Referat Contabilitatea Nationala Si Informatia Statistica

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Contabilitatea Nationala Si Informatia Statistica si de asemenea puteti face Download Referat Contabilitatea nationala si informatia statistica

Citeste fragmente din Referat Contabilitatea Nationala Si Informatia Statistica

Contabilitatea naţională şi informaţia statistică Contabilitatea naţională şi informaţia statistică 1. Generalităţi Aşa cum a fost descrisă, schema contabilităţii naţionale apare ca o expresie a unui efort de raţionalizare a multitudinii de fapte economice în care sunt implicate o mare varietate de agenţi. Plecând de la interpretarea acestor fapte, se propune o structură a spaţiului economic care să permită un demers coerent pentru măsurarea diferitelor elemente ale ansamblului. Dar pentru contabilul naţional, această muncă de definire teoretică nu este decât un aspect al acestui efort de raţionalizare şi, pentru a-i da consistenţă, trebuie în acelaşi timp procedat la un inventar concret al unităţilor existente şi încercat să se măsoare fluxurile multiplelor schimburi dintre aceste unităţi. Astfel, se va putea da un contur precis la definiţiile ce se propun. Această sarcină de inventariere şi de măsură nu este proprie contabilului naţional. Înaintea lui, statisticianul a urmat acest demers în efortul său de a colecta şi organiza informaţiile socioeconomice. De fapt, sarcinile nu sunt numai vecine, ci sunt şi strâns interdependente. Fără statistică, nu se poate avea contabilitate naţională, iar invers, graţie efortului de coerenţă propus de contabilitatea naţională, a putut fi introdusă o nouă rigoare în colectarea informaţiilor statistice. Înainte de a analiza această dependenţă reciprocă, este totuşi necesar să se precizeze câteva diferenţe între cele două demersuri. Se poate spune astfel că contabilitatea naţională are ca obiect furnizarea unei măsuri sintetice a economiei, în timp ce statistica este măsura analitică a tuturor evenimentelor elementare cuantificabile. 2. Cercetarea de sinteză a contabilităţii naţionale. Tot ceea ce s-a afirmat subliniază pretenţia contabilităţii naţionale de a dori să furnizeze o vedere globală (atât cât este posibil) asupra evenimentelor economice. Pentru a reuşi acest lucru, ea este obligată să-şi ia ca limită o măsură de tip monetar. Doar atunci, imediat ce o asemenea limită este posibilă, se vor putea integra evenimentele în cadrul dorit. O constrângere foarte puternică apare totuşi în contrapartida acestei exigenţe. În cazul în care cadrul este contabil, el nu devine utilizabil decât din momentul în care toate cazurile prevăzute primesc date numerice reprezentative ale operaţiei corespondente, altfel echilibrul contabil nu poate fi stabilit. Este de asemenea necesar să se adauge un corolar la această constrângere şi anume: acest echilibru contabil nu are sens decât dacă diferitele posturi care-1 compun acoperă realităţi comparabile. Un alt aspect subliniat al logicii proprii contabilităţii naţionale priveşte grija sa faţă de coerenţa în timp. Aici constrângerea este importantă, căci este vorba de menţinerea continuităţii în seriile de cifre ale diferitelor posturi, oricare ar fi perturbaţiile care pot interveni în sursele utilizate. 3. Caracteristicile informaţiei statistice. Dependenţa contabilităţii naţionale faţă de informaţiile statistice face necesară buna cunoaştere a caracteristicilor esenţiale a elaborării lor. Aceste caracteristici sunt legate nu numai de procedurile de prelucrare a informaţiei, ci şi de evenimentele care creează această informaţie. 3.1 Evenimentele care creează informaţia. Evenimentul în context statistic trebuie înţeles într-un sens precis. Asocierea unei cifre cu un fenomen (economic sau de altă natură) necesită o acţiune umană, sau mai exact o intervenţie asupra fenomenului însuşi. Vom numi aici eveniment însăşi intervenţia, adică actul datorită căruia se pot culege una sau mai multe date, considerate reprezentative, asupra fenomenului de măsurat. Un asemenea eveniment poate exista independent de însăşi intenţia de a măsura. Se poate constata că, în raport cu măsurările dorite, nu există decât un număr limitat de circumstanţe compatibile cu evenimentele măsurabile. În asemenea cazuri, aceste evenimente există deja, înaintea manifestării intenţiei de colectare statistică. Nu mai este deci necesară provocarea lor, ci numai acordarea de mijloace complementare de înregistrare şi prelucrare a informaţiilor care rezultă. Se pot distinge astfel două mari categorii de fenomene: fenomenul de măsurat este înregistrat de agentul care este interesat, cel mai adesea pentru propriile sale nevoi de informaţie. Trebuie aşadar ordonate toate înregistrările de tip contabil (nu numai contabilitatea fluxurilor monetare, generală sau analitică ţinută, de exemplu, de toate entităţile administraţiei publice, ci şi informaţiile care privesc alte caracteristici cum ar fi: traficul unui port, bolnavii îngrijiţi într-un spital, tonele transportate pe calea ferată, numărul de candidaţi la bacalaureat etc). fenomenul de măsurat este obiectul declaraţiei obligatorii din partea agentului care este interesat, declaraţie care este adresată în general unui serviciu administrativ pentru controlul activităţii, prelevării impozitelor, obţinerii unor avantaje etc. Aici, varietatea acestor evenimente este foarte mare şi dăm în continuare câteva exemple: înregistrarea la starea civilă a naşterilor sau deceselor, declaraţii fiscale diverse (venituri, declaraţii vamale, etc), înmatricularea unei maşini, înscrierea la Oficiul forţei de Muncă etc. Apriori, asemenea evenimente nu constituie, în sine, o sursă de informaţii şi nici chiar o informaţie potenţială. Mai mult, această sursă ar putea să se limiteze la o simplă informaţie privind numărul de câte ori un eveniment se produce. Totuşi, se profită cel mai adesea de circumstanţele acestea pentru a obţine informaţii mai importante, motiv pentru care se justifică existenţa multor formulare ce trebuie completate. Este, de asemenea, posibil să se provoace evenimentul dorit. Acest procedeu nu este nou ;i ca exemplu putem da recensămintele populaţiei care există încă din antichitate. Folosirea lor s-a generalizat în zilele noastre în domeniile dintre cele mai diverse: locuinţe, industrie, agricultură, comerţ etc. Dar deoarece recensămintele constituie înainte de toate o operaţiune grea, se poate recurge pentru a obţine o informaţie asupra unei populaţii date, la anchete plecând de la un eşantion selecţionat. Totuşi anumite fenomene cum ar fi: şomajul, natalitatea sau preţurile, fenomene destul de apropiate în timp nu pot fi cunoscute mai bine prin alte metode. Influenţa evenimentului asupra informării statistice. Marja de libertate a statisticianului în raport cu evenimentul este în general destul de redusă, mai ales când el profită de un eveniment pe care nu 1-a provocat. Fără a încerca să fim exhaustivi, putem enumera anumiţi factori care contribuie la realizarea acestei dependenţe a informaţiilor: Când statisticianul profită de un eveniment, el este obligat să se conformeze regulilor care condiţionează existenţa evenimentului respectiv. Dacă este vorba despre o informaţie contabilizată pentru nevoile unei unităţi economice, aceste nevoi sunt cele care condiţionează natura datelor înregistrate, ca şi modul lor de înregistrare şi modul de organizare a prezentării lor. Dacă este vorba despre o declaraţie, informaţia culeasă nu poate fi raportată decât la populaţia statistică care a furnizat-o, şi aceasta în funcţie de definiţiile prevăzute în clauzele care precizează obligaţiile. Este improbabil că se vor obţine din partea declarantului un plus de informaţii pe care acesta fie le consideră inoportune, fie prea importante în raport cu constrângerea care i-a fost imputată; Momentul în care intervine evenimentul care poate fi măsurat constituie adesea o constrângere invariabilă, ceea ce condiţionează valorile obţinute. De exemplu, statisticile vamale dau detalii asupra exporturilor pe tipuri de mărfuri la valoarea lor de ieşire din ţară (valoarea FOB, adică fără costurile de transport şi asigurare între frontieră şi punctul de destinaţie) sau asupra importurilor la valoarea lor de intrare în ţară (valoarea CIF, adică inclusiv costurile de transport şi asigurare între punctul de origine şi frontieră). Din păcate aceste valori nu pot fi comparate între ele; Fiecare eveniment induce un comportament specific agenţilor care sunt implicaţi în producerea sa. Această afirmaţie este adevărată în special în cazul declaraţiilor dar şi pentru celelalte situaţii (anchete, recensăminte etc). Contribuabilul are într-adevăr tendinţa să-şi micşoreze veniturile pe care le declară, asiguratul să majoreze valoarea pagubei pe care a suferit-o etc. Există deasemenea cazuri când persoana pur şi simplu refuză sau se eschivează de la declaraţie. De asemenea calitatea informaţiei furnizate poate fi, în raport invers cu numărul de întrebări puse; — Condiţiile de desfăşurare a evenimentului pot evolua în timp, schimbând chiar conţinutul informaţiei culese de-a lungul timpului. De exemplu asemenea evenimente ar putea fi: creşterea numărului de agenţi economici şi mărirea numărului de beneficiari de ajutor de şomaj, transformă în timp semnificaţia numărului de oferte şi cereri de locuri de muncă nesatisfăcute. 4. Colectarea şi prelucrarea informaţiei. Tot ceea ce s-a spus despre evenimentul creator de informaţie indică doar existenţa potenţială a unei asemenea informaţii. Trebuie deci procedat la colectarea şi prelucrarea acestei informaţii, astfel încât aceasta să fie utilizabilă, adică accesibilă şi interpretabilă. Ţinând cont de marele număr de informaţii elementare disponibile, un aspect esenţial al prelucrării constă în însumarea (agregarea) datelor, plecând de la datele elementare. Aceasta presupune o clasificare, mai precis definirea şi utilizarea unor nomenclatoare. A le clasifica înseamnă deja a interpreta fenomenele studiate, în funcţie de punctul de vedere pe care ne plasăm. Aşadar nevoile diferiţilor utilizatori vor trebui luate în calcul, dar, în măsura în care anumite nevoi pot fi contradictorii, alegerile reţinute vor depinde de posibilităţile fiecărei (nevoi) de a face să se recunoască punctul său de vedere. Trebuie de altfel semnalat aici că această Contabilitate Naţională nu este decât un utilizator printre mulţi alţii. În munca sa de prelucrare, statisticianul trebuie să ţină cont de o constrângere exterioară foarte importantă şi în acelaşi timp fundamentală pentru a garanta calitatea viitoare a muncii sale, acesta este: secretul statistic. De fapt, toate persoanele, fizice sau juridice, nu vor accepta să declare un anumit număr de informaţii decât dacă se asigură că ele nu vor fi divulgate (direct sau indirect). Pentru a avea această încredere, este necesară nu numai interzicerea accesului la documentele de bază, dar trebuie, de asemenea, avut grijă să se adune un număr suficient de date pentru a evita recompunerea unei informaţii personalizate. Rămâne, în sfârşit, un aspect important de semnalat pentru a permite o bună interpretare a datelor statistice disponibile şi anume acela de cunoaştere a procedurilor urmate pentru prelucrarea cifrelor, nu numai locul de realizare a acestora şi metodele utilizate (inclusiv eventualele programe informatice), ci şi natura controalelor efectuate, testele de coerenţă (comparabilitate) efectuate etc. şi termenele de livrare. Nu se poate pretinde, că ne putem folosi de informaţia statistică pentru nevoile Contabilităţii Naţionale fără a dispune de o informaţie suficientă asupra tuturor punctelor evocate aici şi asupra istoriei complete a fiecăreia din sursele utilizate. Modul în care Contabilitatea Naţională utilizează statisticile. h 崀ք帀ք愀̤ 帀ຄ愀̤ 帀箄怄誄懾̤ 愀̤ఀîn a le lua unul câte unul şi a căuta de fiecare dată informaţiile care să permită evaluarea lor. Dacă această procedură este folosită, trebuie înainte de toate subliniat că ea trebuie neapărat integrată într-o viziune mai globală a problemei. Se poate spune fără tăgadă că Contabilitatea Naţională este un sistem coerent şi integrat. Cu toate acestea sursele statistice nu sunt întotdeauna independente unele de altele (ele pot avea, de exemplu, la origine acelaşi eveniment creator de informaţie). Va trebui deci în permanenţă, când se lucrează "post cu post", să se aibă grijă de eventualele sau interacţiunile cu alte părţi ale sistemului. Acest principiu general fiind menţionat, se pot detalia mai multe caracteristici ale utilizării statisticilor în Contabilitatea Naţională. Corespondenţa cu sursele. Situaţia cea mai simplă este aceea în care există o informaţie şi această informaţie permite evaluarea unui post. Vom introduce deci informaţia corespondentă în cadrul contabil. Se poate da ca exemplu, cazul importurilor de bunuri a căror valoare este furnizată de sursa vamală. Se întâmplă de asemenea ca, într-un anumit număr de cazuri, mai multe informaţii de origine diferită să fie disponibile pentru a evalua acelaşi post. Dacă una dintre acestea oferă garanţii superioare de calitate, ea este preferată celorlalte (acestea din urmă pot fi utilizate totuşi ca mijloc de control). În caz contrar, va trebui să fie făcută o confruntare mai amănunţită care să reţină o singură evaluare, corespunzătoare unei singure informaţii. Se poate semnala, în al doilea caz, avantajul acestei situaţii care permite confruntarea calităţii diferitelor surse şi deci posibilitatea ameliorării ansamblului informaţiilor conţinute de fiecare din ele. Cu titlu de exemplu, există actualmente patru surse privitoare la salariile vărsate: declaraţiile fiscale (beneficii industriale şi comerciale şi declaraţii anuale de salarii), evaluarea mărimii salariilor orare, vărsămintele la securitatea socială; comparaţiile posibile între ele permit ameliorarea calităţii ansamblului. Din contră, există posturi pentru care nu există încă nici o informaţie, chiar indirectă. Aici, coerenţa sistemului poate atenua această ignoranţă. În limita ecuaţiilor contabile disponibile, este posibilă evaluarea posturilor mai puţin cunoscute. Dacă totuşi rămân "găuri", estimarea va trebui să utilizeze alte metode (relaţii de comportament, tehnici etc). Invers, existenţa ecuaţiilor contabile reduce numărul necunoscutelor. Dacă toate posturile unei ecuaţii pot fi obţinute prin evaluare directă, se va dispune de un mijloc suplimentar de confruntare a surselor, deoarece echilibrul contabil trebuie să fie stabilit. În acest caz este necesar un nou arbitraj. Armonizarea conţinuturilor. Descrierea făcută ar putea lăsa să se înţeleagă că evaluarea unui post se face prin aplicarea directă a datelor disponibile, ceea ce ar însemna că se uită un aspect esenţial al utilizării informaţiilor statistice. Contabilitatea Naţională defineşte într-adevăr, într-un mod precis ce trebuie să conţină fiecare post. De exemplu: populaţia acoperită (definită, de exemplu, de limitele fixate sectoarelor instituţionale), natura unităţii de măsură reţinute (preţul de achiziţie, preţul de fabrică etc), extinderea fluxului considerat (care sunt, de exemplu, avantajele în natură care se reţin în remunerarea salariaţilor). Aceste exigenţe sunt, majoritatea, consecinţa directă a logicii schemei contabile utilizate. Statisticile depind însă, de constrângerile legate de evenimentele care le fac posibile şi de cele ale diferiţilor utilizatori. Armonizarea conţinuturilor reprezintă deci o muncă necesară şi cere uneori realizarea unor corecţii dificil de evaluat. Nu trebuie uitat că o asemenea grijă pentru armonizare nu trebuie să se limiteze la coerenţa conturilor unui an dat, ci trebuie să se extindă la coerenţa în timp, condiţie necesară comparării posturilor de la un an la altul. Buna cunoaştere a surselor statistice, conform analizei descrise, constituie un element esenţial al acestei activităţi. Natura informaţiei. Informaţiile disponibile nu se prezintă toate în acelaşi mod. Integrarea lor în Contabilitatea Naţională presupune deci punerea la punct a unor metode specifice. Se pot semnala câteva situaţii posibile, care fac lucrul din ce în ce mai complex: fluxul care trebuie măsurat este furnizat direct de o statistică a fluxului considerat; statisticile disponibile sunt în stoc. Informaţia există la începutul şi sfârşitul perioadei şi este necesar să putem izola intrările şi ieşirile de stocuri (cazul clasic este de a măsura investiţiile noi pornind de la imobilizările care figurează în bilanţ). Munca este mai simplă dacă obiectivul este de a cunoaşte fluxurile nete (cum este cazul pentru operaţiile financiare); există şi cazuri când informaţia disponibilă nu este exhaustivă. Este deci posibil să se estimeze rata de acoperire şi în acest caz se va extrapola la ansamblul rezultatului obţinut din datele parţiale. Dacă ratele de acoperire sunt comparabile, se dispune de un indicator utilizabil în cazul în care conturile anului studiat sunt construite, făcându-se referinţă la anul precedent (este situaţia cea mai întâlnită, în afara construirii conturilor unui an de "bază"); informaţia există ca valoare pentru un post agregat dar se mai poate cunoaşte după care structură trebuie să-1 detaliem. Acest caz este foarte frecvent în elaborarea conturilor subsectoarelor activităţilor societăţilor nefinanciare şi a întreprinderilor individuale când postul global este cunoscut într-un mod mai precis plecând de la conturile altui sector instituţional. Împărţirea pe subsectoare se obţine aplicând structura furnizată de statisticile care provin de la unităţile interesate. pot exista şi situaţii când informaţia disponibilă (sub una din formele indicate mai sus) nu are corespondenţă directă cu postul pe care încercăm să-1 măsurăm, fiind deci necesară combinarea mai multor date pentru a ajunge la el. Cu titlu de exemplu, se poate semnala calculul evoluţiei salariilor plecând de la indicii Ministerului Muncii asupra creşterii ratelor orare. Se trece de la unul la altul combinând această informaţie cu indicaţia evoluţiei efectivelor şi durate ale muncii. Această metodă, care poate părea rudimentară, are avantajul că face utilizabile primele informaţii statistice disponibile în acest domeniu. Apropierea indirectă de posturile Contabilităţii Naţionale este cu atât mai frecventă cu cât aparatul statistic al ţării este mai rudimentar sau anul studiat este mai recent; — un factor esenţial de care trebuie ţinut cont în elaborarea conturilor este timpul. Întotdeauna este necesar un anumit termen, odată survenit evenimentul, înaintea realizării şi livrării statisticilor care îl privesc. Astfel, consultarea completă a statisticilor asupra declaraţiilor fiscale ale întreprinderilor nu se poate face decât după doi ani de la sfârşitul anului care ne interesează. Ori este vorba de o componentă esenţială a dispozitivului de elaborare a conturilor. Pe de altă parte, este necesar şi important ca Contabilitatea Naţională să se ocupe de trecutul cel mai recent. Aceasta duce la realizarea, începând cu luna februarie, a unui cont provizoriu al anului care tocmai s-a terminat. Statisticile disponibile sunt de multe ori rare şi adesea parţiale, datele relative la ultimele luni nefiind cunoscute. Metodele utilizate trebuie să se adapteze acestei situaţii, foarte diferită de cea referitoare la un cont definitiv, când toate informaţiile sunt disponibile. 6. Influenţa Contabilităţii Naţionale asupra informaţiei statistice. Locul foarte important pe care îl are informaţia statistică în elaborarea Contabilităţii Naţionale face din aceasta unul din utilizatorii privilegiaţi ai acestei informaţii. Se pot distinge trei niveluri de influenţă a Contabilităţii Naţionale asupra aparatului statistic: O exigenţă a calităţii. Chiar în demersul de elaborare a Contabilităţii Naţionale este necesar să se procedeze la un anumit număr de teste de calitate asupra datelor utilizate cum ar fi: coerenţa între cifrele aceleiaşi surse, coerenţa în timp, etc. Totuşi, sunt rari utilizatorii care au asemenea exigenţe de calitate şi dispun de un instrument de critică atât de puternic. Rezultă deci cu necesitate existenţa unei cereri de ameliorare a acestei calităţi, cerere care se sprijină pe exemple precise şi se referă atât la modul de observare a evenimentului, cât şi la procedurile care trebuie urmate pentru prelucrarea informaţiei care rezultă din observare. Realizarea unei coerenţe. Aşa cum s-a precizat mai sus, demersul statistic constă adesea în a profita de evenimentele creatoare de informaţii. Această coerenţă este dorită să se realizeze mai ales în domeniile următoare: durata, adică înregistrarea datelor privind stocurile la date calendaristice identice, a datelor de flux pe aceleaşi perioade şi a datelor variabile care să compare aceleaşi perioade; definirea operaţiunilor: realizarea mai întâi a definirii corecte a conţinutului cifrelor colectate şi căutarea apoi a conţinuturilor comparabile pentru statisticile susceptibile de a fi apropiate (aceleaşi unităţi de măsură, aceleaşi definiţii ale fluxurilor etc); nomenclatoarele utilizate: s-a văzut că prelucrarea datelor elementare presupune clasificarea şi agregarea lor, ceea ce necesită folosirea unor nomenclatoare. Comparaţiile între statistici nu pot fi făcute decât dacă nomenclatoarele utilizate sunt coerente. Un apel la noi statistici. Una din consecinţele muncii de elaborare a Contabilităţii Naţionale este aceea că a făcut să apară un anumit număr de carenţe în informaţia disponibilă. Domenii uneori importante ale activităţii economice pot scăpa oricărei colectări statistice. Unul din avantajele Contabilităţii Naţionale este de a contribui puternic la inventarierea acestor zone întunecate, făcând primul pas în încercarea de a le reduce. Trebuie totuşi cunoscute limitele existente în cercetarea noilor informaţii. Independent de costurile antrenate de orice nouă exploatare a informaţiei, trebuie ţinut cont de un anumit număr de constrângeri legate de realitatea socioculturală şi politică a epocii respective. De exemplu, se pot semnala în contextul actual câteva situaţii în acest sens: necunoaşterea, chiar de către cei interesaţi, a anumitor informaţii (astfel, toţi micii agricultori nu ţin o contabilitate completă); reaua voinţă care este opusă chestionarelor prea numeroase sau prea încărcate (lungi) şi care se poate traduce prin lipsa răspunsurilor sau proasta calitate a răspunsurilor date; neacceptarea răspunderii la anumite chestionare, care sunt considerate indiscrete sau contrarii intereselor persoanei chestionate. Terminând această analiză a efectelor Contabilităţii Naţionale asupra informaţiei statistice, trebuie semnalat că aceasta nu priveşte direct decât statisticile necesare elaborării sale. Ei îi scapă, în particular, toate domeniile statisticii sociale care, de altfel, nu au beneficiat de un impuls la fel de puternic pentru a se dezvolta la acelaşi nivel. Punerea la punct şi utilizarea conturilor satelit vor contribui la schimbarea acestei situaţii. Bibliografie: Gestiunea Financiară a Instituţiilor Publice - Roman C.; Editura Economică, Bucuresti 2000; PAGE PAGE 11 쥁@