Referat Inventii Si Inovatii In Tehnica.rtf

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Inventii Si Inovatii In Tehnica.rtf si de asemenea puteti face Download Referat Inventii si inovatii in tehnica.rtf

Citeste fragmente din Referat Inventii Si Inovatii In Tehnica.rtf

Invenþii ºi inovaþii în tehnicã - cum au schimbat cipurile lumea - Privire înapoi în 1971. China intrã în Naþiunile unite. Cei de 18 ani dobândesc dreptul de vot în SUA. Apare un “calculator-întru-un-cip” care e destul de mic ºi destul de ieftin pentru a intra într-o sculã pentru afaceri, o jucãrie, un aparat, o unealtã – pe scurt în orice are o vagã legãturã cu electricitatea. De-atunci lumea nu mai e aceeaºi. Azi, datoritã microprocesoarelor ce i-au urmat lui Intel 4004 din 1971, suntem mai informaþi, mai eficienþi ºi, într-un mod obscur, mai lipsiþi de intimitate decât acum 25 de ani. Deoarece microprocesoarele au devenit în aºa mãsurã parte a vieþii noastre, adevãrata provocare a ajuns sã fie gãsirea unor aparate din jur care sã nu fie într-un fel sau altul controlate de un calculator. Calculatoarele mici ºi relativ ieftine au fãcut practic posibilã urmãrirea oricãrei activitãþi umane, analiza oricãrui proces ºi controlul oricãrui mecanism. Sãrbãtorind cea de-a douãzeci ºi cincea aniversare a microprocesorului, sã nu uitãm cã aceste calculatoare proceseazã doar date: cunoaºterea este altceva. Direcþia de finanþe poate rula duzini de modele financiare pe calculator, tot oamenii vor decide dacã dobânzile vor creºte sau scãdea. La fel, ani de cercetare în inteligenþa artificialã au produs algoritmi care se pot adapta în situaþii bine definite, dar numai oamenii au abilitatea de-a înþelege ºi glumi. Voi prezenta în continuare câteva din marile schimbãri provocate de microprocesoare în lumea noastrã. Toate indicã un fapt indiscutabil: orice privire asupra impactului microprocesoarelor asupra lumii noastre reprezintã o fãrâmã de timp. Revoluþia continuã. În trecut, documentele private erau protejate atât de bine pe cât le puteai þine undeva închise. Azi criptarea electronicã protejeazã informaþia pe unitãþile de disc astfel încât numai persoanele autorizate sã poatã citi datele secrete. Dar criptarea creeazã de asemenea posibilitatea ca unii criminali sã ascundã electronic dovezi importante. În SUA oficialitãþi ce impun legea federalã doresc sã introducã un plan pentru toatã lumea de a da o copie tuturor cheilor de criptare guvernului, care le va þine secret, cu excepþia cazului când este necesarã citirea unor date criptate. Dupã aceste oficialitãþi, ameninþarea criptãrii este atât de serioasã încât guvernul SUA ar trebui sã-ºi continue lupta împotriva exportului de tehnologie de criptare în afara graniþelor sale. Criptarea va asigura totodatã ºi sprijinul unui comerþ electronic foarte rãspândit, ce ar putea da consumatorilor acces nelimitat pe o piaþã mondialã. Nu e mai puþin adevãrat cã intimitatea noastrã va putea fi asaltatã de companii de cãrþi de credit, bãnci ºi alþii, care vor putea uºor sã-ºi constituie dosare detaliate despre stilul nostru de a cheltui. De exemplu, cei ce angajeazã pot refuza explicit sã angajeze fumãtori datoritã posibilului cost al asistenþei sociale pentru aceºtia… În fiecare zi tomografele computerizate (CT) din spitalele lumii salveazã vieþi prin ilustrarea tridimensionalã a interiorului corpului nostru. Microprocesorul nu e singurul tip ce calculator care poate rezolva matematica necesarã construirii acestor imagini 3D, dar ele sunt rãspunzãtoare pentru recenta proliferare a scanerelor CT. Maºinile CT de început rulau cu ajutorul minicalculatoarelor ce erau scumpe ºi greu de întreþinut, dar noile scanere folosesc staþii de lucru de vârf pentru a procesa muºchii. De exemplu, Picker Nuclear Medicine (Highland Heights, OH) echipa scanerele sale cu un minicomputer Ardent Titan 1500, minicomputer ce obþinea 32 MFLOPS vârf de performanþã. Azi, firma foloseºte o staþie de lucru Alpha de la Digital Equipment cu un microprocesor ce poate genera peste 133 MFLOPS performanþã în virgulã-flotantã. Aceste staþii de lucru sunt de asemenea ultra-optimizate pentru graficã, permiþând manipularea în timp real al imaginilor tridimensionale pentru a ajuta doctorul sã evalueze sãnãtatea vreunor organe sau afectarea de cãtre boalã. ªi poate cel mai important lucru, microprocesoarele au contribuit la reducerea costurilor ºi dimensiunilor acestor maºini CT, ce le face azi mult mai disponibile în diverse zone ale lumii. Centrele de investigare CT sunt deja prezente în multe din zonele urbane. ªtirile erau cândva ceva care coborau spre noi printr-o mânã de vehicole de media ca o rugã zilnicã coborând din munþi. Internetul a rãsturnat muntele. Azi aproape oricine poate deveni publicist, iar unele din cele mai proaspete ºtiri ºi opinii diverse sosesc azi prin magazile electronice sau listele de e-mail. Cele mai importante ziare au rãspuns prin amestecarea produselor lor tradiþionale tipãrite cu informaþii de pe site-urile lor Web. Reporterii primesc acum corespondenþã e-mail de la segmente mai largi ºi mai diversificate de surse pentru a-ºi redacta subiectele. Când New York Times, la începutul anului 1996, a lansat o campanie de explorare de o sãptãmânã pe tema downsizing în America, a sponsorizat conferinþe la propriul sãu sit Web. Elizabeth Osder, editor dezvoltator de conþinut, afirma cã ediþia tipãritã a inclus pur ºi simplu citãri ºi informaþii din discuþia electronicã în articolele ce-au apãrut ulterior în acea sãptãmânã. De asemenea, grupul constituit de Microsoft cu NBC News vizeazã un amestec similar de ºtiri TV ºi situri Web pentru rãspândirea de informaþii. Cu toate acestea, publicaþiile tipãrite nu vor dispãrea în viitorul apropiat. Web-ul e bun pentru conferinþe, cercetare sau pentru culegerea la întâmplare de informaþii, dar ziarele ºi revistele sunt în continuare mai convenabile pentru citit ºi mai uºor de rãsfoit. Hârtia are o lãþime de bandã excelentã. Internetul a modificat incredibil de mult comunicaþie dintre oameni. De exemplu, chiar în aceste zile se desfãºoarã pe Internet partida “Kasparov contra întregii lumi” (KASPAROV vs THE WORLD). Oricine poate propune orice mutare. Este aleasã mutarea care dupã 24 de ore întruneºte cele mai multe voturi. Partida a început pe 21 iunie 1999 cu mutarea lui Kasparov la e4 . Prima mutare “a lumii” a fost la c5 (). Poºta electronicã a deschis lumile corporaþionale înlocuind lanþurile de comandã formale cu comunicaþii mia rapide ºi mai interactive (chiar dacã cuvintele sunt scrise uneori greºit, propoziþiile pot fi pline de o gramaticã îndoielnicã iar ideile uneori incomplet formulate). Toate acestea se bazeazã pe microprocesoarele din calculatoarele de pe birouri ºi din modemurile ce pun în miºcare informaþia. Poºta electronicã a deschis noi perspective. De exemplu Scott Adams, un creator de benzi desenate, foloseºte e-mail-ul pentru a primi idei de la cititori pentru urmãtoarele benzi. Biologii nu înþeleg nici acum în totalitate ADN-ul, dar au fãcut paºi mari în ultima decadã, datoritã microprocesoarelor. Matematica secvenþierii unor mari pãrþi a genomului a nãscut un nou domeniu – biologia molecularã computaþionalã. Cipuri speciale de siliciu fac posibilã o ºi mai mare vitezã de secvenþiere. Beneficiul: cercetãtorii pot utiliza acum profile genetice individuale pentru a prezice care indivizi sunt mai susceptibili de a contracta anumite boli. Dar testele genetice ieftine îi afectau pe oameni. De exemplu câþiva soldaþi din SUA au refuzat sã-ºi includã celulele în baza de date ADN a armatei, deoarece se tem cã date ascunse în propriul ADN pot fi utilizate împotriva lor mai târziu… Apuse sunt zilele când a conduce o maºinã puternicã însemna sã arzi benzinã ca ºi cum ar fi fost pe gratis injectatã cu orele în carburator. Acum microprocesoarele conduc motoarele atât de eficient încât multe maºini de mãrime standard fac peste 30 de benzinã cu un galon de benzinã dar ºi suficient de repede. ªi ca bonus, ultimele motoare pot merge 100.000 de mile fãrã revizie, tot mulþumitã microprocesoarelor… Dar aici nu se terminã tehnologia. Air-bag-ul se deschide dacã microprocesorul detecteazã un impact. Playerele de CD de maºinã luptã împotriva vibraþiilor prin citirea în avans a câteva secunde cu care sã umple eventualele goluri, înainte de momentul redãrii lor. Care e viitorul automobilelor gestionate de siliciu? Fabricanþii testeazã sisteme de operare (!) specifice pentru a integra în reþea duzina de microprocesoare dintr-un automobil obiºnuit. Acum douãzeci de ani, cãrþile de credit erau pentru câþiva privilegiaþi deoarece verificarea tranzacþiilor era un chin. Dacã fãceai o cumpãrãturã mare, funcþionarul magazinului suna un operator central ºi îi citea valoarea la telefon. Mulþumitã microprocesoarelor, pericolele ºi ineficienþa tranzacþiilor a dispãrut. Deoarece magazinele pot verifica acum orice tranzacþie, companiile financiare pot cu uºurinþã impune limitãri de credit stopând frauda. În 1990, Visa a raportat tranzacþionarea a 174 miliarde de $ pe reþeaua sa, ajungând în 1994 sã proceseze 294 miliarde de $, deci o creºtere anualã de 17 procente. Telefoanele celulare sunt doar microprocesoare agãþate de o antenã radio ºi optimizate pentru procesarea semnalelor radio. Cu toate cã beep-ul telefoanelor celulare a avut un efect substanþial în naþiunile industrializate, schimbãrile sunt ºi mai spectaculoase în celelalte zone. Mari pãrþi din Africa nu vor fi probabil niciodatã cablate deoarece telefonia celularã este mult mai ieftinã. Microprocesoarele au permis unor þãri sã treacã de la lipsa totalã a telefoanelor la cele mai noi sisteme de telefonie. Microprocesoarele au schimbat dramatic modul în care artiºtii produc animaþia prin faptul cã fac posibilã crearea unor adevãrate lumi 3D în miºcare. Înainte, artiºtii construiau desenele animate folosind creaturi 2D miºcându-se pe un fundal fix 2D ca într-un joc cu decupaje pe o placã. Reclamele au adoptat ºi ele aceastã tehnologie: fiecare produs pare sã se trezeascã, sã se transforme ºi sã danseze de-a lungul ecranelor de azi. Rezultatul este o animaþie mai realisticã, precum ºi o oarecare reducere a resurselor necesare producerii animaþiei. De exemplu, Toy Story a folosit cea mai micã echipã utilizatã vreodatã de o animaþie la Disney, ºi totuºi a fost în întregime 3D. Disney ºi Pixar estimeazã cã au utilizat peste 800.000 ore utilizare calculator pe staþii grafice Silicon Graphics ºi Sun Sparc Stations pentru a clãdi în final cei 500GB de pixeli pe care i-am admirat în acest film. Azi revoluþia continuã pe mãsurã ce viteza schimbãrilor din viaþa noastrã, determinate de existenþa microprocesoarelor, creºte în loc sã arate vreun semn de stabilizare. Microprocesoare mai rapide la preþuri relativ mai mici, tehnici noi ºi mai performante de fabricaþie a semiconductoarelor ºi software mai plin de imaginaþie ar putea face urmãtoarea generaþie de calculatoare ºi mai prezentã decât prima. Cât de semnificativ a fost impactul microprocesorului? Mulþi considerã cã a fost cea mai mare invenþie, nu numai a acestui secol, dar ºi al oricãrui secol. Pentru unii, microprocesorul este mai important chiar decât roata, în seria de realizãri ale umanitãþii. “Dacã þinem seama de viziune, inovaþie, înþelegere profundã, cunoºtinþe ºi înþelepciunea în formã de software pentru microprocesor, putem vedea cã impactul este cu mult mai mare decât cel produs de inventarea roþii”, spune Marc Andreessen, vicepreºedinte pentru tehnologie la Netscape Communications. “ªi de abia am atins superficial posibilitãþile oferite de microprocesoare”, adaugã el. Alþi experþi, inclusiv Andrew S. Grove de la Intel, care ne-a oferit primul microprocesor comercial, vãd calculatorul într-un cip ca o parte a unei tehnologii mai vaste ºi mai semnificative. “Aº compara microprocesorul cu invenþia limbajului ºi nu cu cea a roþii. Atât limba cât ºi microprocesorul ne permit sã gândim ºi sã inventãm în modalitãþi noi.” Dan Dobberpuhl, inginer consultant principal al firmei Digital Semiconductor ºi arhitectul principal al procesorului Alpha, crede cã invenþiile mai semnificative au fost digital cu program memorat, tranzistorul ºi circuitul integrat. “Primul microprecesor a fost doar o evoluþie tehnologicã a acestor trei invenþii de bazã”, spune Dobberpuhl. Doug Engelbart, inventator legendar de tehnologii de calculatoare ºi director fondator la Bootstrap Institute, adaugã: “Dacã te uiþi la toatã paleta tehnologiilor digitale. Microprecesorul este doar o parte a acesteia. Nanotehnologia ne va duce poate mai departe, dincolo de microprocesoare.” Dacã credeþi cã microprocesorul este echivalent cu roata sau doar cu invenþii mai modeste ca de exemplu tipãrirea, impactul lui a influenþat aproape pe toatã lumea în ultimul sfert de veac. Revoluþia continuã. Ce ne vor aduce oare urmãtorii 25 de ani?