Referat Sisteme Informationale
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Sisteme Informationale si de asemenea puteti face
Download Referat Sisteme informationaleCiteste fragmente din Referat Sisteme Informationale
SISTEME INFORMATIONALE
Def.1 - Un sistem informational este un ansamblu de oameni, echipamente,
software, procese si date destinate sa furnizeze informatii active
sistemului decizional, informatii necesare in elaborarea de solutii
pentru problemele cu care se confrunta managerii agentilor economici.
Sistemul informational face legatura intre sistemul de conducere si
sistemul condussi este subordonat sistemului de conducere.
Def.2 – Sistemul informational este o parte a sistemului informational
in care procesul de culegere, transmitere, stocare si prelucrare a
datelor se realizeaza utilizand elemente sau componente ale TI, adica
mijloace de calcul si de comunicare moderne, produse software
specializare, proceduri si tehnici specifice la care se adauga
personalul specializat.
Sistemul informatic este o parte a sistemului informational, adica aceea
parte care cuprinde culegerea, prelucrarea si transmiterea automata a
datelor si informatiilor din cadrul sistemului informational.
Sistem informatic integrat – specific anumitor domenii de activitate
– ex. sistem, ec, fin, bancar)este sistemul care asigura introducerea
unica a datelor si prelucrarea multipla a acestora in functie de cele
mai diversecerinte formulare de catre utilizatori.
Tehnologia informatiei este un termen contemporan care descrie
combinatia de tehnologii de calcul – echipamente si software – cu
tehnologia comunicatiei – retele de transmitere a datelor, imaginilor
si vocii.
Sisteme informatice de gestiune – modelele de gestiune regrupeaza
procedurile proprii ale unui domeniu. In activitatea practica sa pot
identifica o serie de modele specifice domeniului, ca de exemplu: -
tehnologiile de fabricatie, vanzarile specifice, contabil.
Analistii de sistem sunt acei specialisti care inteleg atat aspectele
legate de facilitatile si limitele oferite de tehnologiile informatiei,
cat si cerintele de prelucrare a datelor necesare procesului de
informare-deciziea agentilor economici.
Sistemele de Prelucrare a Tranzactiilor (SPT) sunt aplicatii ale
sistemului informational care pemit culegerea , stocarea si prelucrarea
zilnica a datelor rezultate din desfasurarea tranzactiilor, asigurand
actualizarea bazei de date.
Un Sistem informatic de conducere (SIC) este un sistem de aplicatii
informatice care se ocupa cu elaborarea de rapoarte sub un format
standard necesare organizarii si conducerii operative a unitatii.
Un Sistem Suport de Decizii (SSD) – este un sistem de aplicatii
informatice care asigura pe utilizatori cu informatii orientate pe
decizii, adica cu informatii referitoare la diverse situatii care pot
apare in luarea deciziilor. Cand acest sistem este utilizat direct de
catre conducerea executiva a firmei se mai numeste si sistem de
informare executiva.
PROIECTAREA DE ANSAMBLU A SISTEMELOR INFORMATICE
Activitati in proiectarea de ansamblu – definirea obiectivelor; -
structura sistemelor informatice; - definirea iesirilor; - definirea
intrarilor; -definirea colectiilor de date; -alegerea modelului
matematic si a programelor aferente; -alegerea solutiilor tehnice de
realizare; -listarea necesarului de resurse; - estimarea eficientei
economice; -planificarea realizarii sistemului; -elaborarea
documentatiei.
Caracteristicile sistemului informatic:
-orice sistem tb sa contina ca elem central o baza de date, in care sa
fie stocate date intercorelate intre ele provenind de la surse interne
si externe;
-informatiile furnizate de sistem tb obigatoriu sa fie autentice,
exacte, iar suportul de prezentare sa varieze de la un nivel de
conducere la altul;
-sistemul tb sa inglobeze o varietate de modele matematice,
tehnico-economice, ex: modele de optimizare, modele de simulare, modele
de eficienta;
-sistemul tb conceput ca un sistem om-masina oferind astfel
posibilitatea unei interactiuni immediate catre utilizator si sistem.
-sistemul trebuie sa prezinte un grad cat mai ridicat de integrare sub
urmatoarele doua aspecte: integrare interna si integrare externa.
Cerinte ale sistemelor informatice – pt realizarea unor sisteme
informatice care sa indeplineasca obligatoriu caracteristicile
sistemelor este necesar sa se tina cont de urmat cerinte: -
fundamentarea conceperii sistemului sa fie facuta pe criterii de
eficienta economica; -participarea nemijlocita a conducerii unitatii la
conceperea sistemului informatic; -asigurarea unui nivel tehnic inalt al
solutiilor adaptate; -adoptarea de solutii in concordanta cu resursele
disponibile si cu restrictii impuse.
Domenii si activitati in cadrul sistemelor informatice sunt:
1.Planificarea tehnico-economica –activitati-: -elaborarea planului
annual; - defalcarea planului pe trimestre luni si unitati componente;
-urmarirea modului de realiz al planului;
2.Pregatirea tehnica a productiei –activitati-: -elaborarea planului;
- elab si actualizarea fiselor tehnologice; -calculul loturilor optime;
-calculul consunurilor specifice de materii prime, materiale; -urmarirea
si analiza planului privind introducerea progresului tehnic; -conducerea
activitatii de realizare a sdv-urilor.
3.Programarea, lansarea si urmarirea productiei de baza: -activitati-
calculul necesarului de fabricat pe perioada de plan; -elab programelor
de fabricatie; -programarea operativa a productiei; -lansarea manoperei;
-lansarea materialelor;
4.Aprovizionarea tehnico-materiala si defacerea productiei: activitati-
aprovizionarea tehn-mat; -desf productiei; -controlul stocurilor.
5.Forta de munca: -activit- elab planului fortei de munca si al
fondurilor de salarizare si scolarizare; -evidenta personalului;
-analiza si raportari statistice.
6.Financiar-contabil: -activitati- elab bugetului pe venituri si
cheltuieli; -contabilitatea mijl fixe; -contabilitatea valorilor
materiale; -contabilitatea salariilor; -contab cheltuielilor de
productie; -contab generala.
Structura sistemelor de informatice este o etapa necesara, datorita:
-numarul mare de elemente si legaturi ce compun de regula un sistem
informatic; -implementarea simultana a tuturor componentelor sistemelor
informatice intr-o unitate economica apare ca o activit deosebit de
dificila in cazul in care nu are loc structurarea sistemului;
-prioritatea unor obiective; -cantitatea limitata de resurse umane si
materiale fac imposibila proiectarea in bloc a sistemului informatic.
Cerinte ale structurarii sistemelor informatice in etape de proiectare
de ansamblu: -pe fiecare nivel al structurarii tb asigurata unicitatea
criteriului de descompunere a sistemului; -structurarea realizata tb sa
permita constituirea ulterioara a intregului sistem prin agregarea
modulelor separate; -structura creiata nu tb sa contina intretaieturi.
Definirea iesirilor sistemelor informatizate – prin iesirile unui
subsistem informatic se va intelege totalitatea informatiilor furnizate
de acesta beneficiarilor interni si externi, respectiv rapoarte, note de
informare.
Definirea intrarilor sistemelor informatice
Def. Prin intrarile unui sistem informatic se intelege totalitatea
datelor primare necesare obtinerii informatiilor de iesire ale
sistemului. Datele primare se pot clasifica in date interne si in date
externe. La nivelul fiecarui sunbsistem informatic este necesar ca
intrarile sistemului sa fie conditionate de iesirile acestuia.
Planul logic –orice iesire este un rezultat al aplicarii unuia sau mai
multor operatori asupra unui ansamblu de date de intrare. Pe plan
tehnologic -–caracteristicile iesirilor sistemului conditioneaza
caracteristicile cerute intrarilor.
Stabilirea colectiilor de date – pricipalele criterii pe baza carora
se pot grupa datele sunt legate de sfera de cunoastere, de domeniul de
activitate, de stabilitatea continutului datelor si de rorul datelor in
procesul prelucrarii.
1.Dupa sfera de cunoastere: - date primare; -indicatori
tehnico-economicicu caracter operational; -indicatori tehnico-economici
cu centralizare media; -indicatori sintetici.
2.Dupa domeniul de activitate – colectia furnizori; -colectia
beneficiari; -colectia contracte; -colectia produse; -colectia repere;
-colectia lucrari; -colectia personal; -colectia plati; -colectia
incasari.
3.Dupa stabilirea datelor – colectii de date conventional-constante;
-colectii de date variabile.
Clasificarea colectiilor de date conventional-constante: colectiile de
date cu caracter normativdetin 50-60% din volumul totalde informatii
care circula in procesul informational al unei unitati econimice.
Principalele colectii de date cu caracter normativ: -normativele de
fabricatie; -normativele tehnologice; normativele de munca; -normativele
materiale;
4.Dupa prelucrarea datelor – colectii de date de baza; -colectii de
date pentru tranzactii; -colectii de date intermediare sau de lucru;
-colectii de date statistice; -colectii de date istorice.
Alegerea modelelor economico-matematice: Modelele matematice folosite in
perfectionarea activitatii economice sunt urmatoarele:
-modele de programare liniara- problemele economice ce se pot rezolva cu
eacest tip de modele privesc optimizarea planului de productie,
repartizarea sarcinilor de productie si folosirea optima a resurselor;
-modele de programare – problemele ec ce se pot rezolva cu acest tip
sunt determinarea minimului global/local pt o functie reala.
-metodele de programare dinamica – probl ec ce se pot realiz cu aceste
modele sunt realizarea analizei secventiale a proceselor de luare a
deciziilor, rezolvarea probl de inlocuire a utilajelor.
-modele de teoria grafurilor – probl ec ce pot fi astfel rezolvate
sunt cele legate de determinarea drumurilor cu valoare optima,
determinarea fluxului maxim;
-modele de gestiune a stocurilor - probl ec ce se pot realiz cu aceste
modele privesc optimizarea activitatilor de aprovizionare, de productie
si de desfacere;
-modele de simulare - probl ec ce se pot realiz cu aceste modele sunt
simularea evolutiei fenomenelor si proceselor economice in functie de
caracterul lor.
-modele de teoria deciziilor - probl ec rezolvate asa sunt legate de
fundamentarea deciziilor multidimensionare, fundamentarea deciziilor in
conditii de risc si incertitudine.
-modele de asteptare - probl ec ce se pot realiz cu aceste modele
privesc minimizarea timpului de asteptare concomitentcu minimizarea
cheltuielilor ocazionate de asteptare.
Alegerea tehnologiilor de prelucrare
Tehnologiile pot fi clasificate in functie de: -metodele, tehnicile si
echipamentele utilizate; -modul in care se structureaza si se
organizeaza datele pentru prelucrare; -procedeele de introducere a
datelor in calculator; -metodele si tehnicile de prelucrare si de redare
a rezultatelor obtinute.
Dpdv al performantelor tehnico-functionale respectiv, dupa timpul de
raspuns al sistemelorinformatice, tehnologiile se pot diferentia in:
-tehnologii cu raspuns intarziat; -tehnologii in timp real.
Dupa modul de structurare si organizare a datelor tehnologiile de
preluare automata a datelor se clasif in: -tehnologii care utilizeaza
fisierele clasice; -tehnologii care utilizeaza fisierele clasice si/sau
fisiere integrate; -tehnol care utiliz baze de date.
Dupa locul amplasarii calculatorului electronic in raport cu punctele de
generare a datelor si cu functiile de valorificare a informatiilor
obtinute din prelucrare: -tehnol pt sisteme informatice centralizate;
-tehnol pt sist informatice distribuite
Estimarea necesarului de resurse –elem determinate pt configuratia
fiecarui echipament de prelucrare sunt:
1.Memoria interna – estimarea necesarului de memorie interna se face
pe baza relatiei de calcul: M=M1+M2 unde: M=necesarul total de memorie,
M1=neces de memorie pt fol sistem de operare ales, M2=neces de memorie
pt executia programelor aplicative. Necesarul de memorie interna pentru
programe aplicative este: M2=max(Ma,Mb, ..,Mn)
2.Estimarea necesarului de echipamente periferice ale sistemului central
de prelucrare se realiz in functie de echipam de intrare-iesire si de
unitatile de memorie externa. Numarul echipamentelor periferice necesare
se stabileste in raport de factorii: -fluxul de intrare-iesire; -volumul
de date ce se cere a fi stocat in memoria externa; -modul de exploatare;
-nr de programe ce se executa in paralel.
3.Estimarea personalului de personal de specialitate – personalul de
specialitate necesar realizarii si exploatarii sistemului informatic, se
determina in raport cu: -volumul de munca cerut de complexitatea
proiectului si volumul de munca cerut de intretinerea si exploatarea
sistemului informatic.
4.Estimarea necesarului de produse-program pot fi asigurate: -din
ansamblul de programe care insotesc calculatorul electronic; -prin
preluarea de elemente tipizate; -prin preluarea altor programe, de la
alte centre de informatica; -prin elaborarea softului, cu eforturi
proprii.
Planificarea realizarii sistemelor informatice Aceasta etapa are la baza
principiul proiectarii si implementarii esalonate. Esalonare reprezinta
ordinea in care vor fi abordate componentele sistemului. Esalonarea se
reprezinta sub forma unui grafic detaliat in care se specifica fiecare
modul component, etapele de realizare si durata fiecareia. Criterii: a-
prioritatea obiectivelor componente; b- asigurarea legaturilor intre
componente. Aceste relatii sunt de 2 tipuri, relatii de precedenta si
relatii de succesiune; c- disponibilitatea resurselor
PROIECTAREA DE DETALIU A SISTEMELOR INFORMATICE
Activitati in proiectarea de detaliu: 1.detalierea functiunilor si a
structurii functionale a subsistemelor; 2.proiectarea detaliata a
“iesirilor†fiecarui subsistem; 3.proiectarea codurilor;
4.proiectarea detaliata a “intrarilor†fiecarui subsistem;
5.proiectarea fisierelor si a bazei de date. 7.evaluarea necesarului de
resurse; 8.planificarea elaborarii programelor.
Proiectarea situatiilor cu rezultate finale –iesirile sistemelor.
Aceasta etapa poarta denumirea de proiectare logica de detaliu si se
finalizeaza prin intocmirea pt fiec situatie finala a specificatiilor de
iesire care servesc la: transmiterea rezultatelor prelucrarii pe
calculatorul utilizatorului; -transmiterea programatorului a proiectului
situatiilor, fara ambiguitati.
Alegerea suportului informatiilor de iesire – imprimanta, display,
disc fix magnetic, floppy disc, banda magnetica. Pentru definitivarea
formei si a formatului de prezentare a situatiilor finale tb:
-respectarea cerintelor conducerii privind macheta siituatiei finale;
-restrictiile tehnice; -elementele de eficienta; -lizibilitatea si
spatierea; -utilizarea formularelor preplatite; -utilizarea monitoarelor
sau a terminalelor video; -utilizarea generatoarelor de rapoarte;
Definitivarea procedurilor de utilizare si interpretare a iesirilor
reprezinta cea de-a treai directie de lucru din cadrul proiectarii
fizice de detaliu si include, procedurile de utilizare a informatiilor
de la iesire dar si diverse interpretoare a situatiilor finale.
Proiectarea codurilor
Codificarea externa a datelor – prin operatia de codificare se
intelege generarea unor grupuri de simboluri si atribuirea lor
elementelor atributelor unei inregistrari.
Prin notiunea de cod se intelege o combinatie de simboluri asociate unei
caracteristici date din cadrul unei colectii de date. Prin capacitatea
unui sistem de coduri se intelege totalitatea combinatiilor posibil de
realizat din simboluri ce contin un cod. Prin lungimea codului se
intelege nr de simboluri elementare dintr-un cod. Formatul codului
reprezinta forma finala a codului cu precizarea clara a urmatoarelor
elemente identificatoare: -nr de pozitii utilizate; -natura pozitiilor
utilizate; -cifra de control.
Aspecte in proiectarea sistemului de coduri: 1.Influenta tipului si
structurii codului asupra performantelor sistemului informatic;
2.implicatiile utilizarii codurilor in operatiile de culegere a datelor
si interpretarea rezultatelor finale de catre utilizatorii
neinformaticieni.
Cerinte in proiectarea codurilor:
cerinte Semnificatie
unicitate Fiecarui elem din multimea cofificata I se atribuie un cod
unic
stabilitate Caracteristica necodificata tb sa fie neschimbata pe o
perioada mai mare
elasticitate Sa permita inserari si extensii ale nomenclatorului de
coduri in vederea introducerii de noi coduri
conciziune Utilizarea unui nr cat mai mic de simboluri
claritate Sa permita realiz cu usurinta a operatiilor de codific
Semnificatie Sugerarea caracteristicilor codificate pt a facilita
utilizarea codurilor
Criterii de grupare a codurilor: 1.dupa natura caracterelor: coduri
numerice, alfabetice, alfanumerice; 2.dupa lungimea codului: coduri
semnificative si nesemnific; 3.dupa structura codului: coduri elementare
Activitati parcurse in realizarea unui sistem de coduri: -analiza elem
ce urmeaza a fi codificate; -precizarea si uniformizarea terminologiei;
-alegerea tipurilor de coduri; -estimarea capacitatii, lungimii si
formatului codului; -intretinerea nomenclatoarelor de coduri.
Proiectarea intrarilor sistemele informatice Proiectarea detaliata a
intrarilor cuprinde ca etape, proiectarea logica de detaliu si
proiectarea fizica de detaliu.
Specificatiile de intrare tb sa cuprinda: -macheta documentului;
-instructiunile de culegere, utilizare si transpunere pe suport tehnic;
-regulile de control si validare.
In proiectarea fizica de detaliu este necesara realizarea a 4grupe de
activitati:
1.Alegerea suportului tehnic pentru culegerea datelor;
2.proiectarea machetelor documentelor de intrare – macheta
documentului primar tb sa contina definite urmatoarele elemente de
structura: antetul, denumirea documentului; coduri de identificare,
data, rubrici
3.stabilirea instructiunilor de culegere si regulilor de control si
validarea datelor – tb sa cuprinda reguli de validare manuala a
volumului a secventei documentelor si a cifrelor de control pe pachetele
de documente primare si reguli pt controlul sintactic a datelor din
documentele primare. Aceste reguli de control sunt o conditie necesara
pt scrierea programelor de verific logica a datelor de intrare
4.proiectarea videoformatului de intrare se face in in fctie de modul
concretde desfasurare a dialogului operator calculator si se poate
desfasura sub 2 forme: -varianta intrebare-raspuns, cu defilarea
liniilor ecranului si varianta afisarea pe ecran a machetei de
introducere a datelor de intrare
Proiectarea fisierelor
Proiectarea logica de detaliu a fisierelor
Structurarea datelor in fisiere este o operatie de definire a
structurilor logice, de descriere a continutului informational pe
articole. Structurarea logica se prezinta ca un sir de caractere
constituit prin concatenarea mai multor elem informationale. Proiectarea
structurilor logice consta in stabilirea elementelor informationale care
compun articole tinandu-se seama de continutul real al intrarilor
informationale de rolul fiecarui fisier in procesul prelucrarii.
Structura datelor din fisier implica definirea continutului
infromational al articolelor. Prin Precizarea caracteristicilor logice
de utilizare analistul stabileste caracteristicile descriptive specifice
datelor si modul lor de existenta si utilizare.
Caracteristica logica a elem informational Atribut posibil
Natura datelor Numerica -alfanumerica -alfabetica
Tipul datelor Intreg -real -complex
Precizia datelor Simpla – dubla - extinsa
Marimea datelor “n†caractere
Factorul de repetitivitate “n†operatii
Caracteristica principala pe baza caruia se stabileste formatul
articolelor este factorul de repetitivitate al anumitor elemente
informationale din structura. Indicatorii de activitate ai fisierelor
sunt obligatoriu de definit si respectat deoarece nivelul lor sunt
conditie esentiala a realizarii urmatoarelor operatii: -stabilirea
necesarului de suprturi tehnice de date; -estimarea duratelor de
exploatare a fisierelor; -planific operatilor de culegere control.
Indicatori pentru fisiere – cei mai reprezentativi indicatori folositi
pt gestiunea datelor a caror nivele maxime tb estimate la momentul
proiectarii logice sunt: n (nr de articole estimate in perioadele de
varf din activitate) si ns (numarul de articole sterse la momentul
actualizarii unui fisier); na (nr articolelor noi adaugate la momentul
actualizarii unui fisier; ne (nr artic exploatate la mom unei prelucrari
automate); nm (nr artic modif la mom actualiz unui fisier)
Un indicator utilizat frecvent pt caracterizarea stabilitatii in timp
stabilitate specifica fiec tip de colectie in parte este ponderea (m) a
articolelor actualizate intr-o perioada de timp. Ponderea se calculeaza
dupa: m=nm+na+(ns/n)*100.
Pentru caracterizarea modului de utilizare al articolelor din fisier,
in procesul prelucratii, se poate calcula indicele de utilizare al
articolelor din fisier (Iu)
Proiectarea fizica de detaliu a fisierelor
Activitati: proiectarea machetelor de stocare a datelor; definirea
caracteristicilor fizice la nivelul fisierelor; calculul necesarului de
suporturi tehnice de date
Caracteristicile fizice la nivel de fisier – vizeaza in principiu
asocierea acelor parametrii generali si a acelor atribute reprezentative
care descriu cel mai bine proprietatile colectiei de date si mediul lor
de stocare prin indicare lor, fisierele sunt recunoscute si utilizate de
diferite componente din cadrul sistemelor de operare.
Proiectarea structurii bazelor de date – structura bazei de date
reprez un model al datelor exprimat in concepte specifice unui anumit
sistem de gestiune a bazelor de date (SGBD), lucru ce face ca
proiectarea bazei de date sa reprezinte transpunerea modelelor
conceptuale in termenii unui model al datelor suportat de un anumit tip
de SGBD, model ierarhic, retea, relational, functional.
Determinarea legaturilor dintre colectiile de date si a modului de
reprezentare a acestora se realizeaza pe bazalegaturilor naturale dintre
obiectele descrise cu ajutorul entitatilor identificate. Presupunem
entitatile “gestiuni†si “materialeâ€Â, relatiile dintre entitati
pot fi de 3 tipuri:
1. Relatii de tipul unu la unu –at cand intr-o gestiune se poate afla
un singur material iar un material apartine unei singure gestiuni;
2.Relatii de tipul unu la multi atunci cand intr-o gestiune se pot afla
unul sau mai multe materiale, iar un material apartine unei singure
gestiuni.
3.Relatii de tipul multi la multi at cand intr-o gestiune se pot afla
unul sau mai multe materiale, iar un material poate apartine uneia sau
mai multor gestiuni.
Pentru entitatile gestiuni si materiale, pot exista gestiuni care nu
detin nici un material, reprezentatnd gestiunile de produse finite dar
nu poate exista un material care sa nu apartina nici unei gestiuni.
Relatiile recursive pot fi de 3 tipuri: relatii de tipul unu la unu,
unu la multi, si multi la multi, regulile de reprezentare fiind
generale.
Proiectarea tehnologiilor de prelucrare a datelor
Caracteristiciile tehnologiei de prelucrare automata a datelor – se
poate defini ca fiind ansamblu de procedee, mijloace si metode utilizate
in domeniul prelucrarii automate a datelor, avand ca scop final,
obtinerea unor tabele, liste, grafice si alte tipuri de situatii de
iesire ce contin informatiile necesare fundamentarii deciziilor,
controlul executiei lor si executia unor operatiuni.
Obicectivele urmarite in proiectarea organizarea si functionarea
tehnologiei pad, sunt subordonate obiectivului principal: asigurarea
furnizarii din procesul prelucrarii, in timp util, a informatiilor
necesare si suficiente de calitate corespunzatoare si cu cost minim pe
unitatea de informatie prelucrata si modificata.
Pad tb sa asigure realiz obiectivelor secundare: -utilizerea eficienta
a resurselor implicate; -realiz concordantei intre cerintele concrete si
metodele si procedeele utilizate; -asigurarea calitatii informatiei in
procesul prelucrarii si pastrarii ei peparcursul intregului flux.
Operatiile tehnologice in prelucrarea automata a datelor (PAD) sunt:
-operatii tehnologice de pregatire a datelor in vederea prelucrarii lor
automate; -oper tehnol de prelucrare propriu-zisa a datelor; -oper
tehnol de redare a rezultatelor obtinute prin prelucrare.
REALIZAREA SISTEMELOR INFORMATICE – ELABORAREA PROGRAMELOR
Obiectivele urmarite
1. Prezentarea procesului de elaborare a produselor program: - faza 1:
Specificatia de realizare a programului; -faza 2: Proiectarea
programului si elaborarea schemei bloc; -faza 3: Codificarea programului
; -faza 4: Testarea programelor si efectuarea corectiilor; -faza 5:
Elaborarea documentatiei produsului program; -faza 6: Intretinerea si
dezvoltarea produsului program.;
2.Cai si mijloace de crestere a productivitatii si eficientei muncii in
activitatea de programare: - utilizarea instrumentelor de tip CASE;
-prezentarea generatiilor de limbaje de programare.
Modalitati de realizare a programelor
1.Utilizarea pachetelor de programe aflate in biblotecile de programe
– obiectivul central este acela de a folosi cat mai mult produse
program existente si de ale incorpora in noul produs program in scopul
de economisi effort de realizare timp si bani.
2.Realizarea modulelor/ programelor de interfata – prin realizarea
acestor interfete se vor cerintele noilor utilizatori prin adaptarea
unor produse program scrise pt alti beneficiari. Solutia interfetelor
valorifica software-ul existent si micsoreaza efortul de programare.
3.Realizarea programelor originale – faze: -elaborarea specificatiei
programului; -proiectarea programului; -codificarea programului;
-testarea programului; -intocmirea documetatiei.
Activitati specifice pe faze de realizare
Faza 1. Elaborarea specificatiei programului: - analiza proiectului
tehnic; - analiza platformei si software ;
Faza 2. Proiectarea programului: - descompunerea in module a produsului
program intr-o abordare de tip top-down; - elaborarea pseudocodului
programului; -elab schemei logice de program.
Faza 3. Codificarea programului: -elaborarea graficului de esalonare a
realizarii modulelor produsului program si organizarea echipei de
programare; - realizarea modulelor program;
Faza 4. Testarea programului: -depanarea erorilor de sintaxa la masa de
lucru prin verificarea manuala a listei programului sursa; -testarea
programului cu date de test la masa de lucru; - introducerea
programmului sursa in calculator, compilarea; -rularea programului
executabil aferent unui moddul cu ajutorul datelor de text si eliminarea
erorilor de logica
Faza 5. Intocmirea documentatiei: -prezentarea generala a produsului;
-structura generala a produsului; -descrierea bazei de date;
-documentatia de programare; -situatii si rezultate finale;
-instructiuni de utilizare; -instructiuni de exploatare.
Cai de crestere a eficientei si productivitatii in etapa de realiazare a
programelor
-utilizarea instrumentelor de tip CASE care asig o automatizare a muncii
de programare si o asitare a programatorului pe tot parcursul elaborarii
produsului program; -dezvoltare de software orientat pe obiecte, in care
se pune accent nu pe functiunile modulului ci pe legaturile dintre
module si proceduri care au fost definite ca obiecte in etapa de
proiectare.
Fiecare obiect contine date dar si prelucrarile necesare realizarii
functiunilor obiectului.
Evolutia limbajelor de programare
In evolutie s-au cristalizat urmat generatii de limbaje de programare:
-limbaje cod masina; -limbaje de asambplare; -fimbaja procedurale care
prin compilare si link-editare devin programe executatile; -limbaje
orientate pe probleme ex. limbajul IFPS.
Un limbaj de interogare permite unui utilizator care nu e programator sa
consulte baza de date cu ajut unor comenzi foarte usor de inteles.
ELEMENTE ALE MODELARII ORIENTATE PE OBIECT
Premise: -dezvoltarea si raspandirea metodelor de analiza, proiectare si
programare structurata; -dezv hardware-ului; -dezv limbaj de programare
si a instrumentelor de programare; -orientarea aplicatiilor dinspre date
spre proceduri in vederea prelucrarii eficiente pe baza de algoritmi
performanti; -reprezentarea datelor in baza de date relationale
utilizand modelul entitate-legatura; -conceptul de tip de date abstract;
-orientarea realizarii software-lui pe baza de model.
Metodologia OMT (Object Modeling Technique) Princiipii de baza: OMT este
o tehnica de dezvoltare a software-ului bazata pe modele ca abstractii
ale problemelor din lumea reala, menite sa focalizeze aspecte importante
ale problemei si sa omita pe cele irelevante. Modelul are 3 aspecte:
-abstractizarea realitatii; -scopul modelului; -comunicarea. Metodele
existente sunt: metode traditionale si metode orientate pe obiect.
Concepte de baza- constructia de baza in abordarea orientata obiect este
obiectul care combina structura datelor si comportamentul intr-o singura
entitate. Un obiect este caracterizat prin stare, comportament, si
identitate. Un obiect are 2 componente: structura informationala si
comportamentul care poate fi declansat de stimuli externi sau
evenimente. Orice obiect are atibute si operatii: atributele descriu un
obiect si sunt valori ale datelor, operatiile definesc comportamentul
obiectelor. Un model de obiecte este format dintr-un numar de obiecte
care comunica intre ele. Acestea sunt grupate in clase de obiecte. Orice
obiect apartine unei clase si este considerat in momentul in care vrem
sa-l precizam sau referim, ca o instanta a acelei clase. In obiecte/
clase de obiecte sunt ascunse atat structura cat si implementarea
operatiilor prin procesul de incapsulare. Prin polimorfism se intelege
faptul ca o operatie poate fi implementata diferit in clase diferite sau
ca un atribut are sensuri diferite pentru clase diferite.
Etape si activitati
Analiza – are drept obiectiv modelarea problemei din lumea reala sau
definirea domeniului Aplicatiei. Proiectantul creaza modele de obiecte
si functii fara a lua in considerare aspectele de implementare.
Proiectarea de sistem – imparte modelul din faza dee analiza in parti
mai mici, si construieste arhitectura sistemului prin identificarea
subsistemelor si alocarea lor pe hardware-ul disponibil. Analiza descrie
problema iar proiectarea de sistem descrie solutia.
Proiectarea obiectuala – are drept scop alegerea modului de
implementare pt fiec clasa. Se proiecteaza algoritmii si se
implementeaza asocierile.
Implementarea –presupune codificare intr-un limbaj de programare.
A. Etapa de analiza – Scopul acestei etape este intelegerea problemei
si a domeniului aplicatiei pentru a permite proiectarea corecta a
acestuia. Rezultatul etapei este definirea unui model precis, concis,
inteligibil si corect al viitorului sistem.
B.Etapa de proiectare de sistem Scopul acestei etape este transpunerea
declaratiei problemei asa cum a fost definita in etapa de analiza intr-o
arhitectura adecvata bazata pe divizarea in subsisteme. Rezultatul este
un concept de implementare care rafineaza, optimizeaza si extinde cele
trei modele preluate din etapa de analiza pana la etapa de proiectare
obiectuala care sa permita implementarea propriu-zisa. Proiectarea de
sitem presupune 2 faze: -construirea arhitecturii sistemului; -modelarea
detaliilor subsistemelor.
C.Etapa de proiectare obiectuala Scopul acestei etape este de a adauga
la modelul obiectual rezultat din etapele de analiza si proiectare de
sistem, detaliile de implementare necesare pt generarea automata de cod
sau pt dezvoltarea ulterioara fara generare automata.
Modalitati de reprezentare
Modelul Obiectual reflecta structura statica a aplicatiei. Are ca scop
evidentierea obiectelor, clasele de obiecte, a atributelor si
operatiilor claselor, precum si a asocierilor dintre ele. Obiect-
concept lucru bine definit avand o identitate; Clasa de obiecte – grup
de obiecte cu aceleasi atribute si operatii; Atribut- proprietate a
obiectelor dintr-o clasa. Atributele clasei –reprez un atribut al
carei valoare este comuna clasei de obiecte si nu unei instante
specifice. Atribute derivate- e un atribut al carei valoare se
calculeaza pe baza valorii altor atribute. Operatie- defineste
comportamentul obiectelor clasei. Operatia clasei- reprez o operatie pe
o clasa dar nu pe instantele acesteia; Legatura- este o conexiune intre
obiecte; Asocierea- reprez descrierea unui grup de legaturi cu aceiasi
structura si semantica. Multiplicitatea- reprez nr de instante ale unei
clase care pot avea legaturi cu o instanta a celeilalte clase dintr-o
asociere. Atributul unei asocieri- reprez o valoare atasata fiec
legaturi a asocierii. Nume de rol- este un concept prin care se
identifica in mod unic capetele unei asocieri. Asocieri calificate- este
o asociere unu-multi sau multi-multi la care un atribut special reduce
multiplicarea efectiva. Specializarea claselor- este opusa generalizarii
si are ca punct de plecare o superclasa la care se adauga noi atribute
relevante numai pt anumite obiecte din acea clasa. Mostenire- mecanism
ce da posibilitatea partajarii atributelor si operatiilor utilizand
relatia de generalizare. O ierarhie de mostenire poate avea mai multe
nivele. Mostenirea multipla se defineste cand se descrie o clasa noua
utilizand caracteristici din doua sau mai multe clase. Agregarea/
descompunerea- operatii semantice in care clasele rezultate din
descompunere sunt parti ale clasei agregate. Agregarea descrie un abiect
ca fiind constituit din mai multe obiecte. Modalitatea de reprezentare
utilizata de modelul de obiecte este Diagrama de Asociere a Claselor
(DAC), o diagrama a claselor de obiecte.
Modelul dinamic descrie aspectele sistemului care se schimba in timp
respectiv succesiune operatiilor. Concepte de baza- eveniment- este
ceva ce se intampla la un moment dat si nu are durata, un eveniment
poate precede sau succede logic alt eveniment; -scenariu – este o
secventa de evenimente care apar in timpul executiei sistemului.
Diagramele de Trasare a Evenimentelor (DTE)- se fol pt analiza
evenimentelor complexe din declaratia unei probleme, mai exact pt
reprezentarea scenariilor indicand actorii evenimente si obiecte.
Modelul de citire al DTE este de sus in jos si de la stanga la dreapta.
Deoarece un eveniment activeaza o operatie a obiectului receptor,
evenimentul tb sa poarte acelasi nume ca si operatia careia I se
adreseaza nume care tb sa contina un verb.
Stare- este o abstractizare a valorilor atributelor si legaturilor unui
obiect si specifica raspunsul obiectului la un eveniment de intrare;
Tranzitie- reprez schimbarea starii cauzata de un eveniment; Conditie-
este o functie booleana pe valorile obiectului, valida pe o per de timp;
Operatiile- sunt atasate starilor si tranzitiilor si descriu
comportamentul unui obiect ca raspuns la evenimente. Activitati- reprez
oper ce necesita timp pt a se executa si sunt asociate unei stari care
controleaza pana cand un eveniment o intrerupe; Actiune- este o operatie
instantanee, asociata uneui eveniment, a carei structura interna nu este
interesanta.
Modelul functional are ca scop descrierea structurii de calcul a
sistemului evidentiind modul in care sunt obtinute iesirile pe baza
intrarilor si a altor valori intermediare. Modalitatea grafica de
reprezentare a modelului functional este Diagrama de Flux a Datelor
(DFD)
Concepte: Proces- un proces transforma valorile datelor si corespunde
unei operatii din clasele implicate, poate fi simplu sau complex;
Fluxuri de date- corespunde unui mesaj intr-o diagrama de comunicare sau
unui eveniment intr-o diagrama de tranzitie a starilor; Actor- un obiect
activ care produce sau consuma date. Depozit de date- reprez un obiect
pasiv care memoreaza date pt acesul ulterior. Fluxurile de date reprez
valori iar fluxurile intermediare reprez valori intermediare rezultate
in calcule.
Procesele din DFD tb implementate ca operatii ale obiectelor. Oper pot
fi specificate prin: -functii matematice, ecuatii intre intrari si
iesiri; -tabele de corespondenta intre intrari si iesiri; -tabele de
decizie; -pseudocod; -limbaj natural structurat.
ì¥Â@
