insipidităţii cu
sloganul „COCA-COLA este…†Chiar dacă au renunţat la „este
adevărată†de ani de zile, ideea nu s-a pierdut. Întreabă cine-i
adevărată pe oricine ÅŸi Å£i se va răspunde „COCA-COLAâ€Â.
Întreabă „Cine este?†şi vei vedea cât de mulţi oameni ştiu
răspunsul.
O altă mişcare strategică a companiei PEPSI merită toată atenţia.
Numită „provocarea PEPSIâ€Â, ea constă în testarea a două cola
nenumite, legaţi la ochi. În aceste teste degustătorii preferă PEPSI
în raport de 3 la 2 cu COCA-COLA, rezultat trâmbiţat imediat în
toată mass-media. A fost o strategie bună? Poate, deoarece
exploatează un punct slab al concurenţei. Deoarece PEPSI este cu circa
9% mai dulce decât COCA-COLA, gustul favorizează PEPSI. Dar nu este
bună ca al doilea front în strategia ofensivă. Un număr doi nu-şi
permite două campanii: principiul numărul trei – „Lansează-ţi
atacul pe un front cât mai îngust posibil:â€Â
Spre sfârşitul anului 1997, sectorul băuturilor răcoritoare a avut
de suportat neajunsurile unui anotimp neprielnic, iarna, în luna
ianuarie volumul vânzărilor urmând, pe ansamblu, o curbă
descendentă. Pentru a depăşi aceste dificultăţi, dar şi pentru a
veni în sprijinul consumatorilor, marile companii producătoare au
iniţiat ample campanii de promovare a produselor.
ø
„Pe hârtieâ€Â, cele două companii sunt foarte diferite. Cu 66% din
vânzări (17 miliarde USD) şi 75% din profituri în afara Statelor
Unite, COCA-COLA rămâne o companie mondială. Foarte centralizată
(toate deciziile se iau la Atlanta, în clădirea COCA-COLA), ea
realizează, la 114 ani, 100% din activitate în sectorul băuturilor.
În 1997 COCA-COLA, care comercializează peste 160 de băuturi
diferite, printre care Sprite, cafeaua Georgia, apa de masă Bonaqua, a
vândut pentru prima dată un miliard de băuturi pe zi în întreaga
lume. Din ce în ce mai implicat în gestionarea activităţii sale de
îmbuteliere (participare, control al managementului), „căpcăunul
din Atlantaâ€Â, care îşi adjudecă, după analiÅŸti, 51% din piaÅ£a
mondială a băuturilor răcoritoare, nu revendică totuşi decât 2%
din pieţele planetei pentru băuturile nealcoolice, căci nu mai
există decât apa gazoasă, cafeaua, ceaiul sau apa de la robinet,
aceştia fiind nişte concurenţi de neînvins: „Vom înlocui ceaiul
englezesc de la ora cinci cu o COCA-COLA receâ€Â, afirmă Bill Casey,
patronul zonei Europa.
În faţa acestei maşini de război, a cărei valoare bursieră, sub
imperiul fostului său PDG, Roberto Goizueta (care a decedat în 1977),
s-a multiplicat cu 40 în 15 ani, Pepsi Cola joacă pe calea
diversităţii. Jumătate din cele 18 miliarde de USD ale cifrei de
afaceri provine din activitatea sa în domeniul biscuiţilor aperitiv,
după reţeta Frito-Lay, O redută foarte profitabilă, unde firma este
lider mondial.
Până în 1997, PEPSI COLA deţinea în portofoliu şi restaurantele
Kentuky Friend Chicken, Pizza Hut şi Taco Bell. Mai tânără decât
vechiul său inamic (doar 102 ani), PEPSI a fost inventată tot de un
farmacist. Momentan marca albastră deţine doar 30.5% din piaţa
americană, faţă de 43% COCA-COLA. Dar în afara Statelor Unite ea
este mult mai departe: pe întreaga planetă ea este vândută între
3-3.5 produse COCA-COLA. Cele două companii se detaşează însă în
domeniul imaginii; sponsor al Jocurilor Olimpice, al Cupei Mondiale de
Fotbal sau al Turului Franţei, compania COCA-COLA rămâne fidelă
strategiei sale, de a-şi lega numele de toate marile întâlniri ale
sportului mondial. Pe de altă parte, PEPSI preferă starurile: de la
cântăreaţa Janet Jackson la fotbaliştii Roberto Carlos şi David
Beckham. Dar şi această companie mizează pe sport: la jumătatea lui
februarie 1997, contra unui cec de 7.3 milioane USD pe an, PEPSI a
monopolizat drepturile Campionatului de Fotbal din China.
Totuşi anul 1998 a marcat o pauză severă în lupta companiilor.
Criza pieţelor de desfacere a produs o cădere de 15% a profiturilor
COCA-COLA, obişnuită de 15 ani cu creşteri anuale de 20% privind
rezultatul net. Beneficiile grupului PEPSI COLA au scăzut şi ele cu
7%.
Ca obiective viitoare, firmele visează să transforme China (5 litri
de băutură gazoasă pe locuitor şi pe an) sau India (1.2 litri) în
imensa America (190 litri pe locuitor ÅŸi pe an).
ÃŽn 2000, după revista „Beverage Digestâ€Â, cele două companii au
cheltuit peste 3.3 miliarde USD pentru publicitate. PEPSI anunţă că
va sponsoriza Campionatul Rus de Fotbal, în timp ce COCA-COLA se
grăbeşte să sponsorizeze echipa naţională a balonului rotund şi
Supercupa (Campionatul de Fotbal American).
„Spre deosebire de majoritatea sectoarelor industriale, tehnologia nu
este decisivă în războiul COCA-COLA – PEPSI COLAâ€Â, explică la
New York Andrew Conway, analist la Morgan Stanley. „Imaginea contează
mai multâ€Â. Conway a calculat că în 2000 COCA-COLA a cheltuit, pentru
fiecare băutură vândută, aproape 35 centime în marketing. La ultima
Cupă Mondială de Fotbal, COCA-COLA a investit 50 de milioane USD în
„acompaniament mediaâ€Â, numai pe piaÅ£a franÅ£uzească, faţă de 6.5
milioane de către PEPSI.
Aceasta din urmă joacă pe cartea „tânăr ÅŸi rebelâ€Â. „Ţinta
noastră? Tinerii între 15-25 ani†confirmă Massimo D’Amore,
patron la secţia de marketing internaţional. După „Generaţia
PEPSI†şi „Generation Nextâ€Â, marca albastră va înghiÅ£i un
miliard de franci într-o nouă campanie angajată de francezi la
agenţia CLM – BBDO şi desfăşurată în 157 de ţări (dar mai
puÅ£in în Statele Unite). Sloganul său: „Cere mai mult!â€Â. De acum
trei ani numărul consumatorilor de băuturi răcoritoare se va dubla
în ţările în curs de dezvoltare. „Cu această campanie vrem să
seducemâ€Â, explică Christophe Lambert, patronul CLM – BBDO. Au fost
filmate nouă spoturi, printre care şi cu Janet Jackson sau cu echipa
de fotbal Manchester United.
Această grijă constantă pentru diferenţiere se regăseşte şi în
strategiile de comunicare ale celor două mărci: PEPSI mizează pe
staruri în timp ce COCA-COLA pariază pe evenimente, PEPSI consideră
că starurile sunt efemere în timp ce COCA-COLA a preferat întotdeauna
evenimentele sportive. Firma din Atlanta, parteneră FIFA din 1978, a
semnat acum doi ani un contact de sponsorizare pentru următoarele două
ediţii ale Cupei Mondiale la Fotbal; sumă estimativă – 10 milioane
USD pe an.
Cu Pepsi One grupul new-yorkez vizează un miliard cifră de afaceri.
Desigur, COCA-COLA va face totul pentru a împiedica atingerea acestui
obiectiv. „Dacă nu puteÅŸi să-i bateÅ£i, cumpăraÅ£ii!â€Â. Acest
credo este aplicat de COCA-COLA întotdeauna când are posibilitatea să
atace PEPSI. Pentru a rămâne în cursă, PEPSI a trebuit să adopte o
metodă radicală: copierea organizării industriale a inamicului.
Un fapt se ignoră adesea: îmbutelierea constituie nervul războiului
în domeniul cola. Pentru a-şi nimici concurenţa, COCA-COLA a
construit o maşinărie redutabilă botezată „Sistemul Cola†care-i
permite să-şi decupleze forţa de lovire cu cheltuieli mai mici, căci
firma din Atlanta nu-şi vinde direct băuturile. Ea furnizează sirop
concentrat celor 1000 de îmbuteliatori instalaţi în 200 de ţări.
Aceştia adaugă apă gazoasă şi se ocupă de distribuţie, încasând
o parte din beneficii.
Având în vedere productivitatea, într-adevăr, fuziunile dintre
îmbuteliatori sunt puternic încurajate sau chiar impuse de „gigantul
roÅŸuâ€Â. ÃŽn Statele Unite numărul îmbuteliatorilor a scăzut în 30
de ani, de la 3000 la 278, firma bazându-se acum pe 11
„îmbuteliatori ancoră†care realizează 45% din vânzările sale
de băuturi din întreaga lume. Unii sunt veritabili „monÅŸtriâ€Â. Cu
toate acestea, întreprinderile COCA-COLA se află sub o strictă
supraveghere: capitalul său este deţinut 44% de COCA-COLA şi toţi
directorii au fost formaţi în Atlanta. Cea de-a doua cheie a
dispozitivului este tocmai controlarea îmbuteliatorilor. Până în
1981, COCA-COLA se mulţumea să-şi vândă siropul prin franciză. Dar
în anul 1999, pentru prima dată firma preluat părţile de capital
(30%) de la unul dintre ei, în Filipine, care era considerat prea
puţin performant. Trei ani mai târziu „gigantul din Atlanta†şi-a
dublat în această ţară partea sa de piaţă, strivindu-şi
adversarii.
PEPSI a preferat mult timp o organizare mai simplă: fie că-şi
controla direct îmbuteliatorii (care dţin 37% din vânzările
actuale), fie că se baza pe unul sau mai mulţi francizori din zonă.
Acest sistem prezintă însă mari inconveniente: el obligă firma PEPSI
să imobilizeze mult capital, ceea ce privează de bani lichizi pentru a
putea investi în îmbiteliatori. Rezultat: simţindu-se neputincoişi
în faţa maşinilor bine rodate din tabăra adversă, francizorii de la
PEPSI şi-au înteţit în ultimul timp şi loviturile pe la spate.
Pe frontul din est, de la Moscova la Budapesta, războiul băuturilor
răcoritoare atinge paroxismul. Din 1991, cei doi rivali au cheltuit 3.3
milioane USD pentru construcţia de uzine, plasamentul reţelelor de
distribuţie tentaculare, acţiuni de sponsorizare. Şi peste tot cu
acelaÅŸi rezultat: victoria companiei COCA-COLA. Un exemplu elocvent ar
fi în Rusia unde, în 1991, se vindeau cinci PEPSI pentru o COCA-COLA,
ca la sfârşitul anului 1996 raportul să fie de 6 la 1 pentru
COCA-COLA. Fantastic este că în şapte ani, numai în Rusia, COCA-COLA
a investit 650 milioane USD, construind 12 uzine de îmbuteliere, adesea
într-un timp record (uzina din Rostok a fost pusă în funcţiune la
şapte luni de la începerea construcţiei); din 1996 efectovele
COCA-COLA în Rusia au crescut de la 3500 la 10.000 de persoane.
În faţa acestei situaţii, PEPSI a folosit mai întâi artileria
marketingului: concerte gratuite ale pop-starurilor internaţionale,
cosmonauţii staţiilor MIR savurându-şi sticla de PEPSI în direct la
TV...Dar în zadar. La sfârşitul anului 1996 PEPSI a anunţat
construcţia a 11 uzine până în anul 2001, investiţiile
ridicându-se la suma de 510 milioane USD.
În prezent, eforturile numărului doi pe piaţa cola se concentrează
pe ultima Å£ară unde PEPSI mai rezistă încă „atacului roÅŸuâ€Â,
Ungaria. În această ţară de zece milioane de locuitori, unde fiecare
dintre ei bea 73 de litri de cola pe an (mai mult decâ un californian),
nu se vând decât 1.4 băuturi răcoritoare COCA-COLA pentru un produs
PEPSI. Iar albaştrii nu vor să renunţe la nimic: preţuri mici (o
sticlă de 2l de PEPSI costă 61 de cenţi, faţă de 73 de cenţi
pentru o COCA-COLA), o avalnşă de premii (cupoane care oferă tricouri
sau week-end-uri la schi). PEPSI a negociat de asemenea cu
distribuitorii maghiari, grupul Julius Meinl (160 de magazine), 80% din
spaţiul rezervat băuturilor răcoritoare din localuri; în schimb, îi
varsă acestui club o rentă de 1.6 miloane pe an.
În faţa acestei ofensive, COCA-COLA a reacţionat prin organizarea,
la sfârşitul lunii ianuarie, o loterie gigant, distribuind peste
540.000 USD drept premiu. Sub dopurile sticlelor se ascundeau pastile
plastifiate cu câştiguri de 41.000 USD (salariul mediu în Ungaria
este de 350 USD). COCA-COLA a creat de asemenea, la 100 km depărtare de
Budapesta, un parc de distracţii nautice, cu plajă artificială,
animaţie şi concerte. Intrarea este gratuită. În 1998, 9% din
populaÅ£ia maghiară a frecventat „Băile COCA-COLAâ€Â, care costă
filiala maghiară 2% din cifra sa de afaceri anuală. Ceea ce contează
pentru COCA-COLA este să-i facă în ciudă companiei PEPSI COLA, al
cărei festival rock de pe Insula Dunării atrage în fiecare vară
250.000 de fani.
Acest război ştim că a început, dar nu ştim şi poate nu vom şti
niciodată când se va termina şi cu a cărei victorie. Important de
reţinut este faptul că în lume supremaţia la băuturile răcoritoare
carbogazoase o deţine COCA-COLA; acest fapt se datorează în principal
imaginii companiei ÅŸi nu caracteristicilor produselor.
PAGE
ì¥Â@