Referat Grafica Pascal
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Grafica Pascal si de asemenea puteti face
Download Referat Grafica pascalCiteste fragmente din Referat Grafica Pascal
Initializare grafica. Generalitati
Pentru a executa un program ce contine apeluri la subrutine grafice,
primul pas consta în trecerea din mod text în mod grafic (operatie
care se numeste si initializarea (pornirea) modului grafic).
Initializarea modului grafic se poate face prin apelul procedurii
InitGraph. Prin aceasta procedura se pot identifica posibilitatile
hardware disponibile pe calculator (i.e. adaptorul disponibil), dupa
care se va rezerva memorie pentru a încarca driverul grafic potrivit,
se vor initializa variabilele interne ce definesc conditiile de afisare
în respectivul mod grafic, se va comuta echipamentul în acel mod
grafic, se va sterge ecranul, apoi se va reveni în programul apelant,
fixându-se valori corespunzatoare pentru driverul grafic si modul
grafic.
Daca procedura este utilizata în modul descris mai sus, biblioteca
Graph asigura detectarea celui mai bun mod grafic disponibil, adica cel
cu cea mai mare rezolutie si cea mai mare paleta de culori.
Procedura nu poate executa o detectare corecta pentru toate standardele
grafice existente. Astfel, modurile IBM 8514 si VESA nu pot fi detectate
prin metoda mentionata, fiind necesare masuri în consecinta (fixarea
"manuala" a modului grafic).Sintaxa procedurii de initializare a modului
grafic este:
PROCEDURE InitGraph(var driver_grafic,mod_grafic: integer; cale:STRING)
Parametrii driver_grafic si mod_grafic sunt necesari pentru
initializarea driverului si a modului graphic.
Parametrul cale reprezinta un sir de caractere ce indica locul
(directorul) unde se afla fisierele cu extensia .BGI si .CHR.
Sirul nul (‘’) indica discul si directorul curent.Initializarea
modului grafic se poate face prin trei moduri diferite.
Primul si cel mai folosit mod de initializare este initializare prin
autodetectare, adica prin folosirea constantei Detect, definita de
biblioteca GRAPH. Functionarea acestui mod de pornire a modului grafic a
fost evidentiata mai sus.
Cel de-al doilea mod de initializare este initializarea automata prin
folosirea apelului procedurii DetectGraph.
Cel de-al treilea mod de initializare al modului grafic este
initializarea manuala prin apelarea procedurii InitGraph cu parametrii
corespunzator alesi. Initializarea manuala se face prin indicarea
driverului si modului grafic corespunzator. Aceasta este o modalitate
prin care se poate initializa driverul IBM8514.
Rutine ajutatoare pentru initializarea grafica
Procedura de initializare automata DetectGraph are urmatoarea sintaxa:
DetectGraph(Var driver_grafic,mod_grafic:integer)
Parametrii driver_grafic si mod_grafic au semnificatie identica cu cei
folositi la InitGraph .
Trecerea din modulul grafic în modul text se face prin CloseGraph, care
descarca driverul grafic din memorie, elibereaza spatiul alocat si
restaureza precedentul mod text.
PROCEDURE CloseGraph;
Tot pentru trecerea din modul grafic în modul text si invers se
folosesc procedurile complementare RestoreCrtMode si SetGraphMode.
PROCEDURE RestoreCrtMode;
PROCEDURE SetGraphMode(mod_grafic:integer);
RestoreCrtMode face trecerea în modul text fara eliberarea din memorie
a driverului grafic, astfel la o trecere ulterioara din modul text în
modul grafic secventa de potrivire a placii grafice cu tipul de monitor
poate fi ocolita prin folosirea procedurii SetGraphMode.
Prin folosirea RestoreCrtMode se va trece în modul text anterior, se
sterge ecranul, cursorul modului text anterior fiind pus în pozitia
"home" (linia 0, coloana 0, i.e. coltul stânga-sus). Astfel de manevre
sunt necesare programelor care combina frecvent modul grafic cu cel text
si mai ales când aceste treceri nu trebuie sa ocupe un timp prea mare.
...{Detectie erori de initializare}
...{1} gE:= GraphResult;
...{2} IF gE <> grOk THEN
...{3} BEGIN
...{initializarea nu a fost corecta}
......{4} WRITELN( eroare grafica: , GraphErrorMsg(gE));
......{5} halt(1)
...{6} END;
...{7} xm:=getmaxx;{ rezolutie pe x}
...{8} ym:=getmaxy;{ rezolutia pe y}
...{9} cm:=getmaxcolor;{ numar de culori (paleta)}
...{desenare dreptunghi cu dimensiunile ecranului}
...rectangle(0,0,xm,ym);
...{Afisare mesaj}
...outtextxy(20,ym DIV 2, Bun venit in lumea graficii );
...ReadLn;
...CloseGraph
END.
Exemplul prezentat este un program didactic care deseneaza un dreptunghi
de dimensiune maxima a ecranului si afiseaza mesajul: "Bun venit in
lumea graficii".
Pentru a putea dispune de functiile grafice, programul trebuie sa
apeleze biblioteca GRAPH printr-o instructiune USES, imediat dupa
antetul de program. ÃŽn partea de declaratii se observa variabilele (de
tip întreg) gD pentru driverul grafic, gM pentru modul grafic si gE
pentru codul eventualelor erori survenite. Secventa de initializare prin
autodetectie se bazeaza pe valoarea Detect, oferita ca parametru
procedurii InitGraph.
Liniile 1-6 prezinta o secventa tipica de detectie si tratare a
eventualelor erori de initializare grafica. Liniile 7-9 prezinta modul
de preluare (în variabile globale) a caracteristicilor modului grafic
curent, adica rezolutia (orizontala si verticala) si numarul maxim de
culori (paleta). Urmeaza apoi trasarea dreptunghiului de încadrare
maxima pe ecran, prin apelul la procedure Rectangle si afisarea
mesajului dorit în modul grafic prin OutTextXY. Dupa ce toate
operatiunile dorite în modul grafic s-au executat, modul grafic este
oprit prin rutina CloseGraph, revenindu-se în modul text existent
anterior (i.e. înainte de deschiderea modului grafic). Rezultatele
executiei programului X1 sunt prezentate în figura 1
Fig. 1) Ecran rezultat în urma executiei normale (fara erori) a
programului X1
(a fost decupata zona complet neagra!)
Trecerea din mod text în mod grafic si invers
Programul G4 este un exemplu de folosire al procedurilor
RestoreCrtMode si SetGraphMode ce fac trecerea din modul grafic în
modul text si invers. Se reaminteste faptul ca trecerea (repetata) în
mod grafic prin aceasta metoda nu mai face apel la InitGraph, si deci
consuma un timp mult mai mic.PROGRAM G4;
...{Exemplu pentru RestoreCrtMode}
USES Graph;
VAR gD,gM,gE: Integer;
...xm,ym,cm:word;
BEGIN
...gD:= Detect;
...InitGraph(gD,gM, );
...{Detectia erorilor de initializare}
...gE:= GraphResult;
...IF gE<> grOk THEN
...BEGIN
......WriteLn( eroare grafica: , GraphErrorMsg(gE));
......halt(1)
...END;
...xm:=getmaxx; { rezolutie dupa x }
...ym:=getmaxy; { rezolutia dupa y }
...cm:=getmaxcolor;{ numar de culori (paleta) }
...outtextxy(20,20, Modul Grafic.Apasati
);
...readln;
...RestoreCrtMode;
...writeln( Modul Text.Apasati );
...readln;
...SetGraphMode(gm);
...outtext( Inapoi in modul grafic.Pentru terminare , apasati );
...readln;
...closegraph
END {G4}.
Ca si în exemplele anterioare, se trece în modul grafic prin folosirea
initializarii cu autodetectie. Dupa tratarea eventualelor erori de
initializare a modului grafic, se determina rezolutia ecranului si
numarul maxim de culori.
Se va afisa mesajul (s-a decupat zona complet neagra):
Fig 2.
dupa care programul comuta în modul text, prin apelul procedurii
RestoreCrtMode; în modul text se va afisa mesajul:
Modul text. Apasati Programul comuta înapoi în modul grafic,
prin apelul procedurii SetGraphMode, si afiseaza mesajul:
Fig 3.
În final, se trece în modul text, oprind modul grafic, prin apelul lui
CloseGraph.
Forme geometrice. Dreptunghiuri
Având controlul asupra oricarui pixel de pe ecran si
posibilitatea de a trasa linii, desenarea de forme geometrice devine o
problema relativ simpla. Totusi, biblioteca GRAPH furnizeaza rutine
specializate în desenarea diverselor forme geometrice (elementare sau
ceva mai complexe).
Pentru desenarea de dreptunghiuri avem la dispozitie procedura
Rectangle. Dreptungiul are coltul stânga sus la coordonatele (x1,y1),
iar coltul dreapta jos la coordonatele (x2,y2). Sintaxa procedurii este:
PROCEDURE Rectangle(x1,y1,x2,y2:integer );
Un apel Rectangle(0,0,100,100) nu va trasa (întotdeauna !) un patrat
cu latura de 100 de pixeli, deoarece dimensiunile unui pixel pe directia
orizontala si verticala sunt în general diferite. Pentru trasarea unui
patrat coordonatele se vor calcula luând în considerare factorul de
forma (aspect ratio).Procedura Bar coloreaza ("umple") o zona
dreptunghiulara de ecran determinata de coltul stânga sus prin
coordonatele (x1,y1) si de coltul dreapta jos prin coordonate (x2,y2).
"Umplerea" se va face cu un anumit model, utilizând o culoare stabilita
(despre modelul de umplere si culoarea asociata lui vom vorbi mai
târziu; culoarea de umplere este diferita de cea de desenare linii !)
PROCEDURE Bar(x1,y1,x2,y2:integer) ;
PROCEDURE Bar3D(x1,y1,x2,y2:integer; grosime:word;top:boolean);
Procedura Bar3D creeaza un (pseudo)efect tridimensional, prin trasarea
în perspectiva a unui paralelipiped. Parametrii x1,y1 reprezinta
coordonatele coltului din stânga sus, iar x2,y2 coordonatele coltului
din dreapta jos. Parametrul grosime este o valoare ce controleaza iluzia
de adâncime (tridimensionala), prin trasarea unor linii suplimentare
în partea superioara si lateral-dreapta a figurii. Parametrul de tip
boolean este cel care inhiba (valoarea false sau constanta predefinita
TopOn) sau activeaza (valoarea true sau constanta predefinita TopOff)
trasarea conturului suplimentar amintit anterior (cel din partea
superioara).
Colorarea (umplerea) figurii se face cu un model si o culoare fixate
prin intermediul procedurilor SetFillStyle (si, în cazuri speciale,
SetFillPattern).
Exemplu: Programul X2 ilustreaza folosirea procedurii Bar3D,
experimentând parametrul top cu cele doua valori permise .
PROGRAM X2;
{Exemplu pentru Bar3D}
USES Graph;
VAR gD, gM, gE: Integer;
BEGIN
...gD:= Detect;
...InitGraph(gD,gM, );
...gE:= GraphResult;
...IF gE<>grok THEN
...BEGIN
......WriteLn( EROARE GRAFICA : , GraphErrorMsg(gE));halt(1)
...END;
...setfillstyle(1,15);
...outtextxy(20,2, Topoff );
...bar3d(20,20,65,60,10,topoff);
...outtextxy(140,2, Topon );
...bar3d(140,20,185,60,10,topon);
...bar3d(30,80,105,120,10,topon);
...setfillstyle(2,15);
...bar3d(105,100,175,120,10,topon);
...readln;
...CloseGraph
END {X14}.
Fig.4. Ecran rezultat în urma executiei programului X2
Cercuri si arce de cerc
Rutina din biblioteca GRAPH dedicata desenarii arcelor de cerc este ARC,
cu:
PROCEDURE Arc(x,y:integer;unghi_inceput,unghi_sfarsit,raza:word);
Parametrii procedurii Arc au semni ficatia (vezi si figura 11.16):
parametrii x,y reprezinta coordonatele centrului cercului caruia îi
apartine arcul respectiv, cerc a carui raza este data de valoarea
parametrului raza;
parametrii unghi_început si unghi_sfârsit reprezinta unghiu-rile
(masurate în grade) de la care se începe si la care se sfârseste
trasarea arcului de cerc; unghiurile sunt masurate în sens
trigonometric (sensul invers sensului de rotatie al acelor
ceasornicului).
Fig. 5. Parametrii procedurii ARC
Folosind formulele cunoscute din geometria analitica, se
pot trasa arce de cerc si cercuri având la dispozitie numai rutinele de
trasare linii sau pe cele de afisare a unui pixel pe ecran.Pentru a
desena un cerc putem folosi enuntul :
ARC(x,y,0,360,raza);
dar, biblioteca GRAPH pune la dispozitia utilizatorilor o subrutina
specializata în desenarea cercurilor, care este mai usor de utilizat.
Procedura Circle deseneaza un cerc având centrul dat de valoarea
parametrilor x,y (coordonate) si raza data de valoarea parametrului
raza:
PROCEDURE Circle(x,y:integer;raza:word);
Atât pentru procedura Arc, cât si pentru Circle se ia în considerare
(intern) factorul de forma astfel încât - indiferent de placa grafica
- figurile nu apar deformate.
Culoarea de afisare se controleza prin procedura SetColor, având
parametru valoarea culorii dorite, procedura apelata înainte de apelul
la procedurile de trasare dorite.
Salvarea si pastrarea caracteristicilor arcului recent desenat în
vederea prelucrarilor ulterioare se realizeaza prin GetArcCoords, ce
actualizeaza un parametru de tip ArcCoordsType:
PROCEDURE GetArcCoords(Var c:ArcCoordsType);
...ArcCoordsType = RECORD
...x, y : integer;
...xstart, ystart : integer;
...xend, yend : integer
END;
ArcCoordsType este un tip înregistrare (RECORD), ale carui câmpuri au
urmatoarele semnificatii: x,y - centrul cercului caruia îi apartine
arcul; xstart, ystart - coordonata pixelului de început al arcului;
xend, yend coordonata pixelului de sfârsit al arcului.
Exemplu: Programul X3 este un program care explica modul de folosire al
procedurilor Circle, Arc, GetArcCoords. Programul, dupa initializarea
grafica, traseaza un arc de cerc caruia i se salveaza caracteristicile
într-o variabila de tip ArcCoordsType. Se traseaza apoi un cerc si se
fac alte desene, dupa care i se traseaza (arcul initial desenat) razele
corespunzatoare începutului si sfârsitului arcului.
PROGRAM X3;
{Exemplu pentru Arc, GetArcCoords}
USES Graph;
VAR
...gD, gM, gE: Integer;
...a:arccoordstype;
BEGIN
...gD:= Detect;
...InitGraph(gD,gM, );
...gE:= GraphResult;
...IF gE<>grOk THEN
...BEGIN
......WriteLn( EROARE GRAFICA : , GraphErrorMsg(gE));
......halt(1)
...END;
...setcolor(yellow);
...arc(20,90,10,90,60);
...getarccoords(A);
...setcolor(cyan);
...circle(180,100,60);
...setcolor(red);
...ellipse(180,100,0,360,100,60);
...setcolor(magenta);
...WITH a DO
...BEGIN
......line(xstart,ystart,x,y);
......line(xend,yend,x,y)
...END;
...readln; CloseGraph END {X3}.
Fig.6. {Program X3}
Notiunea de cursor grafic
O notiune specifica modului grafic este cursorul
grafic sau "curent pointer", notat CP. El este similar cu conceptul de
cursor din modul text, dar, spre deosebire de acesta, cursorul este
invizibil în mod grafic. Pozitia acestui cursor este importanta la
trasarea liniilor, scrierea de text etc.
Pentru a determina pozitia curenta a cursorului grafic se folosesc
functiile GetX pentru coordonata orizontala si GetY pentru coordonata
verticala.
Function GetX: integer;
Function GetY: integer;
Prin conventie, coltul stânga sus al ecranului are coordonatele (0,0)
si este pixelul în care este pozitionat cursorul imediat dupa
initializarea grafica. Valorile coordonatelor cresc spre dreapta si în
jos (astfel, pixelul din dreapta-jos are coordonatele cele mai mari
pentru rezolutia de lucru curenta).
Schimbarea pozitiei cursorului grafic poate surveni în urma executarii
unor rutine grafice. Vom specifica acest aspect în momentul prezentarii
respectivelor functii si proceduri.
Exista doua proceduri specializate pentru modificarea pozitiei
cursorului, asemanatoare lui GotoXY din biblioteca Crt. Procedura MoveTo
schimba pozitia cursorului grafic, noua pozitie fiind de coordonate x,y.
Nu se traseaza linii si nici nu se efectueaza vreo alta modificare pe
ecran.
PROCEDURE MoveTo(x,y:integer);
Procedura MoveRel modifica pozitia cursorului grafic relativ la pozitia
anterioara a acestuia. Astfel, presupunând ca pozitia cursorului este
x, y, în urma executiei MoveRel (dx ,dy), pozitia cursorului va fi la
coordonatele (x+dx, y+dy).
PROCEDURE MoveRel(dx,dy:integer);
Exemplu: manevrarea cursorului grafic. Programul X4 exemplifica
folosirea rutinelor GetX, GetY, MoveTo, MoveRel.PROGRAM X4;
USES Graph;
VAR gd,gm,ge:integer;i:byte;
...x,xm,y:word;
BEGIN
...gD:= Detect;
...InitGraph(gD,gM, );
...gE:= GraphResult;
...IF gE<>grOk THEN
...BEGIN
......WriteLn( EROARE GRAFICA : , GraphErrorMsg(gE));
......halt(1)
...END;
...xm:=getmaxx;
...rectangle(0,0,getmaxx,getmaxy);
...moveto(20,getmaxy-20);
...REPEAT
......x:=getx; y:=gety;
......rectangle(x,y,x+10,y-10);
......moverel(10,-10)
...UNTIL (x>xm-10) OR (y<20);
...readln;
...closegraph
END {X4}.
Programul traseaza pe ecran o scara, prin alaturarea unor dreptunghiuri.
La început, programul executa initializarea modului grafic prin
autodetectie, tratând apoi o eventuala eroare. Se fixeaza pozitia
curenta a cursorului (aproximativ) în coltul stânga jos al ecranului,
prin apelul rutinei MoveTo. Dupa aflarea pozitiei cursorului grafic,
programul va desena un dreptunghi începând cu pozitia curenta. Pentru
pregatirea urmatoarei iteratii, se deplaseaza cursorul, relativ la
pozitia curenta, prin MoveRel.
Figura rezultata în urma executiei programului X4 este prezentata mai
jos:
Fig. 7. Ecranul rezultat în urma executiei programului X4
Stilul de desenare al liniilor
ÃŽn contextul bibliotecii GRAPH, linia trasata (prin
oricare din cele trei proceduri expuse mai sus) detine trei
caracteristici referitoare la aspectul grafic. Acestea sunt culoarea
liniei, modelul liniei sau tipul (stilul) liniei si grosimea liniei.
Culoarea liniei se poate modifica prin procedura SetColor. Modelul si
grosimea liniei se pot schimba prin intermediul procedurii SetLineStyle
în care parametrul stil_linie trebuie sa fie o constanta din cele
predefinite de bibioteca GRAPH.
PROCEDURE SetLineStyle(stil_linie, model, grosime:word);
Parametrul model reprezinta modelul liniei (exprimat ca o succesiune de
biti), model dupa care se va trasa linia. Parametrul va fi ignorat
pentru valori ale parametrului stil_linie mai mici ca 4, deoarece pentru
aceste stiluri exista un model predefinit de biblioteca GRAPH.
Parametrul model este luat în considerare doar daca parametrul
stil_linie are valoarea 4.
Tabel A) Constante folosite cu SetLineStyle
ConstantaValoareObservatiiSolidLn 0linie continuaDottedLn 1linie
punctataCenterLn 2linie punctDashedLn 3linie intreruptaUserBitLn 4stil
utilizatorNormWidth 1grosime normalaThickWidth 3grosime triplaPentru a
proiecta un model pe biti în vederea utilizarii unui nou model
(personal), vom folosi o variabila de tip word, în care se atribuie
biti egali cu 1 pentru pixeli aprinsi, iar pentru pixeli stinsi se vor
atribui biti 0.
Fig.8. Proiectarea unui model pe biti $b6db
Parametrul grosime reprezinta grosimea liniei si poate avea
doar valorile 1 (NormWidth) sau 3 (ThickWidth). Parametrul impune
grosimea în pixeli a liniei. Chiar daca se atribuie acestui parametru o
alta valoare decât cele doua permise (de exemplu 2), grosimea liniei va
ramâne tot cea anterioara apelului procedurii SetLineStyle. La
initializarea modului grafic stilul liniei este linie continua (Solidln
= 0), iar grosimea este NormWidth.
Pentru a determina caracteristicile liniei se va folosi procedura
GetLineSettings, care actualizeaza un parametru de tip LineSettings - o
înregistrare în care cele trei câmpuri componente corespund celor
trei parametri din apelul SetLineStyle:
PROCEDURE GetLineSettings(Var l:LineSettings);
...LineSettings = RECORD
...linestyle : word;
...pattern : word;
...thickness : word
END;
Exemplu: Programul X5 exemplifica folosirea procedurii SetLineStyle
pentru a afisa toate stilurile de linie, cu cele doua grosimi permise
PROGRAM X5;
{Exemplu pentru Line,SetLineStyle}
USES Graph;
VAR
...gD,gM,gE: Integer;
...xm,ym,cm:word;
...stil,model,x:word;
...s:STRING[3];
BEGIN
...gD:= Detect;
...InitGraph(gD,gM, );
...{ Detectare erori de initializare }
...gE:= GraphResult;
...IF gE<> grOk THEN
...BEGIN
......WriteLn( eroare grafica : , GraphErrorMsg(gE));
......halt(1)
...END;
...xm:=getmaxx; { rezolutie dupa x }
...ym:=getmaxy; { rezolutia dupa y }
...cm:=getmaxcolor; { numar de culori }
...model:=$b6bd;
...{ Afisarea stilurilor de lini cu grosimea 1 }
...outtextxy(50,20, grosime = 1 );
...outtextxy(1,30, stil: );
...FOR stil:=0 TO 4 dO
...BEGIN
......setlinestyle(stil,model,1);
......x:=20*stil+50;
......str(stil:1,s);
......outtextxy(x,30,s);
......line(x,50,x,100)
...END;
...{Afisarea stilurilor de linie cu grosimea 3}
...x:=x+40;
...outtextxy(190,20, grosime = 3 );
...FOR stil:=0 TO 4 DO
...BEGIN
......setlinestyle(stil,model,3);
......x:=x+20;
......str(stil:1,s);
......outtextxy(x,30,s);
......line(x,50,x,100)
...END;
...readln;
...closegraph
END {X5}.
Fig. 9 Ecran rezultat în urma executiei programului X5
ì¥Â@
