Referat Proiect Turistic In Republica Polonia
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Proiect Turistic In Republica Polonia si de asemenea puteti face
Download Referat proiect turistic in republica poloniaCiteste fragmente din Referat Proiect Turistic In Republica Polonia
PROIECT TURISM INTERNAÅ¢IONAL
Republica POLONIA
Polonia în cifre
Harta politică a Europei –
Polonia este stat democratic
Drapelul naţional al Poloniei: două benzi egale pe orizontală - în
partea superioară culoarea albă, iar în partea inferioară roşu.
Asemănător cu drapelul Indonesiei şi al statului Monaco, acestea au
însă culoarea roşie în partea superioară şi albul în partea
inferioară.
PreÅŸedinte: Aleksander Kwasniewski
Zi naţională: 3 mai – Ziua Constituţiei (1791)
Capitala: VarÅŸovia (Warszawa), 2.200.000 locuitori
Populaţia: 39.000.000 locuitori (~10.000.000 trăiesc în afara
graniţelor
ţării, majoritatea în SUA)
rata de creÅŸtere ~0,36%
rata natalităţii ~13,34%/1000 locuitori
rata mortalităţii ~9,23%/1000 locuitori
Divizii administrative: 49 de provincii
Limba naţională: poloneza
Religie: romano-catolici 95%, ortodoxi, protestanţi, alte minorităţi
religioase 5%
Moneda: zlot (zl); 1USD=3,50 zl.
Suprafaţă: 312,680 km2, din care 304,510 km2 de uscat
Locaţie: Europa Centrală, în estul Germaniei, la Marea Baltică.
Graniţe: total 3,054 km
Rusia 210 km
Lituania 103 km
Belarus 416 km
Ucraina 529 km
Slovacia 539 km
Cehia 790 km
Germania 467 km
Ţărm: 528 km
Clima: temperată, cu ierni friguroase, ceţoase şi cu precipitaţii
frecvente; veri blânde cu ploi frecvente şi furtuni cu descărcări
electrice, un amestec între climatul maritim în vest şi climatul
continental în est. În ianuarie, temperatura la Varşovia este în
medie de –3°C, iar în luna iulie la 18,6°C.
Relief: majoritară zona de câmpie; munţi – sub 1.500 m înălţime
– în sud
Industrii: constructoare de maşini şi a prelucrării metalelor,
extractivă, chimică, construcţii navale, sticlei şi ceramicii,
alimentară (important exportator de produse din porc), textilă,
prelucrării lemnului.
Agricultura: 7% din PIB, 75% din câştiguri provin din fermele
particulare, restul de 25% provin de la fermele de stat. Productivitatea
rămâne scăzută în comparaţie cu standardele europene. Lider
european în producţia de secară, rapiţă şi cartofi.
Ape interioare: 3.997 km râuri navigabile şi canale.
Căi ferate: total 25.528 km, din care 11.496 km electrificată.
Şosele: total 367.000 km din care 235.247 km asfaltaţi
Porturi: Gdansk, Gdynia, Gliwice, Kolobrzeg, Szczecin, Swinoujscie.
Resurse: cărbune, sulf, cupru, gaze naturale, argint, sare
Teren arabil: 48%
Pajişti şi păşuni: 13%
Păduri: 28%
Altele 13%
Produsul intern brut: 227 miliarde USD (1998), 5800 USD/cap de locuitor.
Împărţirea etnică: polonezi 98%
alte naţionalităţi (ucrainieni, bieloruşi, germani, evrei,
slovaci, lituanieni) 2%
Structura pe vârste: 0-14 ani 23%
15-64 ani 66%
peste 65 ani 11%
Durata medie a vieţii: 68,1 ani bărbaţi; 76,6 ani femei
Relieful, fauna, flora ÅŸi clima Poloniei
Polonia este una dintre cele mai întinse ţări din Europa Centrală.
Două treimi din suprafaţa sa, înspre nord, este acoperită de câmpie
ÅŸi coline (formate din depozite glaciale). Treimea dinspre sud este
alcătuită din dealuri şi munţi: în SV Munţii Sudeţi. Înspre est,
la graniţa cu Cehia, se ridică M-ţii Carpaţi,iar în continuarea lor
Munţii Beschizii Apuseni. Cel mai înalt vârf din Polonia este Rysy
(2499 m) în Munţii Tatra. Cel mai lung râu este Vistula; traversează
pe o lungime de 1069 km întreaga Polonie până la Marea Baltică.
Râul Odra este cel de-al doilea râu important ca lungime (742 km) al
Poloniei şi îşi are îzvoarele în Cehia. Nu există lacuri
importante pe teritoriul Poloniei, dar în partea de nord sunt câteva
lacuri de dimensiuni mai mici de origine glaciară. Aproximativ un sfert
din teritoriu este împădurit, majoritatea fiind acoperit cu arbuşti
cu frunze necăzătoare, inclusiv pini şi molizi. În categoria
copacilor cu frunze căzătoare se înscriu fagii şi stejarii. Speciile
de animale întâlnite pe teritoriul Poloniei sunt asemănătoare cu
cele din ţările Europei Centrale: căprioare, porci mistreţi, câteva
specii de castori şi elani, alături de marmote, urşi, capre negre,
râşi şi linxi, în Carpaţi, iar ca specii de păsări: ierunca,
lebăda, cocori. În râuri se întâlnesc păstrăvi, ştiuci, bibani,
ţipari şi plătici.
Populatia ÅŸi cultura
În timpul celui de-al doilea război mondial 6 milioane de oameni (~1/6
din populaţie) au decedat, inclusiv aproximativ 3 milioane de evrei
exterminaţi în lagărele din Germania. Duoă război, mare parte din
populaţia de origine germană a fost expulzată, în vreme de o parte a
ucrainienilor s-au restabilit în URSS. Ca rezultat al emigrării pe
scară largă în sec. XVIII-XIX, numeroşi polonezi trăiesc în afara
graniţelor ţării, în special în SUA. Aproximativ 60% din populaţia
Poloniei trăieşte la oraş. Educaţia în şcoli este obligatorie la
copiii cu vârste cuprinse între 7-15 ani.
Nume sonore în cultura poloneză: Frederic Chopin, Artur Rubinstein,
Mikolaj Kopernik (Nicolaus Copernicus), Maria Curie-Sklodowska.
Descrierea cererii ÅŸi a ofertei turistice
Tabel 1. Participarea rezidenţilor polonezi în turism
(număr de turişti - milioane)
Tipul excursiei 1998 1999 2000
Vacanţe interne 11,4 11,2 10,6
Sejur scurt 11,9 13,1 11,5
Excursii în străinătate 3,7 4,2 4,5
Alte tipuri de excursii 18,8 19,5 18,6
Sursa: Ministerul Turismului din Republica Polonia
Numărul polonezilor rezidenţi în Polonia care şi-au petrecut
vacanţele pe teritoriul ţării lor în 1999 a scăzut cu 1,72% faţă
de anul de reper 1998, scăderea fiind şi mai marcantă în 2000,
faţă de acelaşi an de reper, cu 7,02%. O creştere s-a constatat în
1999 faţă de 1998 în ceea ce priveşte numărul turiştilor
rezidenţi care şi-au petrecut sejururi scurte în Polonia, acesta
crescând cu 10,8%, creştere urmată în 2000 de o scădere cu 12,2%
faţă de 1999 şi cu 3,36% faţă de 1998. Evoluţia pozitivă
constantă s-a constatat şi în cazul excursiilor în afara graniţelor
ţării a rezidenţilor în perioada 1998-2000. Astfel, în 1999 s-a
înregistrat o creştere cu 13,5% faţă de anul 1998 şi cu 21,62% în
2000 faţă de acelaşi an de reper, 1998. În ceea ce priveşte
categoria mai vastă a altor tipuri de excursii, anul 1999 a
înregistrat o creştere cu 3,72% faţă de anul precedent, dar
creşterea a fost urmată de o scădere cu 1,06% în 2000.
Tabel 2. Participarea rezidenţilor polonezi la vacanţe interne pe
grupe de vârste (%)
Grupa de vârstă 1998 1999 %
(1999/1998) 2000 %
(2000/1999)
16 – 24 ani 60 50 - 16,6 46 - 8
25 – 34 ani 35 42 + 20 38 - 9,52
35 – 44 ani 39 36 - 7,69 32 - 11,11
45 – 54 ani 34 32 - 5,88 32 -
55 – 64 ani 24 26 + 8,33 27 + 3,84
peste 65 ani 21 22 + 4,76 23 + 4,55
Sursa: Ministerul Turismului din Republica Polonia
-a înregistrat o scădere permanentă a participării la turism a
turiştilor cu vârste cuprinse între 16-22 ani şi o evoluţie
alternativă a celor cu vârste între 25-34 ani.
Participarea turiştilor cu vârste între 45 şi 55 ani au cunoscut
iniţial o scădere în 1999 faţă de 1998 (cu 5,88%), aceasta
rămânând constantă şi în 2000.
Creşteri au cunoscut turiştii cu vârste peste 55 de ani, în medie cu
6,55% în 1999 şi cu 4,19% în 2000.
Tabel 3. Sosiri de turişti rezidenţi polonezi în toate tipurile de
destinaţii turistice, pe tipuri de unităţi
(număr de turişti)
Unităţi de cazare 1998 1999 %
(1999/1998) 2000 %
(2000/1999)
Hoteluri ï‚«ï‚«ï‚«ï‚«ï‚« 8.489 6.020 -29,1 26.980 +348,1
Hoteluri ï‚«ï‚«ï‚«ï‚« 328.159 368.070 +12,16 314.483 -14,56
Hoteluri ï‚«ï‚«ï‚« 1.832.393 1.332.796 -27,26 1.824.033 +36,85
Hoteluri ï‚«ï‚« 1.148.861 933.160 -18,78 1.154.314 +23,7
Hoteluri ï‚« 876.128 551.719 - 37,02 666.730 +20,85
Moteluri 341.773 254.257 -25,6 275.866 +8,5
Centre de vacanţă 2.028.263 1.763.821 -13,03 1.799.444 +2,01
Internate ÅŸcolare 185.976 165.461 -11,03 168.510 +1,84
Vile/case de vacanţă închiriate 668.150 530.517 -20,6 162.854 -69,30
Sursa: GUS “Turystyka w 2000†– “Turismul în 2000†şi
ediţiile precedente
Anul 1999, comparativ cu anul anterior, 1998, a cunoscut în medie o
scădere a numărului de sosiri de turişti polonezi în toate tipurile
de destinaţii turistice (exceptând hotelurile de patru stele care au
înregistrat o creştere de 12,16% a acestora), însă anul următor,
2000 a înregistrat o creştere în toate tipurile de destinaţii
turistice, pe tipuri de unităţi. O creştere consistentă în anul
2000, de 348,1% a reprezentat-o numărul de turişti polonezi cazaţi
în hotelurile de cinci stele. O scădere constantă a fost constatată
în cazul cazărilor la vile/case de vacanţă închiriate.
Tabel 4. Înnoptări ale turiştilor rezidenţi în toate tipurile de
destinaţii turistice, pe tipuri de unităţi
(număr de turişti)
Unităţi de cazare 1998 1999 %
(1999/1998) 2000 %
(2000/1999)
Hoteluri ï‚«ï‚«ï‚«ï‚«ï‚« 12.526 8.792 -29,81 12.417 +41,23
Hoteluri ï‚«ï‚«ï‚«ï‚« 523.914 484.225 -0,92 492.349 +1,67
Hoteluri ï‚«ï‚«ï‚« 3.138.365 2.312.726 -26,31 2.832.459 +22,5
Hoteluri ï‚«ï‚« 2.067.703 1.645.401 -20,42 2.003.562 +21,76
Hoteluri ï‚« 1.843.489 1.236.411 -32,93 1.700.273 +37,5
Moteluri 527.608 356.046 -32,5 392.004 +10,09
Centre de vacanţă 15.743.647 13.203.239 -16,14 13.497.382 +2,23
Internate ÅŸcolare 2.454.421 1.909.753 -22,19 2.121.394 +11,08
Vile/case de vacanţă închiriate 3.487.651 2.291.255 -34,30 2.987.100
+30,36
Sursa: GUS “Turystyka w 2000†– “Turismul în 2000†şi
ediţiile precedente
Tendinţa de scădere s-a înregistrat şi în cazul înnoptărilor
turiştilor rezidenţi în toate tipurile de destinaţii turistice, pe
tipuri de unităţi, în 1999 comparativ cu anul 1998, însă media
înnoptările acestora a acresut în anul 2000 comparativ cu anul
anterior, cea mai mare creştere (+41,23%) fiind înregistrată tot în
cazul hotelurilor de cinci stele.
Calculul coeficientului de utilizare a capacităţii de cazare:
Nr. înnoptări
turist
CUC = ---------------------------------- x 100
%
Nr. locuri disp. x 365 zile
CUC1998 = 37,53%
CUC1999 = 18,91%
CUC2000 = 18,93%
J
^
’
ª
ò
-
D
ò
J
’
ò
"
R
¢
ò
â€Âÿô
â€Âÿô
â€Âÿô
â€Âÿô
â€Âÿô
¶
¶
¶
¶
¶
à ¸€ezidenÅ£i în toate tipurile de destinaÅ£ii turistice, pe luni ÅŸi
trimestre
(număr turişti)
1998 1999 %
(1999/1998) 2000 %
(2000/1999)
TOTAL 3.561.797 2.574.151 -27,72 3.117.146 +21,09
Primul trim. 642.993 520.248 -19,08 450.989 -13,31
Ianuarie 184.948 153.108 -17,22 131.329 -14,22
Februarie 195.345 150.200 -23,11 136.447 -9,15
Martie 262.700 216.940 -17,41 183.213 -15,54
Al doilea trim. 1.050.485 925.020 -11,94 935.605 +1,14
Aprilie 285.761 232.744 -18,55 236.737 +1,72
Mai 372.217 335.129 -9,96 339.403 +1,28
Iunie 392.507 357.147 -9 366.465 +2,61
Al treilea trim. 1.213.473 1.128.883 -6,97 1.143.311 +1,28
Iulie 416.022 388.338 -6,65 397.970 +2,48
August 457.730 402.657 -12,03 398.543 -1,02
Septembrie 339.721 337.888 -0,54 346.798 +2,63
Al patrulea trim. 654.846 0 - 587.241 -
Octombrie 286.751 . - 258.166 -
Noiembrie 202.048 . - 180.625 -
Decembrie 166.047 . - 148.450 -
Sursa: GUS “Turystyka w 2000†– “Turismul în 2000†şi
ediţiile precedente
Lipsă: al patrulea trimestru din 1999
Cel mai important număr de sosiri în Polonia ale turiştilor
non-rezidenţi s-a înregistrat, cum era de aşteptat, în trimestrul am
treilea în toţi cei trei ani studiaţi, luna în care aceştia au fost
cei mai numeroÅŸi fiind august.
Anul 1999 a cunoscut o scădere vizibilă a numărului turiştilor
non-rezidenţi intraţi în Polonia, pentru ca anul următor, 2000, să
cunoască o creştere începând cu trimestrul al doilea.
Calculul coeficientului de intensitate a traficului turistic/trimestru
- se calculează ca raport între sosirile de turişti din momentele de
maxim ÅŸi sosirile de turiÅŸti din momentele de minim.
TM
Cit = ------
Tm
Pentru 1998: Cit = 1.213.473/642.993 = 1,88
Pentru 1999: Cit = 1.128.883/520.248 = 2,16
Pentru 2000: Cit = 1.143.311/450.989 = 2,53
Tabel 6. Sosiri ale turiştilor non-rezidenţi în toate tipurile de
unităţi turistice, pe ţări în anul 2000
(număr turişti)
TOTAL HOTELURI Alte unităţi de cazare
Germania 1.050.520 846.184 204.336
Ucraina 207.552 89.316 118.236
USA 184.538 166.666 17.872
Marea Britanie 177.181 152.063 25.118
Franţa 124.816 100.798 24.018
Rusia 121.381 83.191 38.190
Italia 109.726 93.119 16.607
Suedia 97.938 84.869 13.069
Israel 92.857 86.734 6.123
Olanda 90.952 67.271 23.681
Danemarca 86.772 70.604 16.168
Lituania 54.249 30.051 24.198
Austria 49.711 42.799 6.912
Rep. Cehia 45.944 31.066 14.878
Belgia 40.312 32.727 7.585
Norvegia 40.087 35.104 4.983
Elveţia 35.191 32.181 3.010
Finlanda 34.595 29.603 4.992
Spania 33.016 28.131 4.885
Japonia 30.631 27.466 3.165
Ungaria 26.177 15.879 10.298
Estonia 21.082 6.146 14.936
Canada 17.666 14.268 3.398
Slovacia 17.620 11.132 6.488
ROMÂNIA 13.236 7.240 5.996
Moldova 11.238 5.059 6.179
Bulgaria 9.298 6.220 3.078
Australia 9.091 5.910 3.181
Portugalia 8.113 7.458 655
Irlanda 7.827 5.763 2.064
Grecia 6.043 5.310 733
Altele 159.097 137.358 21.739
Sursa: GUS “Turystyka w 2000†– “Turismul în 2000†şi
ediţiile precedente
Cel mai mare pondere de sosiri în Polonia, în anul 2000, a fost
reprezentată de turiştii de naţionalitate germană (1.050.520
persoane), aceştia fiind cazaţi în mare parte (80,5%) în hoteluri de
una sau mai multe stele. Turiştii de naţionalitate greacă au intrat
în număr relativ mic (6.043) în Polonia în anul 2000. Majoritatea
turiştilor ucrainieni (56,9%) şi estonieni (70,82%) sosiţi în anul
2000 în Polonia au preferat alte forme de cazare decât hotelurile.
Numărul turiştilor români intraţi în Polonia în anul 2000 a fost
de 13.236.
Calculul duratei medii a sejurului:
Nr. înnoptări turist
Durata medie a sejurului =
---------------------------- zile
Nr. total al turiÅŸtilor
Tabel 7. Durata medie a sejurului (zile):
1998 1999 2000
Nr. înnoptări turist 29.799.324 23.447.848 26.038.940
Nr. total turiÅŸti 10.979.989 8.261.052 8.905.018
Dms [zile] 2,71 2,83 2,92
Calculul indicatorului densităţii turistice:
în raport de populaţie:
Nr. turiÅŸti
dp = ---------------------- %
populaţia totală
b. în raport de suprafaţă
Nr. turiÅŸti
dt = ---------------------- km2
suprafaţa totală
Tabel 8. Calculul indicatorului densităţii turistice în raport cu
populaţia şi cu suprafaţa Poloniei:
1998 1999 2000
Nr. total turiÅŸti 10.979.989 8.261.052 8.905.018
Populaţia Poloniei 39.000.000 39.000.000 39.000.000
Suprafaţa Poloniei 312.680 312.680 312.680
dp [loc] 0,2815 0,2118 0,2283
dt [km2] 0,3511 0,2642 0,2847
Tabel 9. Sosiri în Polonia în funcţie de căile de acces pe care s-a
trecut graniţa:
(mii de turiÅŸti)
1998 1999 2000
TOTAL 88.592 89.118 84.515
Åžosea/auto 84.186 83.891 78.638
Cale ferată/tren 1.821 2.502 2.952
Pe apă/nave 1.574 1.656 1.765
Cale aeriană/aeronave 1.011 1.069 1.161
Sursa: catalogul anual “Tourism in 2000â€Â, Oficiul Central de
Statistică
Potrivit datelor din tabelul 9, majoritatea turiÅŸtilor (94,08%) au
sosit în Polonia cu automobilele (pe şosele).
Tabel 10. Turism receptor şi turism emiţător în perioada
1998–2000, pe luni, în cazul Poloniei (milioane de turişti
înregistraţi la graniţă)
PLECĂRI SOSIRI
1998 1999 2000 1998 1999 2000
Ianuarie 3.308 3.212 3.680 5.562 5.311 5.744
Februarie 3.516 2.949 3.874 5.911 4.951 6.268
Martie 3.545 3.701 3.996 7.116 6.856 7.073
Aprilie 3.782 3.764 4.664 7.351 6.706 7.496
Mai 4.210 4.473 4.740 7.786 7.479 7.119
Iunie 4.232 4.890 4.907 7.385 7.305 7.156
Iulie 5.530 6.711 6.642 8.768 9.090 8.627
August 5.772 7.989 6.814 8.891 9.328 8.303
Septembrie 4.275 4.775 4.644 7.550 8.090 6.927
Octombrie 3.857 4.307 4.300 8.368 8.736 7.290
Noiembrie 3.616 4.138 3.946 7.164 7.562 6.269
Decembrie 3.687 4.186 4.473 6.741 7.704 6.243
TOTAL 49,3 55,1 56,7 88,6 89,1 84,5
Sursa: Biroul Statistic Central; Oficiul vamal.
Tabelul 11. Oferta de cazare în Polonia, toate tipurile de unităţi de
cazare
1998 1999 2000
Total în hoteluri 911 906 903
Hoteluri ï‚«ï‚«ï‚«ï‚«ï‚« 3 1 1
Hoteluri ï‚«ï‚«ï‚«ï‚« 31 35 36
Hoteluri ï‚«ï‚«ï‚« 305 331 339
Hoteluri ï‚«ï‚« 247 263 281
Hoteluri ï‚« 326 276 258
Moteluri 135 130 128
Internate ÅŸcolare 289 266 261
Vile/case de vacanţă închiriate 4.943 4.490 4612
Agroturism 608 755 936
Sursa: GUS “Turystyka w 2000†– “Turismul în 2000†şi
ediţiile precedente
Tabelul 12. Număr de paturi – toate tipurile de unităţi de cazare
1998 1999 2000
Total în hoteluri 90.178 91.853 91.853
Hoteluri ï‚«ï‚«ï‚«ï‚«ï‚« 621 523 614
Hoteluri ï‚«ï‚«ï‚«ï‚« 9.747 11.270 13.002
Hoteluri ï‚«ï‚«ï‚« 39.511 40.674 42.614
Hoteluri ï‚«ï‚« 19.982 22.015 24.075
Hoteluri ï‚« 20.938 17.371 19.640
Moteluri 6.619 5.842 6.199
Pensiuni in staţiuni balneo-climaterice 23.792 22.590 24.739
Cabane montane ÅŸi refugii 5.168 4.326 6.004
Internate ÅŸcolare 43.460 36.116 39.015
Agroturism 5.509 7.172 9.042
Altele, neclasificate 48.777 79.991 100.056
Sursa: GUS “Turystyka w 2000†– “Turismul în 2000†şi
ediţiile precedente
În ceea ce priveşte numărul de paturi, în toate tipurile de
unităţi de cazare din turismul polonez, acesta a fost în permanentă
creştere în intervalul 1998-2000, o scădere fiind înregistrată în
1999 la numărul de locuri din hotelurile cu cinci stele, provocată
fiind de reducerea numărului hotelurilor de cinci stele de la trei la
unul singur.
Potentialul turistic al Poloniei
Încă din cele mai vechi timpuri ale istoriei Poloniei, Castelul
Wawel, din Cracovia, a fost centrul puterii eclesiastice. Iniţial a
fost ridicată catedrala, apoi Castelul Wawel a funcţionat ca
reşedinţă a regilor poloni de la mijlocul secolului XI până la
sfârşitul secolului al XVII-lea. Structura actuală cuprinde
considerabile amprente ale stilului gotic, cu toate că cea mai mare
parte a actualei sale forme a dobândit-o în perioada 1504-1535, în
timpul conducerii regilor Alexandru (1501-1506) ÅŸi Sigismund I cel
Bătrân (1506-1548). Construcţia castelului a fost începută de
Maestrul Eberhard Rosemberger – responsabil pentru actuala formă a
construcţiei – şi Francesco Florentinul, care a avut
responsabilitatea creării decoraţiunilor şi galeriilor cu arcade.
Munca lor a fost continuată de Maestrul Benedikt şi un alt florentin,
Bartolomeo Berrecci. Aceşti artişti au creat, împreună, unul dintre
cele mai impresionante monumente renascentiste din Europa.
În timpul celui de-al doilea război mondial, Castelul Wawel a fost
locuit de către autorităţile ocupante ale Guvernului Central şi
reşedinţă a lui Hans Frank. Imediat după eliberarea ţării, muzeul
a fost redeschis, în mare parte acesta păstrându-se până astăzi.
ÃŽn anul 1992 castelul ÅŸi o parte a catedralei au suportat importante
procese de restaurare şi conservare, încheiate în anul 2000.
Polonia beneficiază de un număr mare de castele medievale, o bază de
susţinere a turismului, şi implicit a economiei poloneze, acestea
atrăgând un număr impresionant de turişti anual.
Bibliografie
HYPERLINK http://www.intur.com.pl/itenglish/users.htm
www.intur.com.pl/itenglish/users.htm
HYPERLINK http://www.intur.com.pl/itenglish/users.htm
www.intur.com.pl/itenglish/current.htm
HYPERLINK http://www.intur.com.pl/itenglish/users.htm
www.intur.com.pl/itenglish/accomm.htm
Proiect TURISM INTERNAÅ¢IONAL
- Republica POLONIA -
___________________________________________________________
PAGE 1
PAGE 2
_______________________________
ì¥Â`