Referat Fondurile Europene De Pre-aderare In Romania
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Fondurile Europene De Pre-aderare In Romania si de asemenea puteti face
Download Referat Fondurile europene de pre-aderare in RomaniaCiteste fragmente din Referat Fondurile Europene De Pre-aderare In Romania
fondurile europene de pre-aderare
în românia
cuprins
1. Descriere generală a instrumentelor de pre-aderare ale Uniunii
Europene .....…….. 3
2. Programul Phare
........................................................................
................................….. 5
2.1 Cum se stabileşte ceea ce se finanţează
........................................................................
..... 7
2.2 Implementarea programelor Phare
........................................................................
............ 8
2.3 Structuri care asigură implementarea programului Phare
................................................. 8
2.3.1 Administrarea programului Phare în cadrul Comisiei Europene
...........................…… 8
2.3.2 Administrarea programului Phare în cadrul Guvernului României
......................……. 9
3. Ispa
........................................................................
...............................………………….. 10
3.1 Mediu
………………………………………………………………
……………………. 10
3.2 Transporturi
………………………………………………………………
………………11
3.3 Asistenţă tehnică
………………………………………………………………
………… 11
3.4 Cum se stabileşte ceea ce se finanţează
………………………………………………… 11
3.5 Implementarea programelor Ispa
………………………………………………………... 12
3.5.1 Informaţii Generale
………………………………………………………………
…… 12
3.5.2 Structuri care asigură implementarea programului Ispa
………………………………. 12
3.5.2.1 Administrarea programului Ispa în cadrul Comisiei Europene
……………………... 12
3.5.2.2 Administrarea programului Ispa în cadrul Guvernului României
…………………... 13
3.6 Co-finanţarea Ispa
………………………………………………………………
………. 14
4. Sapard
………………………………………………………………
…………………… 15
4.1 Activităţi eligibile
………………………………………………………………
……….. 15
4.2 . Expertiza oferită prin programul Sapard
………………………………………………..17
4.3 Cum se stabileşte ceea ce se finanţează
…………………………………………………. 17
4.4 Implementarea programului Sapard
…………………………………………………….. 17
4.4.1 O abordare descentralizată
…………………………………………………………….
17
4.4.2 Pre-condiţii
………………………………………………………………
……………. 18
4.4.3 Administrarea programului Sapard în cadrul Guvernului României
…………………. 18
4.4.3.1 Structuri care asigură implementarea programului Sapard
…………………………. 18
4.4.4 Rolul Comisiei Europene în implementarea programului Sapard
…………………….. 20
4.5 Derularea licitaţiilor de proiecte
………………………………………………………… 20
4.5.1 Publicitatea licitaţiilor
………………………………………………………………
… 20
4.5.2 Pachetul informativ
………………………………………………………………
…… 21
4.5.3 Depunerea şi conformitatea cererii de finanţare
………………………………………. 21
4.5.4 Evaluarea proiectelor
………………………………………………………………
….. 22
4.5.5 Decizia Agenţiei Sapard de acordare a finanţării
…………………………………….. 22
4.5.6 Semnarea contractului
………………………………………………………………
… 22
4.6 Respectarea obligaţiilor contractuale de către beneficiarul
finanţării ……………………22
4.6.1 Nerespectarea obiectivelor
…………………………………………………………….
23
4.6.2 Verificarea derulării contractului şi a proiectului
……………………………………... 23
5. Opinii ÅŸi concluzii
………………………………………………………………
……….. 24
6. Bibliografie
………………………………………………………………
……………… 25 1. Descriere generală a instrumentelor de
pre-aderare ale Uniunii
Europene
Începând cu anul 2000, Uniunea Europeană sprijină statele candidate
din Europa Centrală şi de Est în eforturile acestora de pregătire
pentru aderare prin trei instrumente financiare: Phare, Ispa ÅŸi Sapard.
Phare a fost creat la începutul anului 1989 pentru Polonia şi Ungaria,
primele două ţări din regiune care au renunţat la comunism şi
economia centralizată. Scopul său era de a ajuta aceste două ţări
în procesul de tranziţie de la regimul comunist la cel democratic (de
aici şi numele său: Poland Hungary Aid for Reconstruction of the
Economy – Polonia Ungaria Ajutor pentru Reconstrucţia Economiei).
Pe măsură ce alte state din centrul şi estul Europei au trecut la un
regim democratic, acestea au fost incluse, de asemenea, în program.
Astfel, în 1996, 13 state primeau fonduri nerambursabile Phare: 10
state candidate (Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia,
Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia), şi 3 state
necandidate (Albania, Bosnia-Herţegovina şi Fosta Republică
Iugoslavă Macedonia).
Din 2000, cele trei state din partea vestică a Balcanilor au fost
incluse în programul CARDS (Asistenţă Comunitară pentru
Reconstrucţia, Dezvoltarea şi Stabilitatea Balcanilor), Phare devenind
un instrument concentrat exclusiv pe susţinerea procesului de aderare a
celor 10 state candidate din Europa Centrală şi de Est.
Din 2004, o dată cu aderarea celor 12 state din primul val la Uniunea
Europeană beneficiază de asistenţa Phare numai România şi Bulgaria.
Alte două ţări candidate (Croaţia şi Turcia) beneficiază şi ele
de asistenţă de pre-aderare din partea Uniunii, dar prin intermediul
unor instrumente separate.
Phare se concentrează pe trei domenii principale:
1. consolidarea administraţiei şi instituţiilor publice din statele
candidate, pentru ca acestea să poată funcţiona eficient în cadrul
Uniunii („Dezvoltare instituÅ£ionalăâ€Â);
2. sprijinirea statelor candidate în efortul investiţional de aliniere
a activităţilor industriale şi a infrastructurii la standardele UE
(„Investiţii pentru sprijinirea aplicării legislaţiei
comunitareâ€Â);
3. promovarea coeziunii economice şi sociale („Investiţii în
coeziune economică ÅŸi socialăâ€Â).
Ispa (Instrument for Structural Policies for Pre-Accession - Instrument
pentru Politici Structurale de Pre-Aderare) finanţează în perioada
2000-2006 proiecte în domeniul infrastructurii de transport şi de
mediu. Programul urmăreşte alinierea ţărilor candidate la
standardele de mediu ale Uniunii Europene, extinderea ÅŸi conectarea
reţelelor de transport ale României cu cele trans-europene şi
familiarizarea ţărilor beneficiare cu politicile şi procedurile
aplicate de Fondurile Structurale ÅŸi de Coeziune ce se vor derula o
dată cu intrarea în Uniunea Europeană.
În ceea ce priveşte mediul, domeniile de interes sunt următoarele:
- rezerva de apă potabilă;
- tratarea apelor reziduale;
- administrarea deÅŸeurilor solide ÅŸi a celor periculoase;
- poluarea aerului.
În domeniul transporturilor, Ispa finanţează reabilitarea şi
dezvoltarea de căi ferate, drumuri, porturi şi aeroporturi.
Sapard (Special Pre-Accesion Programme for Agriculture and Rural
Development - Programul Special de Pre-aderare pentru Agricultură şi
Dezvoltare Rurală) sprijină România pentru participarea la Politica
Agricolă Comună (PAC) şi Piaţa Internă a Uniunii Europene. Mai
concret, obiectivele programului sunt: îmbunătăţirea vieţii
comunităţilor rurale, crearea unui sector competitiv de producere şi
prelucrare a produselor agricole, crearea de locuri de muncă în mediul
rural, asigurarea de venituri adecvate locuitorilor din zonele rurale
şi asigurarea unei dezvoltări durabile a acestor regiuni.
(
2. Programul Phare
O dată cu lansarea celorlalte două instrumente de pre-aderare (Sapard
şi Ispa) Comisia Europeană a trecut la redefinirea rolului programului
Phare pentru evitarea suprapunerii cu acestea. Astfel, din 2000, Phare
sprijină ţările candidate în eforturile lor de adoptare a
acquis-ului comunitar (legislaţia Uniunii Europene) şi de consolidare
a instituţiilor însărcinate cu aplicarea şi urmărirea respectării
acestuia. Obiectivul final este de a întări instituţiile democratice,
administraţia publică şi organizaţiile responsabile cu implementarea
efectivă şi eficientă a legislaţiei comunitare.
Aşa cum menţionam anterior, Phare se concentrează pe trei domenii
cheie:
• dezvoltare instituţională;
• investiţii pentru sprijinirea aplicării legislaţiei comunitare;
• investiţii în coeziune economică şi socială.
Dezvoltarea instituţională
Întărirea capacităţii instituţionale şi administrative a ţărilor
candidate este o cerinţă cheie pentru a putea deveni membre ale
Uniunii. În această situaţie vor trebui să adopte, să aplice şi
să urmărească respectarea acquis-ului comunitar. Scopul dezvoltării
instituţionale este de a ajuta ţările candidate să creeze bazele
instituţionale necesare aderării. Acest tip de sprijin reprezintă
aproximativ 30% din bugetul Phare în fiecare ţară candidată.
Dezvoltarea instituţională nu este legată numai de armonizarea
legislaţiei ţării candidate cu cea a Uniunii Europene. Se referă, de
asemenea, şi la modul în care legislaţia este pusă în practică şi
respectată. Aceasta implică pregătirea unui număr mare de
funcţionari publici, oficiali şi experţi. Un instrument foarte
important în acest sens este înfrăţirea instituţională
(„twinningâ€Â). Acesta implică detaÅŸarea unor funcÅ£ionari publici
din statele membre ale Uniunii Europene în cele candidate pentru o
perioadă de cel puţin un an. Aceştia sunt cunoscuţi sub numele de
Consilieri rezidenţi de twinning.
Proiectele de înfrăţire instituţională (twinning) sunt realizate de
administraţiile publice sau organisme mandatate de acestea şi nu fac
obiectul procedurilor de licitaţie comercială. Din 2001, twinning-ul
clasic este completat de proiecte similare pe termen scurt („twinning
lightâ€Â) de maxim 6 luni de zile. Spre deosebire de twinning-ul clasic,
acesta nu presupune detaşarea permanentă a unor experţi din
administraţia statelor membre.
Alături de înfrăţirea instituţională, alte două mecanisme
importante de consolidare instituţională sunt:
• furnizarea expertizei în domeniul acquis-ului prin TAIEX
• reforma administraţiei publice şi a organismelor de reglementare
prin programul SIGMA - iniţiativă comună Comisia Europeană - OCDE
(Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) pentru a ajuta
ţările din Europa Centrală şi de Est în eforturile de a-şi
moderniza administraţia publică.
Investiţii pentru sprijinirea aplicării legislaţiei comunitare
Adoptarea acquis-ului comunitar trebuie să fie însoţită de o
aplicare adecvată a acestuia. Acest lucru înseamnă că
administraţiile statelor candidate trebuie să dispună de o
infrastructură care să le permită să aplice legislaţia la fel ca
în Uniunea Europeană.
Câteva exemple de astfel de investiţii sunt: achiziţionarea de
echipamente ÅŸi software pentru dezvoltarea sistemelor informatice din
administraţia publică, achiziţionarea de echipamente necesare pentru
organizarea de campanii publice de informare sau alte activităţi de
relaţii publice, echiparea laboratoarelor de control sau a birourilor
locale (ex: laboratoarele de control sanitar-veterinar, laboratoarele de
control a calităţii vinului), achiziţionarea de echipamente de
supraveghere a traficului rutier şi asigurare a securităţii acestuia,
achiziţionarea de echipamente pentru supravegherea şi controlul
frontierelor, etc.
Investiţii pentru coeziune economică şi socială
Nu în ultimul rând, aproximativ o treime din fonduri sunt destinate
direct dezvoltării zonelor mai puţin avansate de pe teritoriul
României (Zonele Defavorizate stabilite de Guvernul României). În
aceste zone sunt finanţate proiecte de investiţii în domenii cheie
precum susţinerea sectorului privat, dezvoltarea resurselor umane,
eficienţa energetică, dezvoltarea infrastructurii locale şi/sau
regionale, servicii sociale, servicii turistice etc. Scopul acestor
investiţii este crearea de locuri de muncă, creşterea nivelului
competitivităţii şi în general o mai bună calitate a vieţii pentru
locuitorii acestor regiuni. În Uniune există, de altfel, o politică a
solidarităţii cu regiunile mai puţin dezvoltate şi cu oamenii care
trăiesc acolo. Aceasta este o politică pe care România o va aplica
şi de care va beneficia după aderare.
(
2.1 Cum se stabileşte ceea ce se finanţează
Acest proces numit programare se derulează între Comisia Europeană
prin Direcţia Generală pentru Extindere şi Delegaţia sa din
România, şi respectiv Guvernul României prin Ministerul Finanţelor
Publice.
Programarea are la bază mai multe documente strategice: Parteneriatul
pentru Aderare (PA), Programul Naţional pentru Adoptarea Acquis-ului
comunitar (PNAA), Planul Naţional de Dezvoltare (PND) şi mai recent
Foaia de parcurs pentru România şi Bulgaria. În acelaşi timp, este
avută în vedere şi suma de bani alocată de Comisie şi aprobată de
Parlamentul European ÅŸi Consiliul Uniunii Europene. La aceasta, trebuie
adăugată şi co-finanţarea din resurse bugetare naţionale. Alocaţia
financiară anuală este stabilită de Comisie în principal în
funcţie de populaţia şi PIB-ul ţării candidate, dar şi de
performanţelor anterioare, necesităţi, capacitatea de absorbţie şi
progresele înregistrate în pregătirea pentru aderare.
Parteneriatul pentru Aderare (PA), adoptat începând cu 1998 de către
Comisia Europeană pentru fiecare ţară candidată, conţine o evaluare
a Uniunii Europene a domeniilor prioritare în care fiecare stat
candidat trebuie să facă progrese în vederea aderării.
Programul Naţional pentru Adoptarea Acquis-ului comunitar (PNAA),
elaborat de către Guvernul României oferă detalii despre proiectele
propuse în vederea atingerii priorităţilor stabilite în PA,
împreună cu finanţarea necesară pentru fiecare dintre domeniile de
activitate propuse.
Planul Naţional de Dezvoltare (PND), elaborat de către Guvernul
României stabileşte priorităţile pentru promovarea coeziunii
economice ÅŸi sociale.
Foaia de parcurs adoptată în decembrie 2002 (de către Consiliul
European de la Copenhaga) identifică principalii paşi care mai trebuie
făcuţi pentru aderare. Fiecare ţară este judecată pe baza
propriilor sale progrese. Pentru România foaia de parcurs indică şi
sporirea progresivă a sprijinului financiar cu 20% în 2004 faţă de
2003, 30% în 2005 şi 40% în 2006.
Pe baza acestor documente, au loc consultări între Comisie şi Guvern
pentru stabilirea listei de proiecte care vor fi finanţate din bugetul
alocat fiecărui an. După ce cele două părţi ajung la un acord are
loc elaborarea unei Propuneri Financiare cuprinzând lista proiectelor
şi detalii despre acestea. Aceasta este supusă aprobării Comitetului
de Management al Programului Phare, format din reprezentanţi ai
statelor membre ale Uniunii. După obţinerea opiniei favorabile din
partea Comitetului, Comisia Europeană emite Decizia de Finanţare şi
se semnează un Memorandum de Finanţare (MF) între Comisie şi Guvern,
acesta reprezentând baza legală pentru aplicarea programului. Odată
cu semnarea MF poate să înceapă implementarea programelor.
2.2 Implementarea programelor Phare
În România, programul Phare este implementat în cadrul Sistemului de
Implementare Descentralizată (SID). În esenţă, sistemul implică
transferul responsabilităţii administrării programului (licitaţii,
contractări şi plăţi) autorităţilor din România, dar sub
supravegherea Comisiei Europene prin Delegaţia sa din Bucureşti.
2.3 Structuri care asigură implementarea programului Phare
2.3.1 Administrarea programului Phare în cadrul Comisiei Europene
Unitatea România din cadrul Directoratului A al Direcţiei Generale
“Extindere†(Unitatea Phare), Oficiul de cooperare EuropeAid şi
Delegaţia din România sunt responsabile pentru programul Phare în
cadrul Comisiei Europene.
Unitatea România asigură coordonarea exerciţiului de programare,
prezidează Comitetul Mixt de Monitorizare Phare şi este consultată
asupra aspectelor importante privind punerea în aplicare a programelor.
EuropeAid are responsabilitate generală de punere în aplicare a
ansamblului instrumentelor de ajutor extern ale Comisiei Europene,
finanţate din bugetul Uniunii Europene şi Fondul European de
Dezvoltare. EuropeAid are de asemenea rolul de a publica toate
documentele legate de punerea în aplicare a programelor, asigurând
astfel transparenţa procesului de licitaţie şi participarea cât mai
largă.
Delegaţia este responsabilă cu monitorizarea modului în care
programele sunt aplicate. Responsabilitatea gestionării fondurilor
aparţine Guvernului României. Monitorizarea este de două tipuri:
tehnică şi financiară. Cea tehnică presupune: întâlniri lunare cu
instituţiile beneficiare; participarea cu observatori în comitetele de
coordonare, vizite pe teren, participarea la diferite activităţi din
cadrul proiectelor, participarea la comitetele de monitorizare a
programelor. Cea financiară presupune controlul preventiv (ex-ante) al
tuturor operaţiunilor financiare (licitaţii, contracte, plăţi).
2.3.2 Administrarea programului Phare în cadrul Guvernului României:
În scopul implementării programului Phare, în România funcţionează
următoarele structuri:
(a) Fondul Naţional (FN) administrează fondurile alocate României în
cadrul Ministerului Finanţelor Publice.
(b) Autorităţile de Implementare (ministere/agenţii guvernamentale),
răspund de partea tehnică a aplicării programului, inclusiv
monitorizarea implementării proiectelor şi planificarea asistenţei.
În interiorul fiecărei Autorităţi de Implementare funcţionează o
Unitate de Implementare a Proiectelor (UIP) cu rol tehnic în
coordonarea proiectelor.
(c) În ceea ce priveşte organizarea licitaţiilor, încheierea
contractelor şi executarea plăţilor pentru fiecare program, acestea
sunt realizate de către Agenţiile de Implementare (Autorităţile de
contractare).
Pentru cea mai mare parte a proiectelor, Agenţia de Implementare este
Oficiul de Plăţi şi Contractare Phare (OPCP). În România, OPCP a
fost înfiinţat prin HG 865/1997 şi funcţionează în cadrul
Ministerului Finanţelor Publice din anul 1998. Atribuţiile OPCP au
fost statuate în Memorandumul de Înţelegere semnat de Comisia
Europeană şi Guvernul României la 16 iulie 1998. Astfel, OPCP este
responsabil cu:
• aspectele procedurale şi administrative privind bugetul
proiectelor;
• organizarea şi supervizarea licitaţiilor;
• încheierea şi administrarea contractelor;
• executarea plăţilor;
• raportarea financiară legată de achiziţionarea de servicii,
bunuri şi lucrări în cadrul programelor Phare.
OPCP încheie cu Fondul Naţional Acorduri de Finanţare, care să
asigure finanţarea proiectelor gestionate şi ţine evidenţa strictă
a sumelor transferate de la FN şi a celor plătite în beneficiul
fiecărui program şi proiect.
Pentru programele de coeziune economică şi socială (cu excepţia
proiectelor de twinning), Agenţia de Implementare este Ministerul
Integrării Europene (MIE) şi are în acest domeniu aceleaşi funcţii
ca ÅŸi OPCP.
Este preconizat ca, din iunie 2005, Ministerul Muncii, Solidarităţii
Sociale şi Familiei să devină Agenţie de Implementare pentru
proiectele de Dezvoltare a Resurselor Umane din Phare 2004-2006.
3. Ispa
nerambursabil conceput pentru sprijinirea ţărilor candidate în
procesul de aderare la Uniunea Europeană.
Ispa oferă sprijin financiar în vederea alinierii standardelor de
mediu ale României la cele ale Uniunii Europene, urmăreşte extinderea
şi conectarea reţelelor de transport ale României cu cele
trans-europene şi are în vedere familiarizarea ţărilor beneficiare
cu politicile şi procedurile aplicate în cadrul Fondurilor Structurale
ÅŸi de Coeziune ale Uniunii Europene.
Programul Ispa a demarat la 1 ianuarie 2000. Iniţial a fost derulat în
10 state candidate şi noi state membre ale Uniunii situate în Centrul
şi Estul Europei: Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia,
Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia. Din 2004, beneficiază
de asistenţă Ispa numai România şi Bulgaria.
România a primit aproximativ 240 milioane Euro anual prin intermediul
programului Ispa în perioada 2000-2003.
În 2004-2006, se estimează că alocaţia Ispa pentru România va fi de
aproximativ 340 milioane Euro anual.
3.1 Mediu
În ceea ce priveşte protecţia mediului, obiectivul Ispa este să
sprijine ţările beneficiare în alinierea standardelor UE din domeniul
protecţiei mediului. Din acest punct de vedere, Ispa se concentrează
asupra aplicării directivelor de protecţie a mediului care necesită
cele mai mari costuri de implementare. Acestea se referă la
următoarele domenii:
• rezerva de apă potabilă;
• tratarea apelor reziduale;
• administrarea deşeurilor solide şi a celor periculoase;
• poluarea aerului.
Implementarea acestor directive este strâns legată de
îmbunătăţirea sănătăţii şi a calităţii vieţii cetăţenilor,
având un impact pozitiv direct asupra coeziunii economice şi sociale
din ţările beneficiare.
3.2 Transporturi
Construirea şi reabilitarea infrastructurii în ţările beneficiare
Ispa şi legarea la reţelele de transport ale Uniunii reprezintă
elemente-cheie ale strategiilor de dezvoltare economică în ţările
candidate. Acestea sunt cruciale pentru integrarea cu succes a acestor
ţări pe piaţa internă comunitară şi pentru promovarea
eficacităţii şi eficienţei pe această piaţă.
În domeniul transporturilor, Ispa încurajează finanţarea proiectelor
care permit ţărilor candidate să întrunească obiectivele
Parteneriatului de Aderare. Acest lucru presupune:
• extinderea reţelelor de transport trans-europene în vederea
asigurării de legături bune între Uniunea Europeană şi ţările
candidate, de interconexiuni între reţelele naţionale şi de
legături cu reţelele de transport trans-europene;
• sprijinirea unor forme durabile ale circulaţiei persoanelor şi a
bunurilor.
Ispa contribuie la finanţarea reabilitării şi dezvoltării căilor
ferate, drumurilor, porturilor şi aeroporturilor, ţinând cont de
cerinţele impuse pentru un transport durabil şi inter-modal.
3.3 Asistenţă tehnică
Bugetul Ispa poate fi folosit şi pentru finanţarea de studii
pregătitoare şi asistenţă tehnică. În acest sens, trebuie să
existe o legătură clară între aceste studii şi investiţiile
finanţate prin programul Ispa. Asistenţa tehnică este foarte
importantă atât în asigurarea unui nivel calitativ ridicat al
proiectelor propuse, cât şi în pregătirea, administrarea şi
evaluarea impactului acestora.
3.4 Cum se stabileşte ceea ce se finanţează
În vederea implementării programului Ispa, autorităţile române au
fost solicitate să pregătească strategii care să identifice zonele
prioritare de intervenţie în domeniul transportului şi al mediului
şi care să constituie un reper important în procesul de selecţie a
proiectelor. Aceste strategii sunt revizuite periodic ÅŸi trimise pentru
avizare Comisiei Europene.
În conformitate cu aceste strategii, autorităţile române au rolul de
a asigura portofoliul de proiecte care să acopere în întregime suma
alocată pentru cei şapte ani de funcţionare a programului Ispa în
România (2000-2006), pentru ambele domenii, transport şi mediu.
Accesarea fondurilor Ispa presupune următoarele etape:
a) Beneficiarii trebuie să depună propunerile de proiecte pentru
evaluare celor două Ministere responsabile de cele două sectoare,
transport şi mediu, respectiv Ministerul Protecţiei Mediului şi
Ministerul Transporturilor.
b) Cele două ministere verifică proiectele şi compatibilitatea
acestora cu documentele strategice pentru aceste două sectoare şi,
dacă este cazul, elaborează dosarul de solicitare de fonduri Ispa.
c) Dosarul de finanţare Ispa este apoi trimis Ministerului Finanţelor
Publice care-l trimite mai departe Direcţiei Generale pentru Dezvoltare
Regională (DG REGIO) din cadrul Comisiei Europene.
d) Dosarele de finanţare sunt examinate de către serviciile Comisiei
şi, dacă este necesar, se poate discuta cu ţara candidată pentru
obţinerea de informaţii suplimentare. Propunerile acceptate de DG
REGIO sunt supuse pentru aprobare Comitetului de Management pentru Ispa,
format din reprezentanţi ai statelor membre ale Uniunii.
e) Dacă se primeşte o opinie favorabilă din partea Comitetului de
Management Ispa, Comisia Europeană aprobă proiectul şi elaborează un
Memorandum de Înţelegere care este semnat de către ţara candidată
şi de către Comisie. Acest document stabileşte condiţiile pe baza
cărora are loc finanţarea proiectului propus.
3.5 Implementarea programelor Ispa
3.5.1 Informaţii generale
În România, programul Ispa se derulează conform sistemului de
implementare descentralizată (SID). În esenţă, sistemul implică
transferul responsabilităţii administrării programului (licitaţii,
contractări şi plăţi) autorităţilor româneşti, sub supravegherea
Comisiei Europene - supraveghere care presupune controlul preventiv
exercitat de Delegaţia Comisiei Europene în România, de-a lungul
întregului proces de licitaţie, până la etapa finală de semnare a
contractelor.
Prin acest sistem, responsabilitatea pentru implementarea programelor
Ispa aparţine Autorităţilor Contractante (Agenţiilor de Implementare
Ispa prezentate mai jos).
3.5.2 Structuri care asigură implementarea programului Ispa
3.5.2.1 Administrarea programului Ispa în cadrul Comisiei Europene
Direcţia Ispa din cadrul Direcţiei Generale Politică Regională este
responsabilă pentru programul Ispa în cadrul Comisiei Europene şi
este în permanentă legătură cu Delegaţia Comisiei Europene.
Direcţia Ispa se ocupă de programarea, analiza, monitorizarea şi
controlul ulterior al proiectelor.
3.5.2.2 Administrarea programului Ispa în cadrul Guvernului României
În scopul implementării programului Ispa, în România funcţionează
următoarele structuri:
(a) Fondul Naţional (FN) care are rolul de a administra fondurile
alocate. Apariţia FN în cadrul Ministerului Finanţelor Publice are
rolul de a consolida rolul de coordonator al României în utilizarea
fondurilor Ispa alocate acesteia, de a contribui la creÅŸterea
transparenţei utilizării fondurilor, de a reduce numărul structurilor
însărcinate cu managementul financiar şi de a evita dispersarea
fondurilor.
r
F
̤̀â·㠀$⑈愀̤
âƒ愃̤ ̤̀â·㠀$⑈愀̤ᰀpatru AgenÅ£ii de Implementare care
răspund de implementarea programului:
• Oficiul de Plăţi şi Contractare Phare (OPCP), care este
responsabil ÅŸi pentru managementul proiectelor Ispa din sectorul de
mediu: organizarea licitaţiilor, încheierea contractelor şi
executarea plăţilor. Monitorizarea de zi cu zi a implementării şi
alte aspecte tehnice legate de aceasta rămân în sarcina
beneficiarilor finali ai asistenţei.
• Administraţia Naţională a Drumurilor (AND) este responsabilă
pentru managementul proiectelor Ispa în domeniul drumurilor, atât
pentru pregătirea proiectelor, cât şi pentru organizarea
licitaţiilor, încheierea contractelor şi executarea plăţilor.
• Compania Naţională CFR S.A. este responsabilă pentru managementul
proiectelor Ispa în domeniul căilor ferate, atât pentru pregătirea
proiectelor, organizarea licitaţiilor, încheierea contractelor şi
executarea plăţilor, cât şi pentru monitorizarea şi aspectele
tehnice legate de implementarea proiectelor.
• Agenţia de Implementare a proiectelor pentru Dunăre este
responsabilă pentru managementul proiectelor Ispa în domeniul
îmbunătăţirii navigabilităţii pe fluviul Dunărea, atât pentru
pregătirea proiectelor, organizarea licitaţiilor, încheierea
contractelor şi executarea plăţilor, cât şi pentru monitorizare şi
aspectele tehnice legate de implementare.
3.6 Co-finanţarea Ispa
În vederea aprobării de către Comitetul de Management al Programului
Ispa a proiectelor propuse, beneficiarul trebuie să asigure obligatoriu
o co-finanţare de minim 25%, fondurile putând proveni de la beneficiar
(din bugete centrale sau locale), din credite etc.
Din acest motiv, în paralel cu pregătirea proiectelor, s-au făcut
paşi importanţi pentru a implica Instituţii Financiare
Internaţionale (IFI) în proiectele Ispa pentru România. Până în
momentul de faţă, două IFI au răspuns pozitiv:
- Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).
Conducerea BERD a aprobat Facilitatea de Creditare pentru Mediul Urban,
în valoare de 80 milioane Euro pentru România.
- Banca Europeană pentru Investiţii (BEI). Aceasta acordă
împrumuturi proiectelor Ispa în cadrul unui program similar de
creditare, special dezvoltat de bancă.
4. Sapard
Sapard reprezintă cel de-al treilea instrument de asistenţă
financiară din partea UE pentru statele candidate şi viitoarele state
membre din Europa Centrală şi de Est în perioada 2000-2006. Programul
sprijină aceste ţări în procesul de pregătire pentru participarea
la Politica Agricolă Comună şi Piaţa Internă şi în rezolvarea
problemelor specifice legate de agricultură şi o dezvoltare rurală
durabilă.
Sapard a fost creat iniţial pentru cele 10 state candidate din Europa
Centrală şi de Est. Din 2004, după ce 8 dintre acestea au devenit
membre ale Uniunii, beneficiază de asistenţa Sapard România şi
Bulgaria.
Fondurile alocate anual pentru România prin intermediul acestui program
sunt de 162 milioane Euro.
Pentru atingerea obiectivelor mai sus menţionate, fiecare stat inclus
în programul Sapard a adoptat un Plan Naţional pentru Agricultură şi
Dezvoltare Rurală (PNADR) în conformitate cu principiile utilizate de
către statele membre. Conţinutul fiecărui program reflectă
priorităţile fiecărei autorităţi naţionale în funcţie de
circumstanţe şi probleme specifice, dar în limitele stabilite prin
Regulamentul Sapard.
4.1 Activităţi eligibile
Conform Regulamentului Sapard, Planul poate include măsuri privind
următoarele aspecte:
• investiţii în exploataţii agricole;
• îmbunătăţirea procesului de producţie şi comercializare a
produselor agricole ÅŸi piscicole;
• îmbunătăţirea calităţii şi a standardelor privind sănătatea
produselor de origine vegetală şi animală;
• metode de producţie care au în vedere protejarea mediului
înconjurător şi conservarea peisajului natural;
• dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice;
• crearea de grupuri de producători agricoli;
• crearea de servicii de asistenţă şi de management al fermei;
• renovarea şi dezvoltarea satelor, protejarea şi conservarea
moÅŸtenirii rurale;
• îmbunătăţirea calităţii terenurilor şi reparcelare;
• crearea şi actualizarea registrelor funciare;
• managementul resurselor de apă;
• dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale;
• măsuri forestiere, inclusiv împădurirea suprafeţelor agricole,
investiţii în holdinguri forestiere private şi
prelucrarea/comercializarea produselor forestiere;
• îmbunătăţirea pregătirii profesionale;
• asistenţă tehnică, inclusiv studii care să contribuie la
pregătirea şi monitorizarea programului, precum şi la publicitate şi
informare.
Lista include un număr mare de măsuri similare cu cele finanţate în
statele membre prin intermediul programelor UE dedicate agriculturii ÅŸi
dezvoltării rurale. Fac excepţie măsurile care au în vedere crearea
capacităţii de a aplica legislaţia comunitară (cum ar fi cele
referitoare la crearea ÅŸi actualizarea registrelor funciare).
În România, în perioada 2000-2006, conform PNADR, vor fi finanţate
proiecte în următoarele domenii:
Axa 1: Îmbunătăţirea competitivităţii produselor agricole şi
piscicole prelucrate:
1.1 Îmbunătăţirea procesului de producţie şi al marketingului
produselor agricole ÅŸi piscicole;
1.2 Îmbunătăţirea calităţii şi a standardelor privind sănătatea
produselor de origine vegetală şi animală;
Axa 2: Îmbunătăţirea infrastructurii pentru dezvoltare rurală şi
agricultură:
2.1 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale;
2.2 Managementul resurselor de apă;
Axa 3: Dezvoltarea economică a zonelor rurale:
3.1 Investiţii în exploataţii agricole;
3.2 Înfiinţarea de grupuri ale producătorilor agricoli;
3.3 Metode de producţie care au în vedere protejarea mediului
înconjurător şi conservarea mediului natural;
3.4 Diversificarea economică;
3.5 Măsuri forestiere;
Axa 4: Dezvoltarea resurselor umane:
4.1 Îmbunătăţirea pregătirii profesionale;
4.2 Asistenţă tehnică, inclusiv studii care să contribuie la
pregătirea şi monitorizarea programului, precum şi la publicitate şi
informare.
4.2 . Expertiza oferită prin programul Sapard
Sapard este un program de pre-aderare care co-finanţează activităţi
de investiţii, lucrări şi servicii în domeniul agriculturii şi
dezvoltării rurale şi funcţionează pe principiul rambursării unor
cheltuieli executate de către beneficiar în baza contractului.
4.3 Cum se stabileşte ceea ce se finanţează
Acest proces are la bază PNADR, care se poate modifica în funcţie de
condiţiile existente la un moment dat. Aceste modificări trebuie
aprobate de către Comitetul de Monitorizare a Programului şi de către
Comisia Europeană.
4.4 Implementarea programului Sapard
4.4.1 O abordare descentralizată
Programul Sapard este implementat complet descentralizat, ceea ce
implică responsabilitatea exclusivă a autorităţilor din statul
beneficiar în gestionarea fondurilor. O Agenţie Sapard a fost creată
în fiecare dintre statele beneficiare.
Este pentru prima dată când Comisia aplică un sistem complet
descentralizat de administrare a unui program de asistenţă externă.
Principala raţiune a acestei abordări este de a oferi viitoarelor
state membre posibilitatea de a câştiga experienţă în aplicarea
regulilor şi procedurilor UE. Practic, Agenţiile Sapard operează
într-o manieră similară cu agenţiile de plată din statele membre
şi, după aderare, ele vor putea îndeplini acelaşi rol.
În plus, programul implică un număr mare de proiecte şi ar fi fost
aproape imposibil, din punct de vedere administrativ, să se efectueze
de către Comisie o verificare prealabilă a alocării fondurilor (aşa
cum se întâmplă cu Phare şi Ispa).
Agenţia Sapard (ca Autoritate Contractantă) este responsabilă cu
activitatea de informare ÅŸi comunicare privind acest program, cu
organizarea licitaţiilor şi cu contractarea, precum şi cu
managementul administrativ şi financiar al acestuia. Agenţia Sapard ia
toate deciziile fără aprobarea prealabilă a Comisiei Europene.
4.4.2 Pre-condiţii
România, ca şi celelalte state incluse în programul Sapard, a trebuit
să îndeplinească trei condiţii înainte de a începe implementarea
acestuia:
1. Aprobarea de către Comitetul STAR al Uniunii Europene a PNADR pe
şapte ani. Acest plan include setul de priorităţi, precum şi o
strategie pentru dezvoltare rurală şi o estimare a resurselor
financiare necesare.
2. Acreditarea Agenţiei Sapard, acreditare acordată de către Comisia
Europeană înainte ca fondurile să fie transferate în România.
Agenţia are două roluri:
• să implementeze măsurile incluse în program;
• să facă plăţi către beneficiari.
3. ÃŽncheierea unui Acord Financiar Multianual (MAFA) ÅŸi respectiv a
unor Acorduri Financiare Anuale (AFA) cu Comisia Europeană. Acordul
Financiar Anual se semnează pentru fiecare an de funcţionare a
programului ÅŸi stabileÅŸte angajamentul financiar al Uniunii Europene
pentru fiecare an, precum şi eventuale modificări sau amendamente la
cel Multianual.
4.4.3 Administrarea programului Sapard în cadrul Guvernului României
4.4.3.1 Structuri care asigură implementarea programului Sapard
În scopul implementării programului Sapard, conform MAFA, în fiecare
ţară candidată au fost create următoarele structuri:
(a) Autoritatea Competentă, în cazul României este vorba de Fondul
Naţional (FN) din Ministerul Finanţelor Publice. FN este responsabil
cu emiterea şi retragerea acreditării Agenţiei Sapard, cu
monitorizarea acesteia din punct de vedere al respectării procedurilor
pentru care a fost acreditată şi cu numirea Organismului de
Certificare a conturilor acesteia.
Fondul Naţional reprezintă, de asemenea, singura entitate financiară
prin care fondurile sunt transferate în România. În concluzie, din
punct de vedere procedural, Fondul Naţional asigură urmărirea
implementării programului şi răspunde în faţa Comisiei Europene
pentru aceasta.
(b) Agenţia Sapard reprezintă organismul responsabil cu aplicarea
tehnică şi financiară a programului, începând cu selecţia
proiectelor şi până la plata finală. Sarcinile acesteia se traduc
prin îndeplinirea a două mari funcţii: funcţia de implementare
(selectare-contractare) şi funcţia de plată.
Funcţia de implementare a Agenţiei Sapard include:
• lansarea apelurilor de proiecte şi primirea propunerilor de
proiecte;
• verificarea propunerilor de proiecte pentru aprobarea proiectelor pe
baza termenilor şi condiţiilor de eligibilitate precizate în PNADR
(Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală);
• selectarea proiectelor pe baza criteriilor de selecţie stabilite
în PNADR;
• verificarea concordanţei cu Acordul Financiar Multianual;
• stabilirea obligaţiilor contractuale între Agenţie şi
beneficiarii finali ai fondurilor, inclusiv posibile sancţiuni în
eventualitatea în care aceştia nu-şi respectă obligaţiile asumate;
• emiterea autorizaţiei de începere a lucrărilor;
• executarea de controale pe teren în vederea stabilirii
eligibilităţii, atât înainte, cât şi in timpul derulării
proiectului;
• urmărirea activităţilor pentru a se asigura că implementarea
proiectelor progresează conform celor convenite în contract;
• raportarea progresului măsurilor implementate, pe baza unor
indicatori specifici;
• asigurarea că beneficiarul este informat cu privire la contribuţia
Uniunii Europene la proiectul său şi că respectă criteriile de
vizibilitate legate de acest aspect şi convenite în contract.
Funcţia de plată a Agenţiei Sapard include:
• verificarea solicitărilor de plată;
• executarea de controale pe teren pentru stabilirea eligibilităţii
plăţii;
• autorizarea plăţii;
• executarea plăţii;
• contabilizarea angajamentelor şi a plăţilor;
• controlul beneficiarilor după plată pentru a verifica în ce
măsură termenii şi condiţiile de eligibilitate continuă să fie
respectate
În România, Agenţia Sapard are un sediu central în Bucureşti şi 8
birouri regionale în Iaşi, Constanţa, Târgovişte, Craiova,
TimiÅŸoara, Satu-Mare, Alba-Iulia ÅŸi BucureÅŸti. Acestea sunt
responsabile cu primirea propunerilor de proiecte ÅŸi selectarea
proiectelor.
(c) Organismul de certificare operează în mod independent faţă de
Agenţia Sapard. Rolul său este de a certifica conturile Agenţiei, de
a raporta cu privire la sistemul de control ÅŸi management al
programului şi de a verifica elementele de co-finanţare.
În cazul României, Curtea de Conturi reprezintă Organismul de
Certificare şi are următoarele funcţii:
• verificarea existenţei şi corectitudinii co-finanţării
naţionale de 25%;
• raportarea anuală cu privire la sistemele de management şi control
ale Agenţiei Sapard;
• eliberarea unui certificat privind contul anual al Agenţiei Sapard,
precum şi pentru contul în Euro Sapard, în ceea ce priveşte
integralitatea, acurateţea şi veridicitatea acestor conturi.
4.4.4 Rolul Comisiei Europene în implementarea programului Sapard
În cadrul programului Sapard, rolul Comisiei Europene se limitează la
furnizarea cadrului general procedural, la aprobarea PNADR, la
repartizarea alocărilor bugetare privind contribuţia anuală
comunitară la program, la verificarea îndeplinirii condiţiilor pentru
acreditare şi conferirea managementului programului instituţiilor
naţionale desemnate pentru aceasta, monitorizarea respectării
procedurilor din pachetul de acreditare ÅŸi controlul ex-post financiar
şi tehnic al aplicării programului.
4.5 Derularea licitaţiilor de proiecte
4.5.1 Publicitatea licitaţiilor
Licitaţiile de propuneri de proiecte în cadrul programului Sapard se
organizează numai la nivel naţional. Anunţurile de licitaţii sunt
publicate în ţara beneficiară şi includ următoarele elemente:
• numele programului,
• Autoritatea Contractantă (Agenţia Sapard),
• scopul licitaţiei,
• bugetul aferent,
• termenul limită de depunere a propunerilor de proiecte,
• adresa de unde poate fi procurat (în mod gratuit) pachetul
informativ.
Potenţialii beneficiari sunt informaţi despre lansarea de licitaţii
de proiecte prin anunţuri publice în mass-media, distribuirea de
broşuri de informare, seminarii, întâlniri cu potenţialii
beneficiari, precum şi prin anunţuri pe site-urile Internet ale
Agenţiei Sapard (www.sapard.ro) şi respectiv Delegaţiei Comisiei
Europene în România (www.infouropa.ro).
4.5.2 Pachetul informativ
Pachetul informativ cuprinde Ghidul Solicitantului, inclusiv cererea de
finanţare şi instrucţiuni de completare a acesteia, precum şi mai
multe anexe (referitoare la lista solicitanţilor eligibili, lista
impozitelor şi taxelor la care solicitanţii nu trebuie să aibă
restanţe, conţinutul cadru al studiului de fezabilitate, planul de
afaceri etc.).
Ghidul conţine informaţii despre criteriile de eligibilitate a
solicitanţilor, proiectelor şi cheltuielilor, procedurile de urmat în
cazul solicitării unei finanţări nerambursabile, cererea de
finanţare şi documentele justificative, locul în care trebuie depusă
cererea de finanţare, termenul limită de depunere a acesteia,
criteriile de selecţie.
4.5.3 Depunerea şi conformitatea cererii de finanţare
Propunerile de proiecte vor fi depuse la Biroul Regional pentru
Implementarea Programului Sapard (BRIPS) din regiunea în care se va
implementa proiectul. Ele trebuie depuse până la termenul limită care
figurează în anunţul sesiunii cererii de proiecte.
Expertul BRIPS va verifica dacÃ
