Referat Sistemul De Comutatie Digitala Siemens
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Sistemul De Comutatie Digitala Siemens si de asemenea puteti face
Download Referat Sistemul de comutatie digitala SiemensCiteste fragmente din Referat Sistemul De Comutatie Digitala Siemens
I. INTRODUCERE
Aparitia sistemelor de comutatie si de transmisiuni digitale a deschis
perspective considerabile pentru telecomunicatii si informatica,
deoarece acestea pot realiza un transfer rapid si sigur de inforamtii
diverse (voce, date, texte, imagini), raspunzand astfel cerintelor
abonatilor privind diversificarea serviciilor si asigurarea unei
calitati deosebite pentru acestea.
In prezent este unanim acceptata ideea ca reteaua de telecomunicatii
evolueaza spre ISDN – retea deigitala cu integrarea serviciilor,in
prima faza pentru servicii de banda ingusta (canale de 64 kbit/s sau n x
64 kbit/s, unde n<30), cu perspective de evolutiespre serviciile de
banda larga (cu debite in linie de 155 Mbit/s, 622 Mbit/s, 244 Mbit/s).
Pana la realizarea unei retele globale de telecomunicatii cu integrarea
serviciilor, este posibile o evolutie a retelei de telecomunicatii in
care centrele de comutatie digitale sa asigure accesul abonatilor la
serviciile ISDN. O astfel de evolutie se inregistreaza in prezent si in
reteaua de telecomunicatii din Romania, prin introducerea unor sisteme
de comutatie digitale de mare capacitate in centrele de tranzit si
centralele terminale, interconectate prin sisteme de transmisiuni
digitale si cabluri de fibra optica. Se creeaza in acest fel o
infrastructura necesara pentru integrarea serviciilor de
telecomunicatii.
Reteaua de banda larga este destinata integrariiserviciilor, care pot
fi servicii de transmitere voce, date sau imagini. Aceste servicii au
caracteristici foarte variate, singurul element comun fiind acela ca
informatiile sunt transmise prin semnale digitale. Integrarea acestor
servicii, accesibile printr-o reteaa unica de telecomunicatii de banda
larga, impune utilizarea unor tehnici noi de comunicatie, care sa posede
urmatoarele caracteristici: sa accepte debite binare foarte diferite; sa
accepte o fluctuatie a benzii de trecere in timpul aceleiasi comunicari;
sa permita modificarea exigentelor referitoare la controlul erorii, in
functie de solicitari.
Reteaua de comutaite utilizeaza comutatoare ATM, care functioneaza pe
principiul comutatorului de pachete de date.
Prin utilizarea ISDN de banda larga bazate pe ATM, cu o retea de
transmisie realizata cu fibre optice, se asigura abonatului acces de la
terminalul sau la orice tip de serviciu. Aceasta evolutie influenteaza
structura topologica a retelei de telecomunicatii. O solutie economica,
din punct de vedere al investitiilor si al costurilor de exploatare,
pentru ISDN de banda larga, se obtine prin reducera numarului de
niveluri ierarhice de comutatie la nivelul central si nivelul de acces.
Interconectarea este realizata prin echipament de transmisie cu
utilizarea multiplexoarelor sincrone cu facilitati de insertie/extragere
si comutatie.
Se apreciaza ca in viitorul apropiat vor avea loc modificari majore in
reteaua de telecomunicatii.
Centrala de comutatie digitala SiemensEWSD se bazeaza pe aceasta
tehnologie prezentata anterior si o voi prezenta mai manuntit in
paginile urmatoare.
II. NOTIUNI GENERALE ASUPRA SISTEMELOR ELECTRONICE DE COMUTATIE
II.1. CARACTERISTICI ALE COMUTATIEI ELECTRONICE
Comutatia electronica a devenit o realitate tehnica in dezvoltarea
sistemelor destinate echiparii retelelor de telecomunicatii.
Pentru a defeni comutatia electronica, se poate afirma ca ea constitue
aplicatia tehnicii electronice in comutatia telefonica. Totusi, aceasta
definitie trebuie precizata amintind mai intai care sunt functiile
esentiale ale comutatiei telefonice; apoi trebuie aratat modul in care
electronica intervine pentru a realize aceleasi functii cu metode noi.
Dupa cum se stie, domeniul schimburilor de informatii este format din
trei parti:
-transmisiunea, adica transportul semnalelor electrice care reprezinta
informatia:
-comutatia, adica dirijarea spre corespondentul desemnat;
-informatica, sau prelucrarea acestei informatii la plecare, la sosire
si in cursul desfasurarii comunicatiei.
In telefonia clasica s-a pus accentul pe primele doua aspecte,
transmisiunea si comutatia, deoarece tratarea informatiilor de selectie
permitand indrumarea comunicatiilor era considerate ca inclusa in
echipamentele de comutatie.
Odata cu revolutia tehnologica adusa de comutatia electronica, s-a admis
ca nu exista o diferenta sensibila de structura intre problemele de
decizie si de manipulare a informatiilor necesare comutatiei si acela
care se intalnesc in informatica. De aici rezulta apropierea intre doua
tehnici, care se traduce prin aparitia sistemelor cu program inregistrat
si constitue una din caracteristicile comutatiei electronice. Este de la
sine inteles ca centralele telefonice electronice vor fi comandate de
masini organizate precum sunt calculatoarele electronice, fiind similare
acestora in unele privinte, cu exceptia anumitor organe (ca de exemplu,
reteaua de conexiune).
Principiul comenzii prin program inregistrate permite dezvoltrea
comutatiei electronice, introductand in centralele telefonice la nivelul
organelor de decizie, un element de flexibilitate necunoscut pana acum.
In domeniul transmisiunilor, trebuie mentionata aparitia notiunii de
transmisiune numerica, in special sub forma modulatiei impulsurilor in
cod sau PCM (Pulse Code Modulation). Orice informatie poate fi pusa sub
forma numerica cu o precizie satisfacatoare.In acest scop este suficient
sa se functioneze periodic semnalul care o reprezinta, facand astfel ca
fiecarui esantion sa-i corespunda un cod numeric.
Intrucat aceasta reprezentare de informatii sub forma de trenuri de
impulsuri binare are un character universal, este posibil sa se
efectueze comutatia la insusi nivelul elementului binar prin tehnici
multiplexarii si a comutatiei temporale.
Aceasta constitue o caracteristica de baza a comutatiei electronice;
totusi, comutatia numerica temporala repreinta numai una din
posibilitatile de a realize reteaua de conexiune a unei centrale
telefonice, o alta posibilitate fiind comutatia spatiala care urmeaza o
linie mai traditionala, prin folosirea unor puncte de conexiune
atribuite fiecarei comunicatii.
II.2.FUNCTIILE GENRALE ALE COMUTATIEI
In cadrul centralelor telefonice sunt realizate in diverse moduri o
serie de functii principale de comutatie.
Prima functie consta in supravegherea tuturor liniilor de intrare pentru
recunoastere solicitarilor de convorbiri, la ridicarea
microreceptorului. Releul de apel asociat fiecarei linii actioneaza un
organ comun insarcinat cu identificarea liniei chematoare si cu
conectarea sa temporara la un organ receptor, denumit registru.
Dupa aceasta, releul de apel este deconectat si se trimite abonatului
tonul de formare a numarului.
A doua functie a comutatiei executa inregistrarea numarului format la
disc de abonatul chemator. Registrul primeste, analizeaza si decodifica
cifrele primite, dupa care decide indrumarea apelului.
Functia de decizie este executata atat de registru, care are rolul de
coordonator, cat si de organe de memorie centralizate denumite
traductoare, la care registrul face apel pentru interpretarea numarului
compus.
O alta functie specifica telefoniei este functia de conexiune; aceasta
este realizata de un ansamblu complex de elemente denumit ,,retea de
conexiune’’, care contine atat organe passive (comutatoare si
linkuri), cat si organe active (markere si organele lor auxiliare), care
primesc ordinile organelor de decizie si le executa, alegand si apoi
stabilind punctele de conexiune care constitue itinerariul dorit.
Markerele sunt organe de inalta eficacitate; durata lor de activitate
pentru fiecare conexiune este foarte scurta (circa o zecime de secunda),
un numar redus de markere putand deci deservi toate comunicatiile
centralei. Registrul este folosit insa atat timp cat comunicatia nu este
inca stabilita (circa 10 secunde). Registrele si markerele se pun
succesiv la dispozitia comunicatiilor ce urmeaza a fi stabilite.
Functia de semnalizare apare cand intervin mai multe centrale intr-o
legatura; informatiile necesare (spre exemplu identitatea linieie
chemate) sunt transmise direct de catre registrele centralelor
invecinate. Unele din mijloacele curent folosite consta din transmiterea
cifrelor zecimale in cod de multifrecventa: doua frecvente alese din
cinci sau sase si transmise simultan intr-un scurt interval, reprezinta
o cifra. Aceasta semnalizare fiind in frecventa vocala, poate utiliza
fara dificultati aceeasi cale pe care o va utiliza convorbirea atunci
cand comunicatia va fi stabilita; semnalele corespunzand unei
comunicatii sunt prezentate chiar pe calea care ii este asignata
acesteia.
Semnalizarea pe aceeasi cale cu convorbirea este caracteristica
comutatiei electromecanice; ea este descentralizata ca si caile de
convorbire si trebuie sa fie interpretata de catre organe individuale pe
fiecare cale. Aceste organe sunt jonctuarele de circuite, care
reprezinta o proportie insemnata din echipamentul instalat in centrale.
Un avantaj evident al acestei descentralizari face ca deranjamentul unui
organ de semnalizare (jonctor) sa nu afecteze in general decat o singura
comunicatie; in schimb solutia este costisitoare si fara posibilitati de
evolutie.
Metodele de exploatare si de intretinere ce se aplica comutatiei
electromagnetice sunt de asemenea dependente de tehnologie.
Orice modificare a conditiilor de exploatare (racordarea noilor abonati,
extinderea centralei) conduce la lucrari importante de cablare. Desi in
sistemele moderne, determinarea deranjamentelor este asistata de
dispozitive de test automate, ea necesita prezenta unei maini de lucru
specializate si se face inca frecvent prin reglaje manuale.
Supravegherea functionarii si observarea traficului centralei se pot
efectua de catre organe specializate construite in acest scop.
Pentru a permite functionarea satisfacatoare a unui centru de
comunicatii, trebuie sa se manipuleze o cantitate de informatii de
natura foarte diversa, care pot fi clasificate in cele patru categorii
de mai jos.
Date de transmis, care se refera fie la comutatia telefonica, fie la
comutatia datelor. Ele pot fi deci analogice (convorbiri sau date
adaptate la calea telefonica prin modemuri) sau numerice (date binare
sau informatii codificate), nefiind insa in general prelucrate de
reteaua de telecomunicatii; dimpotriva, se urmareste ca ele sa fie
transmise integral de la postul terminal la cel corespondent. Pe parcurs
pot aparea modificari ale suportului informatieie, insa la sosire ea
este redata fidel.
Semnalizarea terminala, care consta din informatiile schimbate intre
postul terminal si centrala automata de racoradare a acestui post. In
sensul post terminal spre centrala, ele permit ca exploatoarele sa
primeasa si sa interpreteze in timp real cererea de serviciu (ridicarea
microreceptorului) sau de sfarsit de serviciu (punerea microreceptorului
pe furca), formarea numarului postului chemat si raspunsul la apel.
In sens invers, ele indica progresul apelului, comanda unei unitati
periferice efectuandu-se prin distribuitoare: tonul pentru formarea
numarului, starea de ocupare, curentul de sonerie, raspunsul abonatului
chemat (inversiunea bateriei), impulsurile pentru plata taxei.
Intre semnalele care ies si cele care intra in centrala exista o
deosebire esentiala; daca centrala poate decide asupra semnalelor de
plecare, ea nu le stapaneste pe cele de sosire si trebuie sa fie
organizata pentru a le accepta si interpreta in timp real. Aceasta
inseamna a le recunoaste cu o intarziere de maximum cateva miimi de
secunda, independent de numarul mare de surse de supravegheat. Pentru a
avea notiunea clara asupra ordinului de marime a fluxului de informatii
incident, se mentioneaza ca la stabilirea unei comunicatii trebuie sa se
recunoasca cel putin 80 tranzitii elementare pe linii, ceea ce intr-o
centrala de 10.000 linii, corespunde la circa 1.000 elemente aleatoare
pe secunda.
Semnalizarea interna, care cuprinde datele de exloatare, informatiile
care
descriu o centrala automata si sectoarele inconjuratoare sub forma
implicita sau explicta (numarul de linii racordate, tipul liniilor,
discriminari diverse, reguli de indrumare) si in general programul,
adica metodele de aplicat in reletiile dintre diverse organe. Ea
cuprinde de asemenea informatii cu caracter temporar, datele de
selectie, instructiunile necesare pentru stabilirea unei comunicatii
(numarul chemat, elemente pentru calculul taxei) si informatii de stare;
deoarece numeroase comunicatii ocupa simultan reteaua, trebuie sa se
cunoasca starea de disponibilitate a organelor, stadiul de desfasurare a
fiecarei comunicatii si sa se asigure in permanenta superviziunea.
Semnalizarea externa constitue ultima categorie de informatii, continand
toate semnalele schimbate la distanta intre centralele automate care
constitue o retea interconectata. Aceasta semnalizare reprezinta un
adevarat limbaj, desi foarte rudimentar, caci comporta putine
,,cuvinte’’, dar poseda o sintaxa, deoarece sensul atriburii unui
,,cuvant’’ depinde adesea de ceea ce l-a precedat.Ansamblul
mesajelor posibile este denumit ,,cod de semnalizare’’. Exista mai
multe tipuri de coduri (zecimal, multifrecventa, etc.); in comutatia
electromecanica, semnalizarea este de tipul descentralizat.
Deoarece in comutatia electronica se dispune de organe logice de comanda
puternice si centralizate, acestea sunt prevazute cu posibilitatea de a
dialoga direct.In acest scop, calculatoarele de comanda ale centralelor
distante se conecteaza printr-un canal de comanda de transmisiune a
datelor de semnalizare, denumit ,,canal semafor’’.
Aceasta semnalizare externa centralizata prezinta doua avantaje: o
economie considerabila de material in jonctoarele circuitelor si un
vocabular de semnale mult mai bogat, oferind in consecinta largi
posibilitati de exploatare.
II.3. RETEAUA DE CONEXIUNE
Reteaua de conexiune este partea de centrala care leaga liniile
telefonice intre ele; functia de conexiune se poate ealiza in comutatie
spatiala sau in comutaite temporala.
II.3.1.Comutia spatiala
In comutatia spatiala, intre liniile corespondente este stabilta o
legatura fizica permanenta in tot timpul comunicatiei. Acest itinerar
consta din racordarea linkurilor (legaturilor) elementare cu ajutorul
punctelor de conexiune, adica al organelor care lasa sa treaca sau
blocheaza curentii de convorbire. Punctul de conexiune cel mai utilizat
consta dintr-o pereche de contacte metalice.
Retelele de conexiune spatiala difera intre ele datorita punctelor de
conexiune utilizate, insa gruparea lor este analoaga: punctele de
conexiune sunt grupate in comutatoare, iar comutatoarele in etaje de
selectie.
Diodele cu gaz cu catoda rece, trioda p-n-p-n, perechile de tranzistoare
complementare au constitui in trecut solutii de realizare a punctelor de
conexiune spatiale, care au fost insa abandonatedin cauza
caracteristicilor nesatisfacatoare de transmsiune sau a lipsei de
fiabilitate.
Posedand o calitate excelenta a contactului, punctele de conexiune cu
contacte metalice constitue in prezent solutia adoptata in majoritatea
sistemelor spatiale actuale [4]; ele se pot prezenta sub diferite forme:
-selectoare electromecanice rotative sau crossbar;
-comutatoare crossbar imbunatatite, ca: ca minibar in sistemul canadian
SP 1, codbar in sistemul suedez AKE, cu mentinere mecanica;
-miniselectoare, in forma crossbar, dar de dimensiuni reduse si cu
mentinere mecanica (spre exemplu, miniselectorul in sistemul Metaconta L
11A sau in sistemul japonez D 10);
-relee trestie cu mentinere magnetica, formate din trei contacte
sigilate, inconjurate de un solenoid (in sistemul 10 C si sistemul
englez TXE 2);
-relee trestie cu mentinere magnetica, formate din doua contacte
sigilate asociate unui magnet al carui flux magnetic poate fi inversat
prin aplicarea unui impuls de curent intr-un solenoid (spre exemplu,
ferreed-ul in sistemul ESS 1, contactul releului in sistemul german EWS
1 sau in Metaconta L 10R).
II.3.2.Comutatia temporala si trasmisiunea numerica
In comutatia temporala , legatura nu este stabilita in permanenta in
cursul comunicatiei,
ci are loc in mod periodic, in intervale foarte scurte. Acesta permite
ca de fiecare data sa se transmita un esantion al modulatiei;
multiplexand esantionarile in timp, acelasi link poate fi utilizat ca
suport simultan pentru circa 30 comunicatii.
Comutatorul temporal are deci rolul de a transporta un esantion din
convorbirea care soseste pe o linie multiplex de intrare, spre calea
temporala determinata de o linie multiplex de iesire. El trebuie deci sa
indeplineasca doua operatii distincte:
-un transfer fizic (spatial) de la un multiplex la celalalt;
-o schimbare a pozitiei in timp, care se obtine facand ca esantionul
sa ramana intr-o memorie tampon timp de o fractiune din ciclul 125 pe o
linie multiplex de intrare, spre calea temporala determinata de o linie
multiplex de iesire. El trebuie deci sa indeplineasca doua operatii
distincte:
-un transfer fizic (spatial) de la un multiplex la celalalt;
-o schimbare a pozitiei in timp, care se obtine facand ca esantionul
sa ramana intr-o memorie tampon timp de o fractiune din ciclul 125 micro
secunde.
Avand in vedere marile avantaje prezentate de tehnica temporala, este
interesant sa se analizeze relatia stransa care apare intre tehnica
transmisiunii numerice si comutatia temporala.
Pentru a mari eficacitatea circuitelor baza de transmisiuni, s-a cautat
de multa vreme sa se combine cel mai mare numar posibil de semnale
independente (spre exemplu convorbiri telefonice) intr-un suprasemnal,
prin procedeul multiplexarii. Pana in anul 1960 nu s-a utilizat practic
decat multiplexarea in frecventa pe suportul comun a carui banda de
trecere este foarte larga; prin caracterul lor analogic, aceste sisteme
necesita multa atentie atat la punerea in functiune cat si in
exploatare.
Dupa aceea a aparut sistemul de multiplexare bazat pe modulatia prin
impulsuri si codificare sau ,,multiplex PCM’’; principiul sau este
de a produce multiplexarea in timp a semnalelor esantionate, valoarea
fiecarui esantion fiind apoi codificata sub forma de numar binar din opt
cifre (se pot distinge 256 niveluri diferite).
Semnalul electric proventi din microfon in timpul unei convorbiri
telefonice este esantionat, masurat si codificat. Aceasta analiza
instantanee, repetata cu o frecventa mare (8 kHz), furnizeaza o serie
importanta de numere, al caror ansamblu constitue codificarea numerica a
convorbirii.Aceste numere exprimate in cod binar au o forma analoaga
aceleia a semnalelor provenite din calculatoare, putand fi transmise in
mod identic.
La capatul opus al legaturii telefonice, frecventa de esantionare
(circa 8.000 de ori pe secunda) este suficienta pentru ca reconvertirea
acestor valori cuantificate in trepte de curent proportionale, sa
permita reonstituirea cuvintelor emise, ca si cum comunicatia ar fi fost
stabilita printr-o legatura telefonica clasica de inalta calitate.
Prin efectuarea analizei mai multor convorbiri la viteza foarte mare,
se obtin grupuri de numere sau cuvinte, care, inseriate intr-o ordine
determinata, constitue o serie de impulsuri, un ,,cadru’’ sau o
,,trama’’ analoaga formatului mesajelor care sunt schimbate intre
calculatoare.
La receptie, orientarea diferitelor cuvinte ale fiecarei trame conform
ordinei lor ,,temporale’’ de sosire, permite reproducerea
convorbirilor emise.
Pozitia atribuita in trama esantioanelor succesive ale aceleiasi
convorbiri este denumita ,,calea temporala’’. Numarul acestor cai,
definit prin numarul de cuvinte al tramei, exprima capacitatea
multiplexului.
In conexiunea PCM, fiecare comunicatie de intrare este definita prin
pozitia sa in trama, iar, destinatia sa este impusa la iesire. Scopul
comutatiei este de a permite unui abonat sa intre in legatura cu
corespondentul dorit.
In telefonia clasica, conexiunea intre un abonat chemator si un abonat
chemat este realizata prin pozitionarea organelor mecanice, comandata de
formarea numarului la disc.
In comutatia temporala, formarea numarului are ca scop fixarea – pe
durata comunicatiei - a adresei spre care vor trebui sa fie orientate
esantioanele de cuvinte succesive ale unui corespondent.
Aceste esantioane sunt introduse intr-un loc determinat al tramelor
unei legaturi PCM, care intra intr-o centrala automata. Functia de
conexiune consta din compunerea unor noi trame de legaturi PCM, in care
fiecare dintre aceste esantioane este transferta in locul afectat
chematului, in cursul intregii durate a comunicatiei.
In modulatia PCM, pentru a transmite un semnal telefonic pe o cale
multiplex de 4 kHz, spre exemplu, trebuie scurs un fluxde elemente
binare la viteza de 64 kbit/s.Acesta este in concordanta cu formula lui
Shannon care exprima astfel cantitatea de informatii ce pot fi transmise
pe un circuit dat:
D = ?F log (1+S/N),
?F = largimea de banda a
semnalului ;
S/N = raportul semnal/zgomot.
Pentru o cale telefonica multiplexata in frecventa de 4 kHz
?F = 4 kHz, iar S/N = 50 dB, rezulta:
D = 4.000 x 3 x 5 = 60 kbit/s.
Avantajul principal al procedeului PCM consta in realizarea unei
calitati superioare a transmisiunii prin faptul ca aceasta nu este
sensibila la distorsiunea lineara; de asemenea nu se produc zgomote sau
diafonie, asa cum este cazul liniilor de transmisiune curente si –
spre exemplu – al sistemului cu modulatie in amplitudine. In fond,
suprasemnalul este un semnal binar, deci regenerarea impulsurilor care
il compun este usoara chiar cand ele au suferit pe parcurs deformatii
importante; este suficient ca la sosire sa se poata recunoaste prezenta
sau absenta lor.
De asemenea, tehnica numerica conduce la reducerea costurilor; costul
unei cai PCM este de 1,7 ori mai mic decat costul in tehnica analogica.
Utilizarea regeneratoarelor de semnale asigura o reproducere mai exacta
intre doua amplificari (2 dB fata de 15 dB epntru un circuit analogic
trecand printr-un centru de tranzit).
Deteriorarile raportului semnal/zgomot nu se insumeaza ca in cazul
tehnicii analogice. Trebuie totusi mentionat ca procentele de erori se
adauga, fapt care poate fi insa evitat prin utilizarea unui rapot S/N
convenabil pentru fiecare circuit.
Sistemul PCM ofera o mai buna folosire a suporturilor de transmisie
existente, cum ar fi perechile simetrice utilizate in general in
transmisiunile de joasa frecventa. El permite marirea de 15 ori a
capacitatii lor de transmisie.
O alta consecinta fundamentala a avantajelor sistemului de transmisiuni
PCM este posibilitatea de a folosi retele dee telecomunicatii integrate,
capabile sa prelucrezecomunicatii telefonice (sub forma de cuvant
codificat in PCM) sau date binare cu diferite viteze.
Intr-adevar, codificarea PCM nu este decat o forma de numerizare a
informatiei, iar forma numerica este forma cea mai universala a
informatiei.
III. Sistemul de comutatie digitala EWSD/Siemens
EWSD este un sistem de comutatie electronica realizat de firma Siemens
si introdus in exploatare incepand din anul 1981.
EWSD este folosit in centrale rurale, locale si de tranzit de diverse
capacitati.
Centrala electronica este complet modulara:
-HW este compus din subsisteme autonome cu control distribuit;
-SW este cu divizarea functiilor de baza in subsisteme si module
software;
-proiectarea mecanica are in vedere constructia modulara, cu
interconectarea intre module prin conectori.
Acest sistem poate fi folosit in ISDN si asigura comutarea si
transmisia pentru apeluri telefonice, comunicatii de date, texte si
imagini.
EWSD respecta standarele internationale CCITT si CEPT.
-foloseste limbajele recomandate de CCITT: CHILL, SDL, MML;
-foloseste semnalizarea prin canal-semafor-conform CCITT Nr. 7.
Noile tehnologii pot fi incorporate in EWSD fara a modifica arhitectura
sistemului.
III.1.Aplicatii, posibilitati si caracteristici
Sistemul EWSD poate fi folosit pentru realizarea diferitelor tipuri de
centrale si pentru realizarea unei game largi de servicii, dupa cum
urmeaza
a)Centrala locala deserveste abonatii dintr-o zona (cartier,
localitate).Capacitatea centralei poate fi de cateva sute pana la
250.000 de linii.
b)Centrala de tranzit este un nod al retelei care asigura
interconectarea intre centrale.Poate avea o capacitate de maxim 60.000
de trunchiuri.
c)Centrala locala/tranzit dirijeaza traficul de tranzit sau interurban,
ca si traficul local.Numarul de linii si trunchiuri se alege dupa
necesitati, dar respectand o incarcare de cel mult 25.200 E.
d)Centrala internationala realizeaza functii specifice ca: sisteme de
semnalizare internationale, compensare ecou pentru legaturi
internationale si linkuri prin satelit, statistici si deconectari
interadministratii.
Aceste functii pot fi integrate si in centralele nationale daca este
necesar.
e)Centru de comutatie pentru posturi mobile.Reteaua moderna de
radiotelefoane mobile are o structura celulara pentru a asigura o
utilizare economica a frecvetelor accesibile in intreg spatiul.Cand un
utilizator se deplaseaza dintr-o zona in alta se realizeaza automat
comutatia intre centrele de comutatie pentru posturile mobile asociate
celulelor retelei.Capacitatea unui centru de comutatiepentru posturi
mobile este de maxim 65.000 abonati cu radiotelefoane.
f)Centrala rurala/container deserveste maxim 7.500 abonati.
Centrala este echipata cu repartitor principal, sursa de alimentare si
o unitate de ventilatie.
g)Unitatea de abonati distanti poate fi realizata cu unitate de linii
digitale (DLU).Aceasta este o unitate functionala la care se conecteaza
linii de abonat.Toate DLU se conecteaza la centrala EWSD printr-o
interfata standardizata CCITT numita PDC = Primary Digital Carriers
(multiplex digital primar).Aceasta permite unei unitati DLU sa fie
locala sau distanta.
h)Sistemul de operare de serviciu (OSS) este destinat apelurilor
tratate prin operatoare sau pentru serviciile speciale.
OSS este controlat de microcalculator, care realizeaza:
-distributia cererilor de servicii spre pozitiile de operatoare
solicitate;
-acces la functiile automate, care reduc incarcarea operatoarelor.
OSS pot fi echipate in centralele de tranzit, locale, internationale.
i)Exploatarea si intretinerea centralizata (OMC = Operation and
Maintenance Center)
Functiile de exploatare si intretinere pot fi realizate local sau
centralizat.
OMC realizeaza:
-utilizarea rationala a personalului;
-adaptarea flexibila la structurile de organizare a exploatarii
administratiilor;
-memorarea centralizata a datelor.
Operatorii lucreaza interactiv, folosind terminale de exploatare si
intretinere.
j)Sistem de semnalizare prin canal-semafor Nr. 7 CCITT
Sistemele EWSD sunt prevazute cu o unitate de control al retelei de
semnalizare prin canal-semafor (CCNC - Common Channel Signaling Network
Control).Aceasta unitate poate controla semnalizarea pe un numar maxim
254 canale de semnalizre.
Figura 1) Conectarea centralei EWSD in reteaua de telecomunicatii.
CCNC poate asigura functii pentru:
-SP = puncte de semnalizare;
-STP = puncte de transfer de semnalizare.
k)ISDN realizeaza comutarea cailor de conexiune si transmisia
informatiei pentru diferite servicii printr-o retea unica.
l)Servicii cu valoare adaugata (VAS = Value Added Services)
VAS sunt servicii de comunicatie care necesita functii de memorare si
procesare.
Se poate asigura accesul la transmiterea de texte, date, fascimil,
curier postal electronic, mesaje vocale etc.
III.2.Caracteristici hardware
HARDWARE (HW) reprezinta totalitatea componentelor fizice ale
sistemului.
Sistemul EWSD are o arhitectura HW modulara, fiabila si flexibila.
Arhitectura sistemului se bazeaza pe combinarea principiului comenzii
distribuite, cu mentinerea la nivelul unui procesor central a unor
functii de comanda pentru care s-a considerat ca repartizarea este
ineficienta (de exemplu gestiunea rutelor in reteaua de comutatie).
Comanda subsistemelor este asigurata de catre procesoare periferice,
iar coordonarea la nivel central - de catre procesor central duplicat.
Comanda partial distribuita confera sistemului EWSD o flexibilitate
suficienta pentru a fi utilizat intr-o gama larga de aplicatii, de la
centrale rurale de capacitate mica, pana la centrale locale sau de
tranzit de mare capacitate.
EWSD se poate conecta la retelele existente, analogice sau digitale. In
acest scop, sistemul EWSD este prevazut cu interfete specializate si cu
software pentru oricare dintre sistemele de semnalizare uzuale CCITT si
ofera posibilitatea evolutiei catre reteaua digitala cu integrarea
serviciilor (ISDN).
Arhitectura HW permite multe combinatii flexibile ale sistemului si
dispune de interfete definite clar.
Figura 2 Schema bloc a sistemului EWSD.
Subsistemele utilizate in EWSD sunt urmatoarele:
a)subsisteme de acces: asigura accesul la mediul de telecomunicatii si
interfata cu reteaua de conexiune SN:
-DLU = Digital Line Unit - unitate de linie digitala;
-DLUC = Digital Line Unit Control - unitate de comanda pentru DLU;
-LTG = Line/Trunk Group - grup de linii si trunchiuri;
-GP = Group Processor - procesor de grup;
b)subsistemul de comutatie: realizeaza interconexiunile intre modulele
sistemului:
-SN = Switching Network - reteaua de comutatie
-SGC = Switching Group Control - uniotate de control pentru reteaua
de comutatie;
c)subsistemul de coordonare: realizeaza functiile de control si comanda
centralizate:
-CP = Coordonation Processor - procesor coordonator;
-MB = Message Buffer Control - buffer de mesaje;
-MBC = Message Buffer Control - controler buffer de mesaje;
-SYP = SYstem Panel - panou de sistem:
-SYPC = SYstem Panel Control - controler de panou de sistem;
-EM = External Memory - memorie externa;
-OMT = Operation and Maintenance Terminal - terminal de exploatare si
intretinere;
-CCG = Central Clock Generator - generator de tact central.
d)subsistemul de semnalizare de prin canal-semafor:
-CCNC = Common Channel Signaling Network Control - unitate de control
al retelei de semnalizare prin canal comun (semafor);
-CCNP = Common Channel Signaling Network Processor - procesor pentru
reteaua de semnalizare prin canal-semafor.
Figura 3 Schema bloc a unei centrale combinate locala / tranzit de tip
EWSD ISDN.
Cea mai mare parte a functiilor de control sunt distribuite in modulele
sistemului. Acest principiu de distribuire a controlului conduce la
reducerea functiilor de coordonare globala si la reducerea numarului de
comunicatii intre procesoare.
Comunicatiile intre procesoare se face se realizeaza prin legaturi
stabilite prin SN (64 kbit/s). Aceste conexiuni sunt semipermanente: se
realizeaza la initializarea sistemului si raman astfel realizate pe
toata durata functionarii centralei.
Reteaua de comutatie (SN) realizeaza interconectarea liniilor si
trunchiurilor retelei.
Functiile de conlucrare cu mediul de comunicatie sunt realizate de DLU
si de LTG.
Fiecare subsistem asigura un control local al functiilor specifice.
Functiile de coordonare sistem (de exemplu rutare, selectie traseu
conexiune prin SN)necesita asistenta procesorului cordonator CP.
CCNC realizeaza functiile de trnsfer mesaje pentru semnalizari (Rec.
CCITT nr. 7).
Modularizarea sistemului asigura adaptabilitateaacestuia la
introducerea noilor tehnologii.
In figura 3 este prezentata schema bloc a sistemului EWSD pentru
centrala combinata locala/tranzit.
III.2.1. DLU (Digital Line Unit) - Unitate de linii digitale
DLU poate deservi linii analogice, linii ISDN, PBX analogice sau PBX
digitale - ISDN.
Uniotatea de linii digitale realizeaza concentrare de trafic. Ea poate
fi conectata local sau la distanta de centrala, permitand realizarea de
unitati distante de abonati.
DLU este conectata la doua LTG diferite prin linii PCM (PDC = Primary
Digital Carrier) cu debit binar de 204 kbps (pentru multiplex de 32 de
canale temporale) sau 1544 kbps (pentru multiplex e 24 de canale
temporale).
Figura 4 Conectarea DLU locala sau distanta.
Componentele unei unitati DLU sunt:
-SLMA = Subscriber Line Module Analog - modulul de linie analogicade
abonat;
-SLMD = Subscriber Line Module Digital - modulul de linie digitala de
abonat;
-DIUD = Digital Interface Unit for DLU - unitate de interfata digitala
pentru conectarea la PDC (Primary Digital Carrier);
-DLUC = DLU Controler;
-TU = Test Unit - unitate de test.
Unitatile DLU comunica intre ele prin urmatoarele busuri:
-linii digitale de 4096 kbit/s pentru transferul informatiilor prin
DLU;
-reteaua de control de 136 kbit/s pentru transferul informatiilor de
control de la sau spre DLUC.
Figura 5 DLU Unitate de linii digitale.
III.2.2. LTG (Line/Trunk Group) - Unitate de grup de linii/trunchiuri
LTG asigura interfata modulelor terminalecu reteaua de comutatie SN.
Conectarea liniior la LTG se realizeaza astfel:
-prin DLU pentru linii de abonati;
-direct pentru linii digitale si linii cu acces primar ISDN;
-prin SC-MUX (Signal Convertor-MUltipleXer) pentru trunchiurile
analogice.
Figura 6 LTG Unitate de grupuri de linii/truchiuri.
LTG poate lucra cu orice sistem de semnalizare standardizat.
Debitul binar in liniile digitale spre SN este de 8192 kbps.
Conexiunea spre DLU, linii digitale sau SC-MUX se realizeaza prin linii
digitale de 2048 kbps.
Fiecare LTG are acces la cele doua plane ale retelei de conexiune, SN0
si SN1.
LTG contine:
-DIU = unitati de interfata digitala (Digital Interface Unit);
-GP = procesor de grup (Group Processor);
-GS / SPMX = comutator de grup (Group Switch) / multiplexor de vorbire
(Speech MultipleXer);
-SU = unitate de semnalizare (Signaling Unit);
-LIU = unitate de interfata de link spre SN (Link Interface Unit).
III.2.3. SN (Switching Network) - Retea de comutatie
Reteaua de comutatie este realizata cu comutatoare de tip T si S care
sunt grupate in etaje T si S.
Comanda conexiunii este realizata de SGC - Switching Group Control, in
functie de informatia de comutatie receptionata de la procesorul
coordonator CP.
In configuratia maxima, SN poate fi conectata la 504 unitati
LTG.Capacitatea de dirijare a traficului este de maxim 25.000.
Figura 7 Structura retelei de conexiune (RC) de tip TST.
Sunt prevazute trei tipuri de retel de comutatie SN:
-SN-DE3 pentru centrale de capacitate mica (maxim 15 LTG), de tip TST;
-SN-DE4 pentru centrale de capacitate medie (maxim 63 LTG), de tip
TST;
-SN-DE5 pentru centrale de capacitate mare (maxim 504 LTG), de tip
TSSST.
Reteaua de comutatie este duplicata (SN0 si SN1). Fiecare conexiune
este realizat simultan prin ambele plane de comutatie, dar una singura
este activa la un moment dat.
Caile de conexiune in cele doua sensuri de comunicatie sunt distincte.
In figura 7 este prezentata structura TST a retelei de comutatie
SN-DE4.
III.2.4. CP - Procesor coordonator
CP realizeaza urmatoarel functii de configurare si coordonare:
-inregistreaza si administreaza toate programele, datele centralei si
ale abonatilor;
-proceseaza informatiile receptionate pentru rutare, selectia cailor
de comunicatie, zonare, incarcare;
-asigura comunicareea cu centrele de exploatare si intretinere;
-asigura supervizarea tuturor subsistemelor, receptioneaza mesajele de
eroare, analizeaza mesajele de supervizare si eroare, trateaza alarmele,
detecteaza erori, localizeaza si neutralizeaza erorile;
-realizeaza functii de configurare sistem;
-controleaza interfata om-masina.
Sistemele EWSD pot folosi doua clase de procesor central: CP112 sau
CP103/113.
CP112 are o capacitate de dirijare apelurilor de 60.000 BHCA
si este folosit in centralele de capacitate medie, mica sau rurale.
Unitatile care alcatuiesc CP112 sunt interconectate prin bus intern.
Conexiunea la celelalte unitati ale centralei se realizeaza prin
procesoare de intrare/iesire (IOP). Unitatea de prelucrare centrala este
realizata cu unitatea de procesor si cu unitatea de memorie. Accesul la
busul intern este controlat de arbitrul de bus BA. CP112 este duplicata.
Cele doua unitati CP112 sunt interconectate prin bus de comunicatie prin
care se asigura accesul unui procesor de comanda la orice IOP dein cele
doua unitati.In acest scop este prevazuta unitatea de extensie de bus
(BEU). Accesul la periferice informatice pentru comunicatie om-masina
sau la dispozitive de memorie externa se realizeaza prin IOP
specializate.
Figura 8. Procesor central CP112.
CP103 si CP113 se folosesc in centrale de capacitate medie si mare.
CP113 este un multiprocesor si poate fi extins in etaje.El are o
capacitate de dirijare a apelurilor de 1.000.000 BHCA.
Doua sau mai multe procesoare identice opereaa in paralel prin
divizarea sarcinii.
Sarcina pentru n procesoare este distribuita de n+1 procesoare.Aceasta
inseamna ca daca un procesor se defecteaza, operatiile pot continua fara
restrictii sau pierderi.
Unitatile functionale principale care alcatuiesc CP113 sunt
urmatoarele:
-procesor de baza (BAP) pentru procesare apeluri, exploatare si
intretinere;
-procesor de apeluri (CAP), numai pentru procesare de apeluri;
-memorie comuna (CMY);
-controler de I/O (IOC);
-procesor de I/O (IOP);
Figura 9 Procesor central CP113.
Procesoarele utilizate in CP113 au aceeasi structura hardware.Functiile
specifice fiecarui tip de procesor sunt realizate prin software.
Procesoarle BAP sunt folosite pentru tratarea apelurilor si pentru
functii de exploatare si intretinere, in timp ce CAP sunt
folosite numai pentru tratarea apelurilor.
Procesoarele IOC sunt folosite pentru comunicatia cu celelalte unitati
ale centralei, la care se obtine acces prin IOP.
Alte unitati asociate CP sunt urmatoarele:
-MB = bufferul de mesaje - coordoneaza traficul de mesaje interne
intre CP, SN, LTG si CCNC;
.
-SYP = panoul de sistem - afiseza alarmele sistemului, facultativ si
incarcarea sistemului.El permite o supervizare continua a starii
sistemului.
SYP afiseaza de asemenea, alarme externe (de exemplu incendii, caderea
sistemului de aer conditionat etc.)
-IOP = procesoare de intrare/iesire pentru acces la terminalele de
exploatare si intretinere;
-EM = memorie externa pentru:
-programe si date care nu pot fi rezidente in CP;
-o imagine a tutror programelor si datelor rezidente, pentru refacere
automata;
-date privind incarcarea cu apeluri, si de la masuratori de trafic.
EM este duplicata.Se folosesc si dispozitive cu benzi magnetice.
III.2.5. CCNC - Controlul retelei de semnalizare prin canal comun
(semafor)
Sistemul de semnalizare CCITT Nr. 7 poate fi folosit de EWSD pentru
semnalizari intre centrale.
EWSD realizeaza o distinctie intre partea de transfer mesaje (MTP) si
partea de utilizator (UP).
UP depinde de specificul aplicatiei (de exemplu TUP = parte de
utilizator telefonic; MUP = parte de utilizator mobil; ISDN-UP = parte
de utilizator ISDN).UP este incorporat in LTG, care realizeaza functii
de nivel 4.
Functiile comune de transfer mesaje (MTP) sunt controlate de CCNC.
La CCNC pot fi conectate maxim 254 de canale de semnalizare comuna
pentru linkuri digitale si analogice.
CCNC se conecteaza la SN prin linkuri de 8 Mbit/s.
Intre CCNC si fiecare SN sunt accesibile 254 de canale pentru fiecare
directie de transmisie.Pentru fiecare canal de semnalizare viteza de
transmisie este de 64 kbit/s.
Pentru semnalizare prin canal comun CCS 7 prin link analogic se
foloseste MODEM.
MODEM-ul si multiplexorul realizeaza functii de nivel 1.
CCNC dispune de 32 de grupuri de cate 8 terminale de legaturi de
semnalizare (SLIT), care realizeaza functii de nivel 2.
CCNC are un procesor duplicat (CCNP) care efectueaza functii de nivel 3
si este conectat la CP printr-un bus duplicat.
Figura 10 Schema bloc a CCNC.
III.3.Tratarea apelului local in centrala EWSD
Se considera urmatoarele ipoteze:
-abonatii apelant si apelat sunt conectati in module terminale
distincte.
-abonatii apelant are aparat telefonic cu claviatura DTMF.
-abonatul apelat este liber si va raspunde dupa receptia apelului.]
In notatiile utilizate se vor adauga indicii A si B blocurilor din
modulele terminale implicate in apel pentru apelant si respectiv apelat
(vezi figura 6.160 (de exemplu A-GP, B-SLCA).
Fazele de tratare apelului local sunt:
1.Apelul spre centrala:
AT-A face apel spre centrala prin inchiderea buclei de curent
continuu.
A-SLCA sesizeaza apelul.
2.Selectia unui interval de timp (IT) pentru apelant:
A-SLMCP interogheaza A-SLCA si inregistreaza aparitia apelului.
A-SLMPC transmite mesaj de cerere de apel prin A-DLUC, A-DIU catre
A-GP.
A-GP realizeaza:
-citirea categoriei AT-A (aparat cu clviatura DTMF);
-atribuirea unui IT pentru AT-A;
-transmiterea identitatii IT catre A-SLMCP
A-SLMPC incarca IT in A-SLCA.
A-GP comanda realizarea unei conexiuni prin A-GS in vederea
verificarii IT selectat.
3.Verificarea caii de transmisie spre SLCA:
TOG din A-SU trnsmite ton de test.
CR din A-SU receptioneaza semnalul de test transmis prin calea:
A-TOG - A-GS - A-SLCA - A-GS - A-CR.
A-SU informeaza A-GP de rezultatul testului caii de transmisie.
Figura 11 . Schema bloc a centralei EWSD.
4.Conectarea apelantului la un receptor DTMF:
Daca testul IT a reusit, A-GP cere de la A-SLMCP sa conecteze linia
apelantului la IT selectat prin A-SLCA.
A-GP comanda conectarea IT selectat prin A-GS catre CR (receptor DTMF)
si catre TOG (generatorul de ton de disc).
5.Apelantul receptioneaza tonul de disc:
Tonul de disc este transmis de la TOG (generatorul de tonalitati) din
A-SU catre abonatul apelant.
6.Receptia cifrelor numarul apelat:
CR din A-SU receptioneaza cifrele de la AT-A si le trnsmite in forma
digitala spre A-GP.
A-GP comanda intreruperea conexiunii spre TOG dupa receptia primei
cifre.
7.CP reeceptioneaza numarul apelat:
Dupa receptia tuturor cifrelor, A-GP le transmite in bloc catre CP
prin conexiune semiperme nenta.
CP verifica daca apelatul este liber.Daca da, CP ocupa prin SW aceasta
linie si identifica B-DLU, B-SLCA si B-LTG care vor trata acest apel.
8.CP transmite comanda de conexiune catre SN0/SN1.
9.Verificarea conexiunii realizate prin SN:
Se realizeaza conexiunea prin SN si se obtine o bucla:
A-LTG - SN - B-LTG - SN - A-LTG.
In aceasta bucla, A-LIU din A-LTG connecteaza un semnal de test care
va fi transmis prin bucla realizata si va fi receptionat de A-LIU.
A-LIU comunica mesaj de reusita a testului conexiunii de la SN prin
A-GS catre IT asociat apelantului.
A-GP comanda prelungirea conexiunii de la SN prin A-GS catre IT
asociat apelantului.
10.Selectia unui IT pentru abonatul apelat:
A-GP transmite mesaj catre B-GP prin care cere conexiunea spre apelat.
B-GP selecteaza IT pentru AT-B si transmite identitatea acestuia catre
B-SLMCP.
11.Verificarea IT selectat pentru apelant:
B-SLMCP transmite identitatea IT spre B-SLCA.
B-GP comanda realizarea conexiunii prin B-GS in vederea verificarii
IT. B-TOG conecteaza tonul de test catre CR din B-SU prin:
B-GS - B-DIUD - B-SLCA - B-DIUD - B-GS.
B-SU comunica reusita testului catre B-GP.
12.Comanda conectarii apelului si revers apelului:
B-GP comanda conexiunea prin B-GS pentu transmiterea revers apelului
(RA) catre apelant.
B-GP comanda transmiterea apelului spre AT-B.Semnalul de apel este
conectat direct prin B-SLCA catre apelat.
13.Transmiterea apelului si revers apelului:
AT-A receptioneaza revers apelul (RA) din B-SU al B-LTG, prin SN,
A-LTG si A-SLMA.
AT-B receptioneaza semnalul de apel care este conectat direct prin
B-SLCA.
14.Sesizarea raspunsului apelatului:
B-SLCA sesizeaza raspunsul raspunsul apelatului.
B-SLMPC interogheaza linia apelata si sesizeaza raspunsul apelatului.
B-DLUC este informat de raspunsul apelatului si comanda deconectarea
generatorului de apel de la linia apelata.B-GP este informat de B-DLUC
de raspunsul apelatului.
B-GP comanda intreruperea conexiunii prin B-GS catre B-TOG din B-SU,
in vederea intreruperii revers apelului.
B-GP informeaza A-GP de raspunsul apelatului.
15.Convorbirea:
B-GP comanda prelungirea legaturii spre IT asociat apelatului.In acest
moment este asigurata conexiunea intre cei doi abonati, care pot
comunica intre ei.
A-GP inregistreaza taxa convorbirii.
16.Eliberarea conexiunii:
SLCA sesizeaza sfarsitul convorbirii la inchiderea aparatului
telefonic asociat.
Informatia de sfarsit de convorbire se transmite de la SLCA spre SLMPC
si de la aceasta catre DLUC si GP.
GP realizeaza:
-transmiterea comenzii de eliberare a conexiunii prin GS;
-eliberarea IT ocupat anterior;
-transmiterea mesajului de eliberare spre CP;
-transmiterea cererii de eliberare spre GP corespondent.
CP comanda:
-eliberarea conexiunii prin SN;
-eliberarea SW a liniilor de abonat;
-inregistrarea taxei apelantului transmisa de A-GP la sfarsitul
convorbirii.
III.4.Strategia de evolutie a sistemului EWSD/Siemens
Sistemele de comutatie digitale au fost concepute astfel incat sa
poata fi realizata cu usurinta modificarea hardware sau software impusa
de noile tehnologii sau noile servicii solicitate.
Reteaua B-ISDN solicitata de serviciile multimedia va fi accesibila,
intr-o prima faza, prin introducerea comutatorului B-ISDN bazat pe
comutatoare ATM, in sistemele de comutatie existente. O solutie de
adaptare a sistemului EWSD la B-ISDN este prezentata in figura 6.161.
Reteaua de comutatie de banda larga (SNB), care utilizeaza modul de
transfer asincron (ATM), este conectata prin unitati de acces (AU) la:
linii B-ISDN (prin unitati de linii de abonat SLU), la trunchiuri
digitale, sau la sisteme de multiplexare cu insertie/extragere de canale
(ADM).SLU realizeaza functii de procesare a semnalelorsi include
generator de tonalitati, receptor/transmitator DTMF, controler pentru
canalul D, controler pentru semnalizare pe canal asociat, conferinta.
O structura clasica va deservi linii de abonati si trunchiuri, care
utilizeaza canale de 64 kbit/s si flux maxim pe liniile digitale de 2
Mbit/s; reteaua de comutatie SNN utilizeaza STM (modul de transfer
sincron). Conectarea intre SNN si SNB se va realiza prin interfata de
interconectare (IWU), care va asigura conversia intre semnalele sincrone
de 64 kbit/s si celulele ATM din cadrele STMI.
IV. Superioritatea comutatiei electronice
Pe langa flexibilitatea de adaptare a a comutatiei electronice, ea
prezinta posibilitati de modificare a conditiilor de exploatare, de
introducere a unor functiuni noi, de ameliorare a metodelor de gestiune.
Pentru organele de exploatare, avantajele sunt urmtoarele:
-frabicatie imbunatatita prin normalizare mai avansata a
echipamentelor si utilizarea unor componente de mare raspandire;
-instalarea mai usoara dain cauza testului automat (folosind
calculatoare de comanda);
-reducerea volumului instalatiilor in raportul 2...5;
-cost redus al primei instalatii;
-intretinere redusa si usurata prin inlocuirea cu elemente anfisabile;
-cresterea fiabilitatii si deci reducerea costurilor de intretinere;
-modificari de exploatare usurate, cu ajutorul programelor.
In afara de acestea, gestiunea retelei va fi usurata si va deveni
posibila realizarea economica a serviciilor esentiale bunei functionari
a retelei ca: observarea detailata a traficului, executarea de
statistici, modificarea indrumarii, supravegherea calitatii serviciului.
In organizarea reteleim, se vor putea introduce indrumari preferentiale
ale traficului, in functie de solicitari. Retelele de comutatie
electronica pot fi organizate fie in schema dispersata, fie in schema cu
mai multe nivele.
In retele dispersate, primele etaje de concentrare a liniilor din
reteaua de conexiune a centralelor respective, sunt transferate in
centrul de greutate al grupului de abonati distanti; functionarea
elementului de selectie indepartat (concentrator sau satelit) depinde de
centrul principal si centrele satelit.
In retelele cu mai multe nivele, fiecare centrala pastreaza functiile
de scurgere a traficului in timp real (prelucrarea apelurilor etc.),
urmand ca intr-un centru specializat sa fie transferate functiile de
exploatare, gestiune, contabilitate etc.
Se prevede de asemenea ca valorile costurilor anuale de exploatare si
intretinere vor scadea la 3% din costul primei instalari, fata de
7...10% la sistemele crossbar.
Pentru abonati, comutatia electronica ste avantajoasa in special la
ameliorarea calitatii serviciului:
-siguranta comunicatiei prin utilizarea unor componente mai fiabile;
-rapiditatea selectiei, datorita in special imbunatatirii
semnalizarii;
-calitatea transmisiei, foarte constanta in cadrul retelei numerice.
De asemenea, abonatii vor putea beneficia in mod economic de o multime
de servicii care nu se intalnesc inca in reteaua telefonica publica ca:
-formarea prescurtata a numarului, care permite obtinerea unor abonati
distanti predeterminati fara a compune numarul intreg;
-transferul (in scopul ca legatura sa ajunga la un alt post);
-inregistrarea apelului;
-conferinta intre trei sau mai multe posturi etc.
V. DECT – Digital Enhaced Cordless Telephony
Tehnologia DECT este un pas inainte in ceea ce priveste calitatea si
flexibilitatea telefonieie fara fir.In compatie cu generatiile
anterioare, bazate pe tehnologia analogical, DECT aduce in plus o gama
larga de avanaje, incluzand claritatea sporita a sunetului, securitate
un numar mai mare de termianle pentru fiecarelinie si servicii de date.
In 1998 erau in functiune mai mai mult de 5 milioane de telefoane DECT
fara fir cu o rata de crestere anuala care, in unele tari, depaseste
40%.In timp ce principala piata pentru DECT este constituita de
utilizatori casnici si ,,SOHO’’ (small office/home office), impactul
este mare si asupra organizatiilor mai mari care gasesc util sa includa
aceste facilitati in PBX-urile lor.
Timp de mai multi ani, majoritatea locuintelor aveau un singur telefon,
de obicei in hol. Acesta a fost tot mai frecvent inlocuit cu extensii
multiple dar si cu cabluri suplimentare. De asemenea, exista si limitari
tehnice pentru numarul de extensii care pot fi puse pe o singura linie
telefonica.introducerea telefoanelor fara fir a inlaturat ambele
limitari.
Telefoanele fara fir constau intr-o statie de baza, conectata la
centrala telefonica standard pe cabluri obisnuite, si dintr-unul sau mai
multe terminale mobile. Acestea din urma sunt conectate la statia de
baza prin unde radio, similar telefoanelor celulare. Avantajele
immediate sunt posibilitatea uitlizatorului de a ,,plimba’’
terminalul mobil, ceea ce inseamna o flexibiliate sporita, si
posibilitatea de a utilizamai multe terminale, ceea ce trensforma
apratul intr-o minicentrala.
Ca si le telefoanelecelulare, sistemele initiale foloseau tehnologia
analogica care transfera direct pe undele radio sunetele complexe ale
vocii omenesti. Aceste telefoane analogice aveau o raza de actiune
limitata, calitatea vocii edte scazuta iar statia de baza suporta un
numar foarte mic de terminale mobile. Mai mult decat atat, exista
posibilitatea ca utilizatorul unui alt sistem care lucreaza pe aceeasi
frecventa sa fie capabil sa asculte conversatia. Cu toate acestea,
avantajele fata de telefoanele cu fir sunt atat de mari incat piata a
acceptat telefoanele fara fir.
Introducerea tehnologiei digitale a transformat si telefoanele fara
fir.In aceasta tehnologie, vocea este transformata intr-o serie de 0-uri
si 1-uri la fel ca si muzica de pe un CD. Orice semnale transmisepe
aceasta cale sunt, in mod inerent , mai clare si nedistorsionate. Atat
timp cat receptorul poate distinge intre 0 si 1, acesta poate reface cu
acuratete semnalul initial.
Tehnologia DECT asigura telefoanelor fara fir o raza de actiune marita
pana la sute de metri, permite criptarea transmisiei facand imposibila
ascultarea, ofera posibilitatea utilizarii unui numar sporit de
terminale, permite efectuarea mai multor convorbiri simultane, mareste
durata de viata a bateriilor terminalului mobil si permite chiar
transmisii de date prin conectarea unui PC.
Ca sa ofere toate aceste facilitati, telefoanele digitale fara fir fac
apel la o serie de tehnologii deja utilizate in alte domenii:
Digitalizarea si compresia – primul pas este transformarea sunetelor
intr-o serie de digiti. In acelasi timp, pentru utilizarea mai eficienta
a spectrului disponibil, se face si o compresie a datelor. Metodele de
compresie reprezinta un compromis intre calitatea vocii si capacitatea
(largimea de banda) ceruta de semnal. Tehnologia DECT foloseste pentru
digitalizare si compresie standardul ADPCM (Adaptive Differential Pulse
Code Modulation ). In acest fel se utilizeaza numai jumatate din
largimea de banda (32 kbps in loc de 64 kbps).
Criptarea – semnalul este apoi criptat folosint o unitate de
identificare inclusa in statia de baza astfel incat nici un alt terminal
nu va putea decoda semnalul, garantand in acest fel confidentialitatea.
Emisia/receptia – legatura dintre statia de baza si terminalul mobil
se face prin frecvente audio. Sistemul DECT foloseste un spectru de
frecvente intre 1880 si 1900 MHz si o tehnica numita TDMA (Time Division
Multiple Access). Este posibil astfel sa se efectueze mai multe
convorbiri simultane pe aceeasi banda de frecvente ceea ce inseamna ca
statia de baza poate asigura legatura cu exteriorul a unui terminal in
timp ce alte terminale pot vorbi intre ele.
Un alt avantaj al acestei tehnici este faptul ca terminalul mobil
utilizeaza doar doua din cele 16 canale temporale ceea ce reduce
solicitarea bateriei extinzand dramatic atat timpul e ,,standby’’
cat si timpul de convorbire.
O alte tehnologie utilizata se numeste DCS/DCA (Dynamic Channel
Selection / Allocation). In acest fel aparatele utilizeaza cel mai bun
canal radio disponibil, eliminand posibilitatea interferentei cu alte
sisteme DECT din aceeasi zona.
Repteoare – desi sistemul DECT ofera o arie de acoperire mul mai mare
fata de sistemele analogice, exista cazuri in care aceasta nu este
suficienta, mai ales in birouri unde structura cladirii interfereaza
puternic cu undele radio.
Pentru a rezolva aceasta problema, sistemele DECT fac apel la repetoare
care colecteaza si retransmit semnalul. Aparatele au dimensiuni mici,
pot fi mascate cu usurinta iar persoana care se deplaseaza in zona nu
sesizeaza nici o schimbare atunci cand semnalul este preluat de
diferitele repetoare.
Date si multimedia – datorita eficientei transmisiei digitale,
sitemel DECT nu sunt limitate la voce. Ele pot transporta la fel de bine
si date, eventual cu continut multimedia ca, de exemplu, e-mail,
Internet sau chiar video de joasa rezolutie. Un terminal de date DECT
comunica printr-o interfata infrarosu (IrDA) de tip ,,Bluetooth’’
iar in viitor este preconizata introducerea unor carduri speciale pentru
PC ceea ce permite conectarea directa a acestuia la baza.
VI. ANEXE
Figura 1) Conectarea centralei EWSD in reteaua de telecomunicatii
Figura 2 Schema bloc a sistemului EWSD
Figura 3 Schema bloc a unei centrale combinate locala / tranzit de tip
EWSD ISDN
Figura 4 Conectarea DLU locala sau distanta
Figura 5 DLU Unitate de linii digitale
Figura 6 LTG Unitate de grupuri de linii/truchiuri
Figura 7 Structura retelei de conexiune (RC) de tip TST.
Figura 8. Procesor central CP112
Figura 9 Procesor central CP113
Figura 10 Schema bloc a CCNC
Figura 11 . Schema bloc a centralei EWSD
VII. ACRONIME
ADM Add/Drop Multiplexer
A-SLMPC ATM Multiplexer
ATM Asynchronous Transfer Mode
AU Access Unit
BA Arbitru de bus
BEU Unitate de extensie de bus
B-ISDN Broadband ISDN
CAP Procesor de apeluri
CCG Generatorul central de clock - Central Clock Generator
CCNC Common Channel Signaling Network Control - unitate de control al
retelei de semnalizare prin canal comun (semafor)
CMY Memorie comuna
CP Coordonation Processor - procesor coordonator
CR Receptor DTMF
DECT Digital Enhaced Cordless Telephony
DIU Unitati de interfata digitala (Digital Interface Unit)
DIUD Digital Interface Unit for DLU - unitate de interfata digitala
pentru conectarea la PDC (Primary Digital Carrier)
DLU Unitate de linii digitale
DLUC Digital Line Unit Control - unitate de comanda pentru DLU
DLUC DLU Controler
DTMF External Memory - memorie externa
GP Group Processor - procesor de grup
GS / SPMX Group Switch - comutator de grup/Speech MultipleXer -
multiplexor de vorbire
HW Hardware
IOC Controler de I/O
IOP Procesoare de intrare/iesire pentru acces la terminalele de
exploatare si intretinere
ISDN-UP Parte de utilizator ISDN
IWU Interworking Unit
LIU Link Interface Unit - unitate de interfata de link spre SN
LTG Line/Trunk Group - grup de linii si trunchiuri
MB Message Buffer Control - buffer de mesaje
MBC Message Buffer Control - controler buffer de mesaje
MU Unitate de memorie
MUP Parte de utilizator mobil
OMC Operation and Maintenance Center
OMT Operation and Maintenance Terminal - terminal de exploatare si
intretinere
OSS Sistemul de operare de serviciu
PCM Pulse Code Modulation
PDC Primary Digital Carriers
PU Unitate procesor
RA Revers apelul
SC-MUX Signal Convertor-MUltipleXer
SGC Switching Group Control - unitate de control pentru reteaua de
comutatie
SLM Subscriber Line Module
SLMA Subscriber Line Module Analog - modulul de linie analogicade abonat
SLMD Subscriber Line Module Digital - modulul de linie digitala de
abonat
SLU Subscriber Line Unit
SN Switching Network - reteaua de comutatie
SNB Switching Network broadband
SNN Switching Network narrowband
SP Puncte de semnalizare
STM Symchronous Transfer Mode
STP Puncte de transfer de semnalizare
SU Signaling Unit - unitate de semnalizare
SW Software
SYP SYstem Panel - panou de sistem
SYPC SYstem Panel Control - controler de panou de sistem
TOG Generatorul de tonalitati
TU Test Unit - unitate de test
TUP Parte de utilizator telefonic
VAS Value Added Services
VIII. BIBLIOGRAFIE
Tatiana Radulescu ,,Sistemul de comutatie digitala EWSD’’ Romtelecom
1993
Sorina Zahan ,,Telefonie digitala in retelele de telecomuncatii’’
editura Albastra 1989
Tatiana Radulescu ,,Telecomunicatii’’ editura teora 1998
Gheorge Airinei ,,Echipamente electronice pentru telecomunicatii’’
editura E.D.P. 1982
Joachim Tisol ,,G.S.M. Retea si servicii’’ editura Teora 1999
Titu Bejenescu ,,Sisteme personale de comunicatie’’ editura Teora
2000
Silvia Nissim ,,Comutatia electronica in centralele telefonice
automate’’ Ministerul transporturilor si telecomunicatiilor 1977
Gheorghe Stefan ,,Circuite si sisteme digitale’’ editura Tehnica
Winn L. Roseh ,,Totul despre hardware’’ editura Teora 1988
Gheorghe Toacse, Dan Nicula ,,Electronica digitala’’ editura Teora
1996
V. Doicaru ,,Transmisiuni prin fibre optice’’ editura Militara 1994
CUPRINS
I. INTRODUCERE
………………………………………………………………
…...03
II. NOTIUNI GENERALE ASUPRA SISTEMELOR ELECTRONICE DE COMUTATIE
………………………………………………………………
…….......04
II.1.Caracteristici ale comutatiei electronice
…………………………………04
II.2.Functiile generale ale comutatieie
………………………………………....05
II.3.Reteaua de conexiune
………………………………………………..…. .07
II.3.1.Comutia spatiala
………………………………………………...07
II.3.2.Comutatia temporala si trasmisiunea numerica
…………...…..08
III. SISTEMUL DE COMUTATIE DIGITALA SIEMESNS/EWSD ……..11
III.1.Aplicatii, posibilitati si caracteristici
……………………………………...11
III.2.Caracteristici hardware
…………………………………………………..13
III.2.1. DLU (Digital Line Unit) - Unitate de linii digitale
…………………….14
III.2.2. LTG (Line/Trunk Group) - Unitate de grup de linii/trunchiuri
..15
III.2.3. SN (Switching Network) - Retea de comutatie
……………….15
III.2.4. CP - Procesor coordonator
…………………………………….16
III.2.5. CCN -Controlul retelei de semnalizare prin canal comun
…….18
III.3.Tratarea apelului local in centrala EWSD
……………………………….18
III.4.Strategia de evolutie a sistemului EWSD/Siemens
……………………...21
IV. SUPERIORITATEA COMUTATIEI ELECTRONICE
………………………...22
V. DECT – Digital Enhaced Cordless Telephony
…………………………………...23
VI. ANEXE
………………………………………………………………
…………….25
VII. ACRONIME
…………………………………………………………
