Referat Robotica

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Robotica si de asemenea puteti face Download Referat Robotica

Citeste fragmente din Referat Robotica

Logistica industriala.Perirobotica -ansamblu de met si mijloace de:stocare, depozitare, gestiune, transport intern, transfer si alim cu semifabr, scule, dispozitive si alte materii principale si materiale . Acestea difera ca : dimensiuni, greutate, complexitate, nr de piese, timp de productie . Robotica medicala – 1.ajutorarea pacientilor : A)proteze, orteze, teleteze . nu se pune probl la : inloc org int, asistenta acestora(pacemaker), proteze auditive si vizuale pt ca acestea nu executa modif asupra mediului . B. Ajutorarea pacientilor handicapati . 2.Ajutorarea practicantilor(medici) – nu in substit infirmierelor sau a laborantilor ci in microchirurgie, endochirurgie si telechirurgie . Utiliz rob la ajutorarea handicapatilor – Sarcini : alimentatie, igiena, casnice, comunicare, hobby . Cerinte impuse robotului – 1)transparenta functionala : montarea, invatarea handicapului, limite in utilizare(mecanice, comanda si control, securitate), intretinere, dependenta, biologie, financiare. Robotica militara – privesc reducerea costurilor umane si materiale .Utilizari : stringere de info, depistarea tintelor, recuperarea si dezarmarea focoaselor active, sprijin logistic,curatarea mediilor toxice, plantarea de senzori sub pamint si subacvatice, deminare, refacerea soselelor avariate, soft-kill, act in medii ostile, spionaj . RPV sau UAV – vehic pilotate prin telecomanda – ex : pioneer, CL-89, MAPT . Robot aparare(pradalnicul) : actionat >30 km, localizare laser, senz pt identif teren, scanere cu infrarosii si radar, senz electromagnetici de misc . SIPE- lab de iniginerie umana a armatei SUA : exoschelet inteligent, vedere pe timp de noapte, form din 7 straturi protectoare, amplif forta, e motorizat, e dotat cu senzori si arme, scheletul poate merge 15 km in timp ce omul doarme . Aplicatii robotizate in armata – racheta de croaziera Tomahawk programata sa act independent, infestarea cu nanoboti(convertesc sunetul in energie si pot influenta radarul, calculatorul, motoarele de avion, centrele de comanda) . Riscuri : comanda de catre inamici, greseli in programare, nu se pot prevedea toate probl care apar, defectarea sau scaparea de sub control, roboti ucigasi care nu deosebesc inamicul care ataca de cel care vrea sa se predea . Principala intrebare nu este cum sa faci arme robotice cit mai nteligente ci cit de destepte le lasi sa devina ? Semnale utilizate – A) Semnale mioelectrice : motoneuron – excitarea chimica – excitarea electrica a fibr nervoase – diferenta de potential care creeaza curenti locali . B)Miscarile capului : 3 translatii , 3 rotatii – inainte-inapoi ( = (’- ( iar dreapta – stinga ( = (’ + ( . C) Miscarile globilor oculari . D) Semnale sonore repr tendintele cele mai probabile de utilizarea in viitor . Prop ale semnalului biologic : 1)cimpul[bmin ,bmax] ; 2) zona de repaos = punct de echilibru :b0 ; 3)Simetrie : b0 = (bmin+bmax )/ 2 ; 4)Puritate – capacit de a mentine semnalul la o val, suficient de mult timp, pt a o putea detecta ; 5)Sensibilitate : posibilitatea de a modif semnalul de la b0 la b0+ (b0 ; 6)Varietate : nr poz stabile pe care le poate comanda operatorul :Vr = [(bmax – bmin) / (b] + 1 unde (b – sensibilitate medie ; 7)Fidelitate – capacit de a putea reprod aceeasi valoare b0 in timp ; 8)Repetabilitate – abilitatea de a putea repeta de mai multe ori val b ; 9)Dinamica – aptitudinea operatorului de a modif rapid semnalul . Instalatii de transfer – 1)Echipamente de transport uzinal care se imp in : Transportoare : a) cu organ flexibil(cu banda, cu placi, cu cupe) ; b)fara org flexibil( oscilante, gravitationale, pneumatice, elicoidale) ; c)mobile(carucioare manuale, strivitoare, motostivuitoare, electrostivuitoare) ; 2) Echipamente de ridicat – destinate ridic sarcinilor individuale pe dist mici . Functionarea lor in principiu : apucarea sarcimilor, deplasare, depunere . Caracteristici – cursa in gol la inapoiere, punctele de incarcare descarcare nu sunt fixe . Clasif – macarale – ascensoare . Cum, trebuie transportat – in timp minim intre 2 posturi de lucru, cu eficienta mare dpdv al folosirii echipamentelor de transport, productivitate mare pt personalul angrenat in activitatea de transport .Avantajele utiliz paletizarii – reduce cheltuielile de manipulare, elimina posibilitatile deteriorarii pieselor prin fixarea simpla si eficienta a paletelor in containere . Paletele pot fi : simple, cu 2 placi, tip lada metalica . Depozite – pt piese in tavi, pt containere-piese mari si paletizate, pt diversitate mare de produs usor manipulat . Depozite locale de scule – Subsistemul de prindere a sculelor – are rolul de prindere prin stringere si respectiv prin desfacere fara interventia directa a omului . In functie de scule exista sist de prindere pt sculele care prelucreaza alezajele si respectiv cutite de strung . Sculele pt prel alezajelor – sunt cu bucsa elastica si cu pirghii . Eticheta – modalitatea de recunoastere a pieselor cu sculele corespunzatoare . Identificarea si selectarea sculelor se realizeaza prin amplasarea unei etichete pe corpuri sau in spatele cozii sculei . Aceasta eticheta este utila cu ajutorul unui cititor adecvat . Etichetele utilizate pot fi de tipul : mecanice, coduri cu bare, electromagnetice, inductive . Cele mai utilizate sunt etichetele mecanice . Stocatoare – Sunt magazii de piese care au rolul deinmagazinare si retinere pe durata scurta . Separatoare – se utiliz in scopul livrarii unui nr de piese, semifabricate ; ele pot fi : elicoidale, cu roata, cu tije, cu cilindri hidraulici . Roboti Mobili – este un vehicul care este dotat cu inteligenta . Clasificare : 1)dupa mediu – de suprafata, aerieni, submarini ; 2)dupa constitutie – monocorp multicorp ; 3)dupa locomotie –cu roti, cu senile, cu labe, combinate . Grade de mobilitate – DDL sau DOF . Aplicatii ale robotilor mobili – dezafectarea centralelor nucleare, lucrul in spatiu si pe alte planete, aplicatii industriale ( rob de inspectie, roboti de transport uzinal), aplicatii in traficul rutier .Rob mobili difera in functionare fata de rob industriali . Din aceasta cauza problematica rob mobili este diferita de cea a rob industriali . Probl unui rob mobil sunt : 1)stabilitatea vehiculului ; 2)propulsia ; 3)comanda si controlul – daca rob se depl singur avem probl cu soft-urile (alegerea traseului si ocolirea obstacolelor) . Daca rob este telecomandat sau radioghidat sunt probl legate de transmiterea si primirea informatiilor de la robot . Contactul cu solul si stabilitatea – exceptind cazul unui sol plan un solid va avea contact cu solul in 3 puncte . Pt a creste performantele se tinde sa se mareasca nr punctelor de contact, lucru realizaqbil prin adaugarea unor mobilitati suplimentare vehicolului . Solutii : mobilitati active(suspensie activa, pliere) , mobilitati pasive ( suspensie pasiva, sasiu mobil) . Stabilitatea – consta in mentinerea de catre vehicul a unei poz adecvate in depl pe suprafata . Daca solul e relativ plan nu sunt efecte dinamice si vehicolul nu are organ de prehensiune activ, vehicolul este stabil daca verticala prin centrul de greutate pica in interiorul poligonului de sustentatie . Metode de cresterea stabilitatii – Marirea poligonului de sustentatie, coborirea centrului de greutate, modif vf poligonului, acrosarea de suprafata, utilizarea de mijlace anexa . Unele vehicule sunt capabile sa se intoarca singure in pozitia de stabilitate (unele pasitoare sau multicorp) . Locomotia – pt as e depl un vehicol trebuie sa invinga un nr de forte , rezistente producind o forta matrice superioara . Forta de tractiune va fi forta matrice minus cea rezistenta . Labe – roboti pasitori – utilizate pe terenuri foarte accidentate si soluri moi . Forta rezistenta f mica iar forta matrice utilizeaza aderenta la sol . Roti – cele mai potrivite pt un sol plan sau cu denivelari mici . Daca solul e moale se scufunda roata in sol si -> forte rezistente mari . Forta matrice produsa prin frecarea rotii de sol, pt a mari ->marirea nr rotilor matrice diminuarea scufundarii rotii si / sau dotarea cu dinti . Senile – sunt ca o roata cu ( foarte mare . Se diminueaza presiunea pe sol si respectiv scufundarea rotii(senilei) in sol . Deficiente : - pierderi energetice importante, posibilitatea patrunderii de corpuri straine intre senila si galetii de sustinere , senila e sensibila la forma solului, nu se poate merge , teoretic decit in linie dreapta . Stabilitatea si ocolirea obstacolelor – unul din obiectivele importante la roboti mobili este ocolirea obstacolelor . In cazul vehic pe roti ocolirea obstacolelor depinde de : mar obstacolului, marimea rotilor vehiculului, garda la sol . Ocolirea obstcolelor de catre rob pasitori se face mai usor . Diagrama lui Veronoi – in aceasta diag cu linie continua se face mediatoarea segmentului si cu ‘x’ punctele(obstacole) . Se uneste fiecare pct cu cele mai apropiate de el . Strategiile de alegere ale drumului optim sunt de o mare diversitate si in mom actual rezolva probl doar partial in cazul unor medii cunoscute . Dintre cele mai cunoscute sunt diagrama lui Veronoi si triangulatia lui Delaunay . Atelierul de lucru (FMS) – este o unitate de productie (prelucrare sau asamblare) automatizata avind ca proprietate fundamentala adaptarea la natura si cantitatea productiei cu o foarte buna productivitate . Celula flexibila – este un mini atelier flexibil cu o simpla masina unealta ; Functii – aducerea piesei semifabricate si pozitionarea pe masina unealta, prelucrarea piesei, scoaterea piesei dupa prelucrare, controlul piesei, depozitarea piese(buna-rebut), operatii auxiliare( controlul calitatii sculelor, schimbarea lor sau reconditionarea – ascutirea) . Atelierul flexibil – inca nu exista norme pt a defini un atelier flexibil, tehnica nu e stabilizata, existind un nr mare de sol acestea fiind o functie de inventia posibila . Componenta unui atelier flexibil – sitem de fabricatie(montaj) cu masini unelte echipate pt a semnala erorile( dispozitiv de masura), sist de transfer, sist de comanda asigurind gestiunea (pieselor, sculelor, anomaliilor, optimizarea incarcarii masini unelte), sisteme de stocare, dispozitive de masura in timp real care permite corectarea pieselor realizate . Cerintele unui atelier flexibil – posibilitatea de a varia cadenta, posibilitatea de a varia produsele, posibilitatea introducerii schimbarilor produselor date de proiectii pt ameliorarea calitatii, reducerea costurilor de productie, un mai bun control al atelierului pt reducerea timpilor, reducerea posturilor posibile de munca si cresterea celor care necesita personal calificat . Realizarea mai rapida a ecvhipamentului( flexibilitate, automatizare, gestiune in timp redus) . Microrobotica – Clasificare : 1) 1-10 mm – tehnici asemanatoare de uzinare tridimensionala ; 2)0,1 – 1 mm – microrobotica – probleme de uznaj ; 3)<1(m – nanorobotica – bidimensionala . Domenii de utilizare – a) Industrie (microuzinaj, microsenzori) ; b)Medicina si biotehnologie (model mobil autonom, microcapsula) c)Medii extreme (spatiu cosmic, submarin, temp ridicate sau scazute, mediu radioactiv) d)Domeniu militar . Metode – 1) MEMS (Micro-Electromechanical-System) – utilizarea tehnologiilor din industria semiconductorilor(siliciu) . 2) Asamblarea pieselor minuscule (molecule) cu ajutorul unui cod ca la AND . 3)Miniaturizarea succesiva a unei masini-unelte pina ajunge sa manipuleze atomi . Teleoperare – este robotica mediilor ostile . Domenii de aplicare – nuclear, electric, exploziv, submarin, spatial, protectie civila, medii sterile medicale ; Teleoperare – operatie executata la distanta ( in afara volumului de lucru al mainii omului) . Se extinde la muncile ce depasesc capacitatile fizice ale omului cum sunt : greutati mari, manipulare elem microscopice, munci periculoase (medii ostile) . Caracteristicile teleoperarii – 1) realizeaza actiuni fizice complexe si putin previzibile, in medii putin cunoscute ; 2)Realizeaza actiuni la distanta de postul de comanda ; 3) Comanda realizata de om ce are o prezenta cvasipermanenta( rob de teleoperare se mai numesc de cooperare fata de roboti de substitutie) . Struct mecanica condusa de om are o replica aproape identica in zona de lucru . Cu predilectie utilizata in medii nucleare si explozive, spatii de lucru, blindaj-fereastra . Operatorul are in mina un miner, dincolo penseta . Sunt legate mecanic in asa fel incit orice miscare aplicata la o extremitate redusa la cealalta . Geometric – bratul S si S sunt identice aproape intotdeauna . Mecanic – difera prin faptul ca, in partea stapin se gasesc mecanisme accesorii .Transmisiile utilizate sunt cu cabluri fire sau angrenaje . Teleoperarea motorizata – e asemanatoare cu cea mecanica, diferenta constind in faptul ca la partea sclav au fost introduse motoare pt a mari capacitatea (kg) ce poate fi manipulata . Motoarele utilizate sunt motoare electrice (de obicei) . Pt a realiza o mai buna dexteritate dupa 1970 au fost introdusi senzori atit la partea sclav cit si la partea stapin . Senzori externi : sisteme de radare video, sisteme de retur de efort . 쥁@