Referat Linux2
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Linux2 si de asemenea puteti face
Download Referat Linux2Citeste fragmente din Referat Linux2
Introducere in Sistemul de Operare Linux
Introducere in Linux
Obiectivele Suportului de Curs
Acest manual a fost conceput pentru a ajuta sudentii sa isi insuseasca
elementele de baza, introductive, ale sistemului de operare Linux.
Continut:
Introducere
Instalarea
Componentele SO Linux
Cele mai importante directoare Linux
Operatii de baza
Administrare si navigare in sistemul de fisiere
Metacaracterele (Wildcards)
Comenzi pentru fisiere
Lucrul cu drepturile asupra sistemului de fisiere
Comenzi pentru procesarea fisierelor
Utilitare Linux
Sistemul de ferestre XWindows
Capitolul 1: Introducere
Ce este Linux. Copyright
Linux este o copie a sistemului de operare UNIX, care poate rula pe un
calculator cu procesor Intel 386 sau mai bun.
Linux nu este UNIX, UNIX fiind un software aflat sub copyright (trebuie
cumparata o licenta pentru a-l putea utiliza legal).
A fost rescris de la zero pentru a elimina necesitatea platii licentei.
Totusi el se bazeaza in intregime pe comenzile si "look and feel"-ul
UNIX, deci cine stie Linux stie si UNIX si invers.
Linux este un sistem multiuser si multitasking, adica mai multi
utilizatori pot rula mai multe programe in acelasi timp.
Are suport pentru retea (TCP/IP), Internet, ba chiar este unul dintre
cele mai folosite sisteme de operare pentru servere internet si
intranet.
Linux este sub licenta GPL ceea ce inseamna urmatoarele:
- este disponibil in cod sursa gratuit.
- oricine vrea sa aduca modificari, sau sa foloseasca anumite parti este
liber sa o faca, dar cu conditia ca produsul nou obtinut sa fie sub
aceeasi licenta (adica sa fie gratuit si cu sursele la vedere).
Scurt istoric. Cum a aparut Linux
In 1991 Linus Torvalds (pe atunci student) a scris prima versiune de
Linux. Apoi a facut publice sursele pe internet, si o multime de oameni
au inceput sa-i raspunda, sa-i aduca imbunatatiri, noi sugestii, etc.
Intre timp acest sistem de operare a devenit complex, au aparut (si mai
apar) noi facilitati, iar performanta este remarcabila.
In prezent sunt estimati peste 8 milioane de utilizatori Linux, iar
nucleul Linuxului are peste 200 de autori. Pe langa acesti 200 de autori
ar trebui adaugate cele cateva mii de persoane care testeaza si gasesc
buguri.
Ce tip de calculator poate rula Linux ?
Pentru a rula Linux aveti nevoie de minim un calculator i386 cu 4 Mb RAM
si 50 Mb spatiu liber pe harddisk.
Daca doriti sa folositi si sistemul X-Windows, minimul de memorie RAM
este de 8 MB.
Este posibil ca unele programe complexe sa necesite foarta multa
memorie. Linux are posibilitatea de a simula memoria RAM folosind un
fisier de swap pe harddisk, dar este mult mai lent.
In plus excesul de memorie este folosit pentru accelerarea operatiilor
pe disk, deci cu cat mai multa memorie RAM, cu atat Linux-ul dvs. are
performante mai bune.
De unde puteti obtine Linux ? Cat costa ?
Exista mai multe distributii Linux (Slakware, RedHat, Debian, SuSe, ...)
O distributie reprezinta nucleul Linux impreuna cu anume fisiere de
configurare si anume programe.
Ele nu difera decat prin modul de instalare si intetinere.
Aceste distributii pot fi descarcate gratuit de pe Internet. Totusi
pentru cei care nu au acces la Internet, pot fi cumparate CD-uri
continand aceste distributii la preturi intre 30$ -50$. Aceste preturi
reprezinta costul procesarii CD-ului, taxe de expediere, etc.
Programe disponibile sub Linux:
Majoritatea distributiilor Linux includ compilatoare pentru diverse
limbaje de programare, utilitare pentru retea (email, telnet, ftp, www),
creare si manipulare documente, tiparire, arhivare, si multe altele.
Pe langa acestea exista disponibile pe Internet o mare varietate de
programe, unele gratuite, altele nu, iar mai nou marile case de software
au inceput sa porteze softurile lor pe Linux.
Iata cateva exemple:
Staroffice (foarte asemanator cu MS-Office, gratuit pentru folosire
non-comerciala)
WordPerfect (Cunoscutul procesor de text, disponibil si sub Linux)
Netscape Navigator, Opera (browsere Web)
Oracle (baze de date)
Mathematica (calcul simbolic si nu numai)
Fig. 1: StarOffice
Adrese utile:
Adresele web de mai jos constituie un foarte bun punct de start. Pentru
a le accesa aveti nevoie de un calculator conectat la Internet si
echipat cu un browser www (Netscape, Opera).
Informatii despre Linux si programe disponibile in Linux:
http://www.linux.org
http://www.linuxhq.com
http://www.boutel.com/lsm
http://sunsite.unc.edu/LDP/
Informatii despre distributii Linux:
http://www.infomagic.com
http://www.cdrom.com
http://www.redhat.com
htttp://www.caledra.org
http://www.debian.org
http://www.suse.com
Capitolul 2: Instalarea
Cerintele Hardware
De la inceput, Linuxul a avut nevoie de resurse hardware minime pentru
a rula. Acest lucru nu s-a schimbat in timp. Linuxul poate functiona pe
sisteme hard foarte limitate insa a fi capabil sa rulezi Linuxul nu este
totuna cu a crea un sistem server.
Evident, cu cat este mai bun hardware-ul cu atat performanta obtinuta
la rularea sistemului de operare va fi mai mare. Cu toate acestea
feriti-va de ultimele descoperiri in domeniu pentru ca de multe ori
acestea nu sunt suportate de Linux. De exemplu, daca o placa video cu
ultimele facilitati a aparut pe piata ieri nu va asteptati ca maine
Linux-ul sa o si recunoasca. Uneori producatorii hardware ingreuneaza
accesul dezvoltatorilor Linux la informatiile specifice necesare pentru
a scrie modulele driver si astfel devine dificil ca acestia sa
implementeze rapid ultimele produse hardware.
Pregatirea instalarii
Red Hat Linux, distributia Linux la care va face referire materialul in
continuare, se poate instala prin intermediul serviciilor FTP, NFS sau
SMB (Samba) atunci cand CD-ROM-ul Red Hat se afla pe un alt computer.
Aceste metode sunt foarte sensibile si de putie ori functioneaza fara
erori. Pentru a economisi timp si efort este recomandabil sa realizati
instalarea folosind CD-ROM-ul de pe calculatorul pe care instalati
Linux-ul.
Deoarece aceasta este medoda recomandata, vom considera in continuare
ca faceti instalarea de pe CD-ul propriu.
Pasul urmator in pregatirea instalarii il constituie determinarea
necesitatii unei dischete boot. Daca aveti un sistem de calcul care
suporta bootarea de pe CD-ROM atunci nu aveti nevoie de o astfel de
discheta. Insa daca CD-ul dumneavoastra cu distributia Red Hat nu este
bootabil sau sistemul nu suporta bootarea (incarcarea) de pe CD-ROM
aveti nevoie de o discheta de boot.
Crearea dischetelor de bootare
Crearea unei dishete de boot sub sistemul de operare Windows se face in
felul urmator:
Sa presupunem ca CD-ROM-ul este drive-ul D: si ca aveti deja CD-ul in
unitate. Rulati urmatoarea comanda de la un prompt MS-DOS:
d:/dosutils/rawrite
Utilitarul rawrite va afisa urmatoarele:
Enter disk image source file name:
Please insert a formated diskette into drive A: and press the enter key
Introduceti ca sursa imagesoot.img. Rawrite va afisa urmatorul
prompt:
Enter target diskette drive:
Introduceti litera corespunzatoare (A: sau a:)
Acum ar trebui sa introduceti o discheta goala, formatata si sa apasati
tasta Enter ca sa continue scrierea dischetei.
Utilitatea rawrite va scrie fisierul boot.img pe discheta.
Crearea unei dishete de boot sub sistemul de operare Linux se face in
felul urmator:
Montati CD-ROM-ul Red Hat ca de obicei (de ex. mount /dev/cdrom
/mnt/cdrom). Considerand ca ati efectuat montarea in directorul
/mnt/cdrom schimbati directorul curent in /mnt/cdrom/images, acolo unde
este tinuta imaginea de bootare.
Considerand ca discul floppy este /dev/fd0 (standard) si ca utilizati o
discheta de 1,44 MB, rulati urmatoarea comanda:
dd if=boot.img of=/dev/fd0 bs=1440K
In felul acesta ar trebui sa va creati discheta de boot. Va puteti
crea, de asemenea, o discheta suplimentara doar inlocuind ca fisier
intrare (input file) boot.img cu supp.img (if=supp.img).
Odata ce aveti discheta puteti instala Red Hat Linux de pe CD.
Instalarea propriu-zisa
In procesul de instalare cele mai importante si mai complexe etape sunt
cele referitoare la partitionarea discului hard si la alegerea
pachetelor de instalat. De aceea consideram ca acestea sunt important de
detaliat. Restul procesului de instalare este bine sustiunt grafic si
usor de realizat.
Daca sistemul se incarca folosind CD-ROM-ul nu aveti nimic altceva de
facut decat sa introduceti CD-ul Red Hat in unitate si sa porniti sau
reporniti sistemul. In cazul in care folositi pentru incarcare discheta
introduceti-o in unitate si reporniti calculatorul.
Atunci cand sistemul porneste veti vedea un ecran de intampinare Red Hat
si un prompt :
boot:
Aveti trei posibilitati: apasati tasta Enter pentru a porni o
instalare/upgrade normal. A doua posibilitate este sa tastati expert iar
instalarea se va face in modul expert. Folosind acest mod Red Hat nu va
mai incerca sa autodetecteze componentele hardware ale sistemului de
calcul ci va permite utilizatorului sa selecteze aceste componente. A
treia optiune este rescue. Aceasta ar trebui utilizata dupa un dezastru.
De asemenea, in acest caz aveti nevoie de o discheta de salvare in plus
fata de discheta de boot standard. Puteti crea acesta discheta in
maniera prezentata anterior insa trebuie sa inlocuiti numele fisierului
de intrare cu rescue.img.
Partitionarea discurilor
Partitionarea discurilor este un pas foarte important deoarece
modificarea ulterioara a partitiilor nu ofera foarte multa siguranta in
fata posibilitatii pierderii de date. De aceea fiti foarte atenti la
acest pas al instalarii. Programul de instalare va afisa un ecran ca cel
prezentat in FIG 2.1.
Acum sunteti inrebati ce instrument de partitionare veti folosi. Cea mai
simpla metoda este utilizarea Disk Druid. O alta optiune este fdisk-ul.
Utilitarul Disk Druid este mult mai prietenos datorita interfetei
grafice si este recomandat pentru utilizatorii incepatori.
Daca aveti partitii ale unui alt sistem de operare instalat anterior (de
ex. Windows) acum puteti sterge aceste partitii sau puteti folosi
partitiile nefolosite pentru a crea un sistem cu incarcare duala: Linux
Red Hat si Windows.
In continuare se presupune ca aveti numai partitii Linux (situatie
existenta atunci cand realizati o instalare tip Server).
Red Hat va permite sa va partitionati fiecare disc, unde fiecare
partitie este notata utilizand o schema de genul hd[a-z][N] pentru
discurile hard IDE si o schema sd[a-z][N] pentru discurile hard SCSI.
Aici N este numarul partitiei. De exemplu, hda 1 este partitia numarul 1
de pe primul disc IDE, hda, si, similar, sda 1 este prima partitie de pe
primul disc SCSI. Va trebui sa va decideti singuri cum va veti
partitiona discurile. In continuare sunt prezentate cateva sfaturi.
Aveti nevoie de o partitie / (root) pentru a stoca kernelul si fisierele
legate de acesta. Aceasta partitie nu trebuie sa fie foarte mare. Insa,
daca dispuneti de spatiu, incercati sa o faceti de 512 MB sau mai mult.
(In conditiile in care creati si alte partitii este de ajuns ca partitia
/ (root) sa aiba 256 MB). Asigurati-va ca ati ales pentru aceasta
partitie tipul Linux native (sau ext2/ext3, in functie de versiunea de
Red Hat pe care o instalati).
FIG 2.1. Alegerea instrumentului de partitionare
Tot obligatoriu trebuie sa creati o partitie swap (tipul partitiei:
swap) care sa aiba o dimensiune egala cu de doua ori marimea memoriei
RAM (daca aveti un RAM mare, +512 MB, ati putea sa nu mai folositi un
swap dublu fata de memorie).
Optional, puteti crea partiile:
/usr (tipul partitiei trebuie sa fie Linux native/ext2/ext3; este o
partitie care trebuie sa fie cat mai mare +512 MB),
/home pentru directoarele radacina ale utilizatorilor mai putin
utilizatorul root (tipul partitiei trebuie sa fie Linux
native/ext2/ext3; daca aveti multi utilizatori trebuie sa va decideti
care este spatiul pe care il alocati pe utilizator, sa multiplicati
aceasta valoare cu numarul maxim de utilizatori pe care considerati ca
il veti avea si sa creati o partitie corespunzatoare ca dimensiune),
/boot: partitie de 16 MB, si o partitie cat mai mare (+512 MB),
/var pentru cozile si log-urile sistemului. (FIG 2.2, FIG 2.3 , FIG
2.4).
FIG 2.2. Disk Druid: partitionarea hard disk-ului
FIG 2.3. Disk Druid: partitionarea hard disk-ului
FIG 2.4. Disk Druid: partitionarea hard disk-ului
Programul fdisk lucreaza cu un disc la un moment dat, si chiar daca
asigura o interfata neeleganta, in schimb are o flexibilitate mai mare
decat Disk Druid. Desi fdisk-ul nu este recomandat incepatorilor, totusi
in continuare sunt prezentate cateva notiuni de baza; daca v-ati facut
treaba fara sa fie nevoie sa folositi fdisk treceti peste randurile
urmatoare.
Dupa cum vedeti in FIG 2.5, fdisk are o interfata tip linie de comanda
simpla.
Fdisk poate fi rulat si din linia de comanda utilizand sintaxa
urmatoare:
fdisk hard disk device
De exemplu:
fdisk /dev/hda
Aceasta comanda va comunica programului ca doriti sa lucrati cu
partitiile primului disc IDE. Asa cum o arata si FIG 2.5 fdisk afiseaza
un prompt “Command (m for help):†unde puteti introduce litera m
pentru a obtine un ecran help (de ajutor) (FIG 2.5).
FIG 2.5. Fdisk
Pentru a vizualiza partitiile existente de pe discul selectat,
introduceti p, care va afisa partitiile actuale intr-un format tabelar
cum ar fi urmatorul:
Disk /dev/hda: 33 heads, 63 sectors, 1014 cylinders
Units = cylinders of 2079 * 512 bytes
Device Boot Start End Blocks Id System
/dev/sda1 * 1 505 524916 83 ext2
/dev/sda2
506 1014 529105+ 5 ext2
/dev/sda5
506 886 396018 83 ext2
/dev/sda6
887 1011 129906 82 Linux swap
Dupa cum se poate observa, /dev/sda1 are “*†in coloana Boot, ceea
ce inseamna ca aceasta partitie este bootabila.
De asemenea, discul /dev/sda a fost impartit in patru partitii, unde
prima partitie este /dev/sda1, care incepe la blocul 1 si se termina la
blocul 505. Fiecare bloc are 1.024 bytes, sau 1 KB. Astfel, prima
partitie /dev/sda1, alcatuita din 524.916 blocuri, are 524.916 KB sau
aproximativ 512 MB.
Pentru a sterge toate partitiile existente una cate una, folositi
comanda d si introduceti numarul partitiei pe care doriti sa o stergeti.
Pentru a adauga partitii tastati n, asa cum este prezenatat mai jos:
Command (m for help): n
Command action
e extended
p primary partition (1-4)
Aveti doua optiuni. Puteti crea fie o partitie extinsa fie o partitie
primara. Aveti nevoie de partitii extinse doar daca doriti sa creati mai
mult de patru partitii. Deoarece pentru a lucra cu Linux nu este nevoie
decat de partitiile /, /usr, /home, si o partitie swap (si nici acestea
toate obligatorii, asa cum am mai aratat), nu aveti nevoie sa creati
partitii extinse. Asa ca va trebui sa creati o partitie primara tastand
p in dreptul promptului. Urmatorul prompt va cere sa alegeti numarul
partitiei:
Partition number (1-4): 1
Introduceti 1 pentru prima partitie, 2 pentru a doua, si asa mai
departe. Urmatorul prompt va cere sa selectati numarul blocului de
start. Intervalul prezent in paranteze reprezinta totalul blocurilor
disponibile pentru partitionare. Daca aceasta este prima partitie,
puteti alege 1 ca fiind blocul de start:
First cylinder (1-1014): 1
Pentru a crea o partitie de 512 MB, puteti introduce dimensiunea in
bytes, kilobytes sau megabytes. Deoarece este mai usor de lucrat cu
dimensiunea in MB alegeti +512 MB pentru ultimul cilindru, dupa cum
urmeaza:
Last cylinder or +size or +sizeM or +sizeK ([1]-1024): +512M
Acum sa vedem daca partitia a fost creata asa cum am cerut. In acest
scop folosim comanda p pentru afisarea informatiilor despre partitiile
existente:
Disk /dev/sda: 33 heads, 63 sectors, 1014 cylinders
Units = cylinders of 2079 * 512 bytes
Device Boot Start End Blocks Id System
/dev/sda1 1 505 524916 83 Linux native
Dupa cum se poate vede a fost creata prima partitie. Tipul de partitie
implicit este Linux native; daca doriti sa faceti modificari asupra
tipului partitiei folositi comanda t pentru a atasa un semnalizator
partitiei:
Command (m for help): t
Partition number (1-4): 1
Hex code (type L to list codes): 82
Change system type of partition 1 to 82 (Linux swap)
Command (m for help): p
Disk /dev/sda: 33 heads, 63 sectors, 1014 cylinders
Units = cylinders of 2079 * 512 bytes
Device Boot Start End Blocks Id System
/dev/sda1 1 505 524916 82 Linux swap
Comanda L poate fi utilizata pentru a afisa lista tipurilor de partitii
disponibile.
Selectarea optiunilor referitoare la managerul de boot
In procesul de instalare, atunci cand trebuie sa va hotarati ce boot
loader (manager de boot) folositi, LILO sau GRUB, trebuie sa aveti mare
grija unde plasati acest manager.
Daca nu aveti alt sistem de operare instalat deja, puteti alege master
boot record. Pe de alta parte, daca aveti deja un sistem de operare
instalat si doriti sa il folositi in continuare, va trebui sa alegeti
primul sector al partitiei boot (the first sector of the boot
partition).
Tineti minte faptul ca punand GRUB sau LILO in master boot record,
acesta va prelua controlul intregului proces de incarcare a sistemului,
iar daca doriti sa aveti calculatorul capabil sa se incarce dual (sa
puteti alege sistemul de operare care sa porneasca), exista
posibilitatea ca, daca mai aveti un sistem de operare instalat, acesta
isi fi plasat deja managerul propriu de boot in master boot record si sa
aveti probleme.
In continuare va trebui sa alegeti partitiile bootabile de unde
managerul Linux-ului sa poata alege. Partitia de bootare Red Hat Linux
implicita este marcata cu “*â€Â. Implicit este marcata cu numele
“linuxâ€Â. Cu alte cuvinte, cand, sa zicem, LILO porneste in timpul
procesului de bootare, veti putea scrie linux la promptul boot: pentru a
porni sistemul de operare Linux. Daca mai aveti un sistem de operare
care coexista pe calculatorul respectiv cu Linux-ul, puteti sa selectati
partitia pe care se afla si sa-i atribuiti o marca (de exemplu:
Windows). Astfel, cand deschideti calculatorul LILO va va cere sa
alegeti care dintre cele doua sisteme de operare doriti sa porneasca.
Selectarea pachetelor
La ultimele versiuni Red Hat Linux (7.0, 7.1, 7.2), instalarea decurge
fara probleme, chiar si pentru cei neinitiati, pina la selectarea
individuala a pachetelor de instalat, unde marea majoritate a
incepatorilor se pierd in numarul foarte mare de programe si optiuni.
Desigur, se poate alege si un alt tip de instalare care sa nu mai
necesite alegerea individuala a pachetelor. Dar sa nu uitam ca tocmai
aceasta posibilitate de a alege fiecare pachet in parte este unul din
avantajele Linux-ului, el permitind astfel un control foarte mare al
software-ului ce urmeaza a fi instalat pe sistem. Asa ca daca aveti timp
si vreti sa faceti o treaba buna, bifati selectarea individuala a
pachetelor de instalat.
Asa cum am promis vom face aici o scurta prezentare a pachetelor
disponibile in majoritatea distributiilor, utilizatorii urmind apoi a
alege doar pe acelea de care au nevoie, dar fara sa omita pachete
esentiale.
Applications/Communications
efax program pentru trimis si primit faxuri, cu o interfata grafica
acceptabila, care il face mai usor de folsit
ircii client de IRC (Internet Relay Chat)
lrzsz o colectie de comenzi (rz, sz, etc) folosite pentru download si
upload de fisiere. Multe dintre comenzi sint folosite de catre alte
programe (e.g. minicom)
minicom program de comunicatii asemanator cu MSDOS Telix
Applications/Databases
Toate aplicatiile din aceasta categorie se refera la postgresSQL, cel
mai folosit program de baze de date din Linux, care ruleaza pe o mare
varietate de sisteme de operare din familia Unix, acest lucru asigurind
bazelor de date create o mare portabilitate.
postgresql pachetul principal, incluzind si serverul de PostgreSQL
postgresql-clients include doar clientii si librariile necesare pentru
accesarea serverului de PostgreSQL. Daca vreti doar sa va conectati la
un alt server, acest pachet contine tot ce aveti nevoie
postgresql-data este recomandat sa instalati acest pachet deoarece
contine structura bazei de date initiala. Daca totusi va veti hotari sa
nu-l instalati, va trebui sa creati aceasta baza initiala folosind
comanda initdb
Applications/Editors
Linux-ul va pune la dispozitie mai multe editoare variind ca performanta
si ca interfata grafica. Alegerea editorului pe care il veti folosi in
mod curent nu o puteti face decit dumnevoastra, fiind o chestie de
gust .
emacs editor cu facilitati de mail, news, etc, poate rula si sub X
emacs-el contine sursele folosite in pachetul de mai sus. Nu aveti
nevoie de el decit daca doriti sa modificati acel pachet.
emacs-nox o varianta mai mica a emacs-ului, fara suport pentru X
emacs-X11 o varianta a emacs-ului conceputa special pentru X
jed editor relativ mic si rapid ce contine facilitati speciale de
editare a surselor in C, C++ si alte limbaje de programare. Poate emula
Emacs, WordStar, etc.
jed-xjed jed pentru X Windows
joe editor prietenos si usor de folosit, o alegere buna pentru
incepatori.
vim-color versiune imbunatatita a vi-ului, editor care vine odata cu
marea majoritate a sistemelor Unix, si este setat ca editor default
(implicit). Toate variantele acestuia sunt superioare din punct de
vedere al performantei celorlaltor editoare, dar pentru un incepator
poate fi destul de greu de folosit
vim-enhaced la fel ca si vim-color, avind in plus interpretoare de perl
si python
Applications/Emulators
Unul dintre avantajele mari ale Linuxului il constituie emulatoarele cu
ajutorul carora pot
fi rulate programe concepute pe alte sisteme de operare, fara a fi
nevoie sa aveti acel OS.
dosemu emulator de MS-DOS
dosemu-freedos emulator mai performant decit dosemu, fiind compatibil cu
versiuni mai noi ale DOS-ului.Contine utilitare de FreeDos.
xdosemu emulator de DOS sub X, cu suport pentru grafica si mouse
Applications/Engineering
spice simuleaza un circuit electric cu rezistente,condensatori,etc
units converteste diferite unitati de masura in echivalentul lor in
Sistemul International
Applications/Graphics
ghostscript intelege fisiere PostScript, formate grafice uzuale, suport
pentru imprimante color
ghostscript-fonts fonturi folosite de ghostscriptgiftrans - poate
converti si lucra cu imagini de la linia de comanda, fiind foarte
folosit la realizarea imaginilor transparente pe paginile de web
libgr-progs utilitare pentru lucrul cu jpeg-uri
xfig program rudimentar de desen sub X
zgv utilitar de consola, capabil sa inteleaga un mare numar de formate
grafice.
Applications/Mail
La fel ca si in cazul editoarelor, Linuxul va pune la dispozitie un mare
numar de utilitare de posta, urmind ca dumnevoastra sa il alegeti pe cel
care va place cel mai mult.
elm mic si rapid, dar rar folosit
exmh interfata grafica, interfata pentru PGP (Pretty Good Privacy), rar
folosit
fetchmail program pentru POP3, IMAP, etc.
metamail o implementare a MIME (Multipurpose Internet Mail Extensions)
mutt utilitar mic, color, cu suport pentru POP3. Va permite compunerea
mesajelor in editorul pe care l-ati ales ca default
nmh permite lucrul doar la linia de comanda
pine este programul de posta cel mai des folosit, mai ales de
incepatori. Pachetul contine si un editor, pico, la fel de usor de
folosit.
Applications/Math
gnuplot program de trasat grafice, pe ecran sau intr-un fisier
Applications/Networking
arpwatch utilitar ce urmareste activitatea placii de retea.
libpcap ofera o interfata independenta de sistem ce urmareste traficul
pachetelor prin placa de retea. Este folosit de alte utilitare cum ar fi
tcpdump si arpwatch
lynx browser de web in mod text. Nu poate vizualiza imaginile, dar este
foarte folosit pentru navigare pe Internet de la consola Linux.
ncftp client de ftp mult imbunatatit. Dintre facilitati mentionam:
recursivitate, login automat, istoria comenzilor, etc. Incercati si veti
simti diferenta)
rsync permite sincronizarea rapida si eficienta pe retea a fisierelor si
directoarelor pe diferite calculatoare, transferind doar diferentele
dintre acele directoare intr-o forma compresata.
tcpdump afiseaza headerele pachetelor pe interfata corespunzatoare
placii de retea. Este foare util in cazul unor operatii de securitate
sau cind sint probleme cu acea interfata (Vazind headerele pachetelor
puteti intui problema)
wget browser de web des folosit datorita facilitatilor sale deosebite:
poate lucra in background, face download recursiv, poate lucra cu
protocoalele http si ftp
Applications/News
Aceste pachete sint utile doar in cazul in care aveti nevoie de
utilitare pentru grupurile de stiri. Dat fiind faptul ca acest serviciu
este mai putin folosit, cel putin la noi, voi trece mai repede peste
aceasta sectiune.
slrn cel mai folosit utilitar pentru newsgroups
tin utilitar ce poate fi folosit si pentru remote-login
trn un simplu utilitar
Applications/Productivity
ical calendar pentru X, cu diferite facilitati (alarma, etc)
Applications/Publishing
groff-gxditview pachetul contine programul gxditview, care este folosit
la formatarea si vizualizarea documentelor groff in X. De exemplu
paginile de manual pot fi citite cu acest program.
lout program de formatare a textului asemanator cu LaTeX, cu ajutorul
caruia se pot obtine fisiere PostScript
lout-doc include documentatia completa pentru lout
sgml-tools program de formatare a textului care va permite sa obtineti o
varietate de formate: PostScript,dvi, HTML, etc
tetex utilitar folosit pentru obtinerea fisierelor .dvi
tetex-afm fonturi pentru tetex
tetex-doc documantatie completa pentru tetex
tetex-dvilj converteste fisierele .dvi in HP PCL (Printer Control
Language ) pentru a putea fi tiparite pe imprimante laser HP si
compatibile
tetex-dvips converteste un fisier .dvi in PostScript si-l trimite direct
imprimantei (laser)
tetex-latex contine macroul LaTeX, care urmareste eliminarea pe cit
posibil a comenzilor de formatare a textului
tetex-xdvi ruleaza sub X si permite un preview a fisierelor .dvi
texinfo program de formatare a textului folosit de GNU foarte mult la
scrierea documentatiilor. De aceea ar fi bine sa-l includeti pe lista
pachetelor ce urmeaza a fi instalate, el fiind cerut de mai multe
aplicatii.
Applications/Sound
aumix controleaza mixerul placii de sunet (CD Player, volume,
microphone, etc)
cdp CD Player pentru consola.
mikmod player pentru fisier .MOD
playmidi player de .midi-uri pentru consla
playmidi-X11 player de .midi-uri pentru X
sox convertor intre diferite formate de sunet
Base/Kernel
kernel-headers fisierele header in C care definesc structurile si
constantele care sint necesare la compilarea unui program. Acest program
trebuie instalat
kernel-ibcs permite Linuxului sa ruleze executabile de pe SCO
kernel-source codul sursa a intregului kernel. Instalarea acestui pachet
nu este obligatorie, dar aveti nevoie de el in cazul in care doriti sa
va recompilati kernelul (pentru a-l adapta hardwarelui dvs.)
Daemons
sendmail-cf contine fisierele de configurare necesare generarii
fisierului sendmail.cf. Aveti nevoie de acest pachet daca doriti sa
reconfigurati sendmail-ul, ceea ce se intimpla destul de des
sendmail-doc Documentatie pentru sendmail
uucp (unix to unix copy) protocol folosit pentru a transfera
posta intre doua calculatoare ce ruleaza Linux
Development/Building
De aceste pachete aveti nevoie in cazul realizate de dumneoastra, fie ca
sint pachete pe care vreti sa le instalati, si nu sint in format .rpm.
In general este o idee buna sa includeti aceste pachete pentru a evita
viitoare neplaceri.
autoconf utilitar de configurare a surselor
automake utilitar pentru generarea fisierelor Makefile
libtool scripturi de configurare automata in vederea construirii unei
librarii
make compilare si linkeditarea surselor
pmake versiune imbunatatita a lui make
Development/Debuggers
Debugger-ele sint programe care va arata apelurile de sistem care au loc
la executia unui program, fiind folosite atunci cind un program da
eroare si nu stiti de ce.
ElectricFence librarie folosita in programarea C si debugging. La
compilare va poate atentiona in legatura cu eventualele probleme aparute
la alocarea memoriei
gdb unul din cele mai eficiente debuggere pentru C/C++
strace afiseaza pe ecran toate apelurile de sistem ale unui proces in
executie
xxgdb interfata grafica pentru X a gdb-ului
Development/Languages
basic interpretor pentru Basic, un limbaj mai vechi de programare
bin86 assambler de care aveti neaparata nevoie daca doriti sa va
recomplilati kernelul
blt contine comenzi pentru aplicatile scrise in tk (vezi mai
jos)
ctags utiliatare pentru programatorii ce folosesc limajul C
egcs experimantal GNU Compiler System, folosit de multe aplicatii, de
obicei merita sa fie instalat
egcs-c++ suport C++ pentru pachetul gcc care va fi prezentat mai jos.
Pachetul nu include o librarie C++ standard, care trebuie selectata mai
jos.
egcs-g77 suport Fortran 77 pentru gcc
egcs-oblc alte faciltati pentru gcc
f2c converteste surse de Fortran in surse de C
fort77 driver pentru f2c
gcc complilator de C, care nu at trebui sa lipseasca de pe nici un
sistem Linux
guavac compilator de Java, scris complet in C, si deci portabil pe mai
multe platforme
guile-devel librarii si headere pentru guile
kaffe O masina virtuala construita pentru a executa cod Java
p2c-devel programe si headere pentru p2c (transforma surse Pascal in C
)
python-devel librarii si headere pentru python(limbaj de programare)
python-docs documentatie pentru python
tcl Tool Command Language. Un limbaj pentru scripturi foarte
popular, folosit pentru a scrie mici aplicatii grafice
tclx extensii pentru tcl si tk, oferind suport pentru fisiere, lucru pe
retea, liste, etc
tix un set de aplicatii pentru tk
tk colectie de programe facute sa lucreze impreuna cu tcl, care va
permite sa scrieti aplicatii garfice intr-un timp foarte scurt. Acestea
vor putea fi folosite si sub Windows si Macintosh
tkinter interfata garfica pentru Python, bazata pe tcl/tk, si folosita
de foarte multe programe de configurare cu interfata grafica
umbscheme interpretor pentru Scheme Programming Language, un limbaj de
descris circuite
xlispstat implementare a limajului Lisp pentr X Windows
Development/Libraries
Aceste pachete contin in marea lor majoritate librarii si headere ale
unor programe pe care le-ati instalat deja. Ele sint concepute pentru
development (dezvoltarea unor aplicatii). Daca
sinteti incepator, sau daca nu va pasioneaza programarea, nu aveti
nevoie decit de citeva pachete mai importante din aceasta sectiune, pe
care le vom mentiona mai jos
e2fsprogs-devel utilitare pentru crearea, verificarea si repararea
sistemului de fisiere ext2
faces-devel contine librarii statice pentru xface, un utilitar
folosit de programul de mail exmh pentu vizualizarea unor attachmenturi.
gd-devel librarii pentru gd, program de manipulat imagini
gdbm-devel librarii pentru development-ul bazelor de date.
glibc-debug librarii folosite de debuggere atunci cind urmaresc
apelurile de sistem dintr-o librarie, nu un program in sine.
glibc-devel pachet absolut necesar in cazul in care doriti sa
compilati programe cu ajutorul gcc-ului. In general acest pachet trebuie
instalat.
glibc-profile Alte librarii necesare gcc-ului, de obicei bine de
instalat.
gmp-devel Librarii, headere si documentatie pentru gmp
inn-devel Librarii folosite de programe care comunica cu INN
(server de stiri)
libjpeg-devel Pachetul include tot ce aveti nevoie pentru a putea
dezvolta propriile dumnevoastra aplicatii pentru manipulat jpeg-uri.
libpng-devel Headere si librarii folosite doar pentru dezvoltarea
programelor ce folosesc PNG (program pentru crearea si manipularea
imaginilor PNG - format asemnator gif-ului)
libstdc++-devel Implemantarea GNU a librariilor standard C++,
folosite pentru dezvoltarea limbajului C++
libtiff-devel Analog libjpeg-ului, dar pentru formate grafice
tiff,
libungif-devel respectiv gif
ncurses-devel Folosit pentru dezvoltarea aplicatiilor bazate pe
ncurses(echivalentul librarii conio.h din C pentru dos)
newt-devel Librarii pentru newt development
postgresql-devel Librarii si headere necesare compilarii aplicatiilor
ce comunica direct cu
serverul de PostgreSQL
readline-devel Dezvolatrea librarii readline
rpm-devel Include o librarie C care face mai usoara pentru
utilizator manipularea pachetelor rpm, precum si scrierea unor aplicatii
grafice pentru instalarea acestora.
slang-devel Dezvoltarea librarii slang
svgalib-devel Necesar dezvoltarii aplicatiilor ce utilizeaza
libraria SVGAlib. Ea este asemanatoare lui graph din C pentru dos,
permitind utilizarea ecranului in mod grafic
(nu text) fara a fi nevoie de X Windows
xpm-devel Permite realizarea aplicatiilor ce pot vizualiza
BMP-uri in X
zlib-devel Folosit de programele ce utilizeaza zlib (librarie
pentru arhivare)
Development/System
linuxconf-devel Pachetul ofera componente necesare dezvoltarii modulelor
linuxconf-ului in afara acestuia. Pachetul este de asemenea utilizat in
dezvoltarea aplicatiilor ce folosesc interfata
asemanatoare linuxconf-lui (utilitar folosit pentru configurarea
linux-ului, cu o grafica prietenoasa)
Development/Tools
bison generator de analizoare gramatical
byacc generator de analizoare gramatical
cdecl Traduce din limba engleza in cod -sursa C/C++ declaratii de
functii
cproto Genereaza prototipurile functiilor definite in fiserul sursa
flex generator de analizoare lexical
gettext Librarii si utilitare folosite pentru crearea si modificarea
unor cataloage in diferite limbi
gperf Generator de functii hash (functii care recunosc un cuvint cheie
dintr-un set de cuvinte)
indent Aranjarea frumoasa a unui codului sursa C
xwpe Contine de fapt 4 programe (we, xwe, wpe, xwpe), toate
versiuni ale aceluiasi program care pune la dispozitia
utilizatorului obisnuit cu scrierea aplicatiilor in Win95 un mediu de
programare oarecum familiar)
Development/Version
cvs Revision Control System
rcs Revision Control System. Este util in cazul unor texte care sint
revizuite des, cum ar fi programe, documentatie, imagini, etc
Documentation
faq Frequently Asked Questions. Este una din cele mai bune surse de
informatii despre Linux
gimp-manual Manualul Gimp-ului (program de grafica sub X)
howto Cea mai buna documentatie de Linux
howto-chinese, etc. Aceste pachete contin HOWTO-urile in diferite limbi,
precum si cele in limba engleza, dar celelalte formate disponibile sint
intr-un alt format decit cel text: dvi html ps sgml
indexhtml pagina de index
install_guide generalitati despre instalarea Linuxului si
citeva idei de inceput
lpg LDP Programmers s Guide
man_pages paginile de manual indispensabile unui
utilizator de linux
nag Network Administrator s Guide
rhl_alpha_install_addend_en ghid de instalare pe calculatoare cu
procesor Alpha
rhl_install-guide_en ghid de instalare pe i386
sag System Administrator s Guide
Extensions/Japanese
kterm Kanji Terminal Emulator. Foloseste setul de caractere Kanji in
locul celor din limga engleza.
Games
Jocuri pe consola Linux. Instalarea lor nu influenteaza cu nimic buna
functionare a sistemului. Daca aveti timp, incercati-le.
Libraries
aout-libs Librarie care va permite rularea executabilelor in
format mai vechi a.out (in prezent executabilele sint in format ELF)
gpm suport pentru mouse, permite cut si paste, etc
gpm-devel va permite realizarea propriilor aplicatii care sa
utilizeze mouse-ul.
gsl GNU Scientific Library. Contine functi cu un caracter stiintific.
libelf permite accesul direct la diferite portiuni din fisierele
executabile in format ELF
libgr librarie ce permite lucrul cu diferite formate grafice
(PGM,PPM,etc);
libjpeg librarii si clienti pentru manipularea jpeg-urilor
ligkpeg60 idem
libpng o colectie de rutine ce permite lucrul cu fisierele in format
grafic PNG
libtermcap-devel librarii si headere ce permit scrierea aplicatiilor ce
acceseaza baza de date termcap.
libtiff permite lucrul cu imagini tiff
libungiff la fel, pentru gif-uri
ncurses3 alta librarie ncurses, de obicei se instaleaza.
p2c transforma o sursa Pascal in C
sox-devel librarii folosite la compilarea aplicatiilor pe baza de
sox (convertor de formate audio)
svgalib libraria ce permite lucrul cu ecranul in mod grafic
Networking
In aceasta sectiune gasiti servere, clienti si daemoni folositi in
lucrul pe o retea. Pentru incepit sa lamurim citeva notiuni:
TCP- Transfer Control Protocol - protocol ce sta la baza celor mai multe
servicii pe retea. El trimite un pachet, si asteapta raspuns de la
celalalt capat al conexiunii
UDP- User Datagram Protocol - Pachetul este trimis, dar nu mai verifica
daca a ajuns
client- program care se conecteaza la un server, oferindu-va accesul la
acel serviciu
daemon- program care ruleaza in background, avind grija de un anumit
serviciu.
biff client mai vechi, ce va poate anunta atunci cind primiti posta
noua. A fost pe parcurs inlocuit de alti clienti...
bootparamd permite incarcarea sistemului pe statii fara hard-disk direct
de pe server
finger protocol care pune la dispozitia utilizatorilor informatii despre
ceilalti utilizatori, de pe reteaua locala, sau de pe alte retele
ftp client de ftp pentru linia de comanda. Ftp( File Transfer
Protocol) este un protocol folosit pentru transferul de fisiere, foarte
des utilizat
netkit-base include ping si ietd, doua programe foarte des folosite
pe retele.
ntalk contine un client si un daemon de talk. (cu ajutorul lui puteti
vorbi pe internet cu alti utilizatori)
pidentd daemon care afla numele utilizatorului care a deschis o anumita
conectie TCP
routed folosit pentru intretinerea routelor pe o retea. Routele sint
reguli, sau cai de acces a pachetelor intre 2 calculatoare.
rsh o colectie de programe ce permite logarea pe alt server
rusers serverul si clientul de rusers (ambele incluse in acest pachet)
permit utilizatorilor sa afle cine este logat pe diferite calculatoare
din reteaua locala
rwall clientul de rwall permite trimiterea unor mesaje utilizatorilor de
pe un calculator-destinatie. Serverul de rwall nu este initial pornit pe
sistemele RedHat, asa ca daca veti dori sa
folositi acest serviciu, va trebui sa il porniti dumnevoastra
rwho va arata toti utilizatorii de pe toate calculatoarele de pe reteaua
interna care ruleaza daemonul de rwho
samba client si server de SMB - serviciu foarte important oferit de
Linux, ce permite accesul de pe statiile cu Windows la anumite
directoare -stabilite de dvs. bineinteles- de pe serverul de Linux.
Puteti rula de exemplu un program direct de pe server, fara sa va ocupe
loc pe statii, fara sa va fie teama ca vi l-ar putea sterge cineva
telnet client si server pentru logarea pe alte retele. Este foarte
popular pe toate retelele, cu toate ca nu este sigur din punct de vedere
al securitatii.
tftp Trivial File Transfer Protocol - folosit de obicei pentru a
boot-a de pe statiile fara hard-disk. Masurile de securitate sint slabe,
si nu ar trebui folosit decit daca este neaparata
nevoie.
timed acceseaza data de pe un server pe o statie locala
ypbind folosit pe sisteme care se comporta ca niste clienti NIS
ytalk extensie a protocolului talk, care permite conversatia intre
mai multi utilizatori
Networking/Admin
anonftp Pachetul contine fisierele necesare pentru a permite accesul ftp
anonymous pe calculatorul dvs. (adica oricine se poate loga prin ftp
fara a avea cont, folosind contul anonymous, si de cele mai multe ori,
adresa sa de email ca parola)
caching-nameserver include fisiere de configurare pentru a va face
sistemul sa se comporte ca server de nume (acest lucru poate duce la
marirea vitezei, prin rezolvarea mai rapida a unor
nume (transformarea lor in ip-uri)
nfs-server-clients Client de NFS (Network File System)
tcp-wrappers Cu ajutorul acestui pachet puteti monotoriza si
filtra cereri sin afara pentru anumite servicii de retea: talk,
telnet,ftp, finger, etc
Networking/Daemons
amd-utils contine amd-ul si citeva pachete aditionate. Amd este
varianta Berkeley(distribuie de Unix) a daemonului de automount
apache Server de web, foarte popular.
apache-devel Contine sursele de Apache si librarii necesare
dezvoltarii aplicatiilor care il folosesc
autofs permite montarea automata a unor device-uri si demontarea lor
automata daca nu mai sint folosite dupa un anumit timp
bind contine serverul de named - folodit pentru a transforma adresele
de IP in nume, si invers
bootp Server pentru protocolul bootp care permitem obtinerea automata
a unui IP de catre un calculator de la un server de DHCP
cleanfeed filtru pentru serverul INN (stiri)
dhcp serverul de dhcp (Dynamic Host Control Protocol)
gated demon de rouatare care poate lucra cu mai multe protocoale
imap server de POP3 (Post Office Protocol) cu ajutorul caruia va
puteti citi posta de pe alte servere, fara a avea un cont de shell
inn Server de stiri, probabil nu veti avea nevoie de el
intimed server care spune tuturor calculatoarelor de pe acea retea
data. Este folosit pentru a sincroniza data tuturor statiilor.
mars_nwe emulator de server Novell.
mod_perl modul pentru serverul Apache cu ajutorul caruia puteti
folosi limbajul perl in fisierele html
mod_php idem, pentru php
mod_php3 idem, pentru php3
nfs_server server de nfs, cu ajutorul caruia puteti exporta
diferite sisteme de fisiere pe alte calculatoare
portmap se ocupa de conectiile RPC, folosite de diferite protocoale
cum ar fi NFS, NIS
ppp daemon si documantatie de ppp (Point to Point Protocol) - aveti
nevoie de el in cazul cind doriti sa va conectati la un alt calculator
prin modem
squid proxy server pentru clienti de web. Nu aveti nevoie de el decit
daca stiti cu adevarat ce faceti ;)
squid-novm versiune de squid care foloseste mai putina memorie
novm=No Virtual Memory.
ucd-snmp Derivat al SNMP (Simple Network Management Protocol)
folosit uneori pentru administrarea retelei si a conturilor
wu-ftpd server de ftp.
xntp3 daemon si utiliare pentru a va sincroniza calculatorul cu
standardul de data UTC
ypserv server de NIS ce permite distribuirea pe retea a hostname-ului si
alte informatii de acest gen
Networking/Development
bind-devel include fisiere si librerii necesare dezvoltarii
pachetului bind.
Networking/News
inews program folosit de unele utilitare de stiri
Networking/Utilities
bind-utils utilitare care va permit sa aflati ip-ul unui host si
alte programe de interogare a unui server de nume
comanche COnfiguration MANager apaCHE - program de configurare a
serverului de web Apache
dip utilizat pentru a stabili o conexiune prin modem
fwhois aflati informatii despre utilizatori din intreaga lume
ipxutils utiliare necesare configuratii intefetelor sau a retelelor IPX
de sub Linux
ltrace ruleaza un program specificat pina la terminarea sa si
intercepteaza apelurile catre librariile dinamice din sistem, precum si
semnalele primite de acel program in timpul executiei
mgetty permite logarea prin intermediul unei linii seriale
mgetty-sendfax include suport pentru fax (la trimitere si primire)
mgetty-voice utilitar pentru fax sub X
nc NetCat este un client pentru retea ce poate deschide o conectie tcp
pe un port arbitrar, asculta pe un anumit port, etc
ncpfs program de configurare a sistemului de fisiere ncpfs (NCP este
protocolul folosit de clientii Novell NetWare pentru a se conecta la
servere de NetWare)
rdate puteti accesa data si ora de pe alt calculator din retea.
rdist pastrati copii identice ale unor fisierepe mai multe host-uri
traceroute afiseaza drumul packetelor TCP/IP pina la destinatie pe
interfata specificata
ucd-snmp-devel librarii pentru aplicatii pe baza de ucd (administrare
de retea)
ucd-snmp-utils utilitare pentru ucd-snmp
yp-tools o implementare a clientilor de NIS pentru linux
Shells
In mare, un shell este in interpretor de comenzi, cu multe alte
facilitati. Pentru cei obisnuiti cu Dos-ul, shell-ul indeplineste toate
functiile command.com-ului.
mc (Midnight Commander) un shell grafic, seamana foarte mult cu Norton
Commander din Dos, cu multe alte facilitati cum ar fi: ftp, lucrul cu
fisiere html, pachete rpm, etc
pdksh (Public Domain Korn Shell) - o reimplementare a ksh, un shell care
nu prea mai este folosit.
zsh o versiune modificata a sh-ului. Include facilitati din alte
shelluri cum ar fi : bash, csh, etc
Utilities/Archiving
Programe de arhivare dintre care bzip2 si zip-ul sint cele mai folosite,
lha si arj-ul fiind mai vechi si cu performante mai scazute
Utilities/Console
open ruleaza o comanda pe o consola virtuala specificata de utilizator,
sau pe prima consola pe care o gaseste libera.
SVGATextMode Permite controlul in detaliu a modului text al consolei
Linux (mai multe sau mai putine caractere, diferite fonturi, etc);
vlock blocheaza terminalul curent, sau intregul sistem de console
virtuale pina cind este introdusa parola utilizatorului care a lansat
vlock-ul, sau a root-ului in cel de-al doilea caz
Utilities/File
git browser de fisiere, permite urmarirea proceselor, are
un editor hex/ascii, etc
lsck listeaza lock-urile pe care le fac procesele
lsof listeaza fisierele deschise de procese
macutils set de programe pentru lucrul cu fisiere de pe Macintosh
mtools utilitare pentru accesarea disketelor ms-dos fara a fi montate.
sharutils utilitare pentru codarea si decodarea fiserelor text sau
binare intr-un format text special, folosite mai ales acolo unde
trimiterea attachment-urilor prin mail este mai
dificila sau nu este posibila deloc
smbfs programe pentru montarea fisierelor de sistem de pe un server
de SMB
symlinks verifica posibilele probleme ale linkurilor simbolice
tree echivalentul comenzii dos tree
Utilities/Printing
mpage formateaza mai multe pagini de text ASCII intr-un singur document
de tip PostScript si suporta mai multe optiuni pentru tiparirea
acestuia.
Utilities/System
adjtimex permite setarea ceasului cu precizie
apmd Advanced Power Management Daemon- va avertizeza cind bateria din
BIOS este aproape terminata
awesfx utilitare pentru driverul de sunet AWE32. Nu aveti nevoie de el
decit daca aveti o astfel de placa
control-panel Un menu din care se lanseaza utiliatare grafice de
configurare
dump folosit pentru a face backup la o partitie ext2
ext2ed editor ext2. Este foarte periculos sa va jucati cu asa ceva, de
preferabil sa nici nu-l instalati.
glint Graphical Linux INstalation Tool – utilitar grafic
pentru instalarea rpm-urilor
helptool interfata grafica pentru man-uri si celelate documente din
/usr/doc
ipfwadm utilitar pentru firewall si accounting. Firewall-ul este o
masura de securitate in plus, in cadrul caruia puteti specifica de unde
au voie sa intre si/sau sa iasa din/in exterior pachete. Puteti
specifica si alte optiuni cum ar fi porturi, protocoale, etc
kernelcfg utilitar grafic pentru configurarea kernelului
lpr server pentru lucrul cu imprimanta
mkdosfs-ygg puteti crea un sistem de fisiere ms-dos vfat
mkisofs folosit pentru inscriptionarea CD-urilor
modemtool interfata grafica pentru configurarea modemului
netcfg interfata grafica pentru configurarea retelei
popt librarie C folosita de programele care isi iau parametri de la
linia de comanda, probabil veti avea nevoie de ea .
printtool interfata grafica pentru configurarea imprimantei
procinfo pachet care va permite sa aflati informatii importante de cele
mai multe ori din /proc
raidtools pachetul permite instalarea si intretinerea unui program de
tip RAID (program de autentificare)
rhbackup puteti face backup-uri locale sau pe alte calculatoare
rsh-printfilters filtru pentru tiparirea la imprimanta a diferitelor
formate
rhsound permite modulelor de sunet sa se incarce la boot-are si sa isi
pastreze setarile dupa reboot-are
sliplogin folosit pentru stabilirea unei conexiuni SLIP (pe portul
serial)
sndconfig interfata grafica pentru setarea placii de sunet. Nu toate
placile sint recunoscute de acest utilitar, asa ca daca nu reusiti, nu
disperati. Sint si alte metode)
statserial afiseaza o tabela a semnalelor pe porturile seriale standard,
lucru care va poate ajuta atunci cind aveti probleme cu portul serial
sau cu modemul
swatch urmareste log-urile din sistem, si va anunta atunci cind
gaseste o linie care se potriveste cu un parametru dat de dumnevoastra
taper program de realizat back-up pe benzi
timetool interfata grafica pentru setarea datei si a orei
tksysv interfata grafica ce va permite sa alegeti ce servicii trebuie
pornite automat in fiecare runlevel
tunelp configurarea driverului pentru portul paralel
usernet aplicatii pentru controlul intefetelor de retea. Utilizatorul
poate da jos o astfel de interfata, sau o poate ridica
Utilities/Terminal
dialog utilitar care permite construirea unor interfete in mod text,
putind fi accesat din scripturi
screen permite mai multe logari pe acelasi terminal. Este folosit atunci
cind va logati de pe o statie care nu permite multi-tasking
Utilities/Text
diffstat statistici asupra unui patch generat de diff
faces folosit mai ales cu exmh (client de posta)
faces-xface face pentru X
ispell program de spelling
m4 interpretor de scripturi
mawk program pentru procesare text
nenscript filtru pentru tiparire. Poate converi un document ASCII in
PostScript
patch este folosit la patch-uirea programelor
perl-MD5 modul de perl
rgrep grep recursiv. Grep este un program care va filtreaza un fisier
(sau stdin) in functie de parametri pe care i-ati introdus. De exemplu
daca vreau sa vad toate liniile din fisierul
packages ce contin cuvintul Linux : ~>$grep Linux packages.
X11
urw-fonts Fonturi PostDcript
xinitrc contine scriptul pentru lansarea X-ului, folosit si de comanda
startx
X11/Amusements
multimedia contine XPlayCD si XMixer - player pentru CD si mixer sub X
xbanner permite modificarea atit a background-ului din X Windows cit si
a celui folosit de xdm in fereastra de login din X (in cazul in care
logarea in cont se face din X)
xearth seteaza ca background Globul Pamintesc. Se roteste o data in timp
de 24 ore si are marcate toate orasele importante
xfishtank ecranul devine un acvariu animat plin de pesti exotici
xsnow cind il lansati, va incepe sa ninga peste ferestrele dumnevoastra,
si din cind in cind va trece si Mos Craciun pe acolo)
X11/Applications
gimp program profesional de grafica cu nenumarate posibilitati de
tranformare, retusare si prelucrare a imaginilor. Merita incercat :)
gimp-data-extras packetul nu este necesar pentru rularea GIMP-ului, dar
instalarea acestui pachet il face mai atragator
gimp-devel librarii pentru scrierea de plugin-uri si extenstii
pentru GIMP
gimp-libgimp librarii ce permit comunicarea dintre GIMP si alte
aplicatii
gv se bazeaza pe un program mai vechi numit ghostscript care permite
navigarea prin documente PostScript si PDF
ImageMagick Program pentru vizualizat si convertit imagini sub X
netscape-common fisiere folosite atit de Netscape Navigator cit
si de Netscape Communicator
netscape-communicator Cel mai bun browser de Web, suporta cele mai
noi standarde HTML, Java, JavaScript.
netscape-navigator la fel ca si N. Communicator, fara a avea
clienti de stiri si de mail
transfig utilitare pentru crearea documentelor TeX
usermode citeva utilitare garfice pentru a ajuta utilizatorii sa
acceseze discheta, sa-si schimbe numele, numarul de telefon, etc
x3270 emuleaza un terminal IBM3270
xanim viewer de gifuri animate
xfm file manager pentru X, ideea de baza este asemanatoare Explorerului
din Win95
xgopher client de gopher - serviciu foarte rar folosit
xloadimage incarca imagini in ferestre de X, le poate pune ca
background, etc
xmorph creati animatii intre 2 imagini diferite
xpaint Program pentru desen in X
xpdf viewer mic si eficient pentru documente PDF
xrn client de stiri sub X
xterm-color xterm (emulator al unui terminal virtual VT100 sub X )
color
xv viewer de imagini in numeroase formate, mic si usor de folosit, cu
rezultate deosebite . Merita incercat
xwpe-X11 include xwpe si xwe din pachetul xwpe (mentionat mai
sus) specifice X-ului.
X11/Games
Jocuri pentru X. Incercati-le singuri, n-aveti ce strica)
X11/Libraries
gnome-core librarii si programe de baza necesare instalarii
GNOME-ului (vezi ultima sectiune)
gtk+ librarii pentru X scrise initial pentru GIMP (program
de grafica), acum folosite si de alte aplicatii
gtk+-devel librarii di headere pentru development
ImageMagick-devel Include librarii pentru a va permite sa realizati
propriile aplicatii folosind ImageMagick-ul
imlib librarie folosita de X pentru lucrul cu imagini
imlib-cfgeditor va permite sa controlati modul in care imlib-ul
foloseste culorile
imlib-devel Librarii, headere si documentatie pentru imlib
nls folosit de programe mai vechi(eg Netscape 3.0)
Xaw3d adauga un aspect tridimensional aplicatiilor
Xaw3d-devel librarii si headere pentru Xaw3d
xpm Vizualizeaza bitmap-uri
X11/Shells
mcserv Un server de mc permitind accesul la fisierele de pe alt
calculator prin intermediul mc-ului
tkmc versiune a mc-ului pentru X, scris in tk (am vorbit despre tk in
sectiunea Development/Languages)
X11/Utilities
ee Electric Eyes - image viewer
gnome-linuxconf Interfata grafica pentru linuxconf
mgetty-viewfax Vizualizare faxuri pus facilitati de zoom in si zoom
out (marirea si micsorarea imaginii)
mkxauth ajuta la crearea si intretinerea fisierului Xauthority folosit
la autentificarea din X
moonclock afiseaza ora pe un fundal cre depinde de faza in care sa afla
luna in acea zi
procps-X11 utilitare pentru monotorizarea proceselor
rxvt emuleaza un terminal in X Windows
Xconfigurator Program de configuare a X-ului. De obicei acesta este
programul pe care il rulati inainte de a lansa pentru prima data X-ul
xcpustate indica cit de folosit este procesorul la un moment dat
xdaliclock ceas digital pentru X
xlockmore blocheaza sesiunea de X cit timp sinteti plecat
xmailbox va anunta cind primiti posta noua
xosview un grafic ce indica nivelul de utilizare a resurselor sistemului
la un moemnt dat: CPU, RAM, placa de retea, etc
xscreensav screen-savere
xsysinfo grafic ce va arata cum evolueaza gradul de folosire a
resurselor fizice
xtoolwait lanseaza un program si asteapta sa i de aloce o fereastra,
fiind folosit in scripturi ce ruleaza programe sub X
xwpick alegeti o imagine dintr-o fereastra a X-ului si xwpick-ul o
salveaza in ce format doriti dumnevoastra
X11/Window Managers
AfterStep Manager de X Windows ce ofera posibilitati diverse de
configurare a desktopului si utilitare care nu crapa.
AfterStep-APPS Citeva applet-uri ce pot fi incluse in modului Wharf
folosit de citeva window managere, cum ar fi AfterStep sau WindowMaker
AnotherLevel Fisiere de configurare a desktopului. Acesta devine usor de
configurat copiind fisierul /etc/X11/AnotherLevel/fvwm2rc.defines in
contul utilizatorilor, si modificind acolo atributele sale.
fvwm Window Manager mic si rapid, asemanator la interfata cu Win95
fvwm2 citeva utilitare in plus fata de fvwm
fvwm2-icons iconitze si bitmap-uri pentru fvwm si fvwm2
WindowMaker Manager de X11, asemanator la aspect cu AfterStep-ul Este
rapid si relativ mic, usor de configurat, cu o interfata simpla si
eleganta.
wmaker_conf Utilitar scris in gtk++ pentru configurarea
WindowMaker-ului, usor de folosit, oferind un control destul de mare
asupra aspectului managerului
wmconfig (Window Manager Configurator) - va creaza fisierele de
configurare pentru diferite managere: fvwm, fvwm2,AfterStep, IceWM, KDE
X11/XFree86
X11R6-contrib O colectie de programe pentru X, continind xedit (editor
de texte),xeyes (animatie), xman, xcalc( calculator) si alte aplicatii
utile.
XFree86 o intefata grafica complexa, punind la dispozitia utilizatorilor
un sistem de ferestre, clienti, etc, fiind folosit pe cele mai multe
platforme Unix. Pachetul contine fonturile de baza, programe
si documentatie pentru o statie de lucru X. Retineti ca acest pachet nu
va ofera serverul de X, acesta gasindu-se in alt pachet.
XFree86-100dpi-fonts Fonturi folosite pe sistemele Linux, in special pe
cele a caror componente hardware permit rezolutii mari.
XFree86-75dpi-fonts Fonturi pentru rezolutii mai mici
XFree86-devel Librarii si documentatie pentru dezvoltarea
aplicatiilor ce ruleaza ca un client de X
XFree86-ISO8859-2 Colectie de Fonturi (Central European)
XFree86-ISO8859-2-100dpi-fonts idem
XFree86-ISO8859-2-75dpi-fonts idem
XFree86-ISO8859-2-Type1-fonts idem, ultima versiune.
XFree86-ISO8859-9 Colectie de fonturi turcesti
XFree86-ISO8859-9-100dpi-fonts idem
XFree86-ISO8859-9-75dpi-fonts idem
XFree86-libs contine librariile de care au nevoie cele mai
multe aplicatii X
XFree86-XF86Setup program grafic pentru configurarea serverului
XFree86
XFree86-Xnest server de X care ruleaza zintr-o singura
fereastra
XFree86-Xvfb Virtual Framebuffer X Server
X11/gnome GNOME - GNU Network Object Model Environment
gnome-libs Librarii necesare daca vreti sa rulati GNOME
gnome-libs-devel Librarii pentru dezvoltarea aplicatiilor GNOME
Capitolul 3: Componenetele Sistemului de Operare Linux
Datorita posibilitatii de a lucra cu mai multi utilizatori deodata,
sistemul de operare Linux poarta denumirea de “sistem multiuserâ€Â
(FIG. 3.1).
FIG 3.1. Sesiunea de login (conectare)
Sistemul de operare Linux foloseste un sitem de procese numit
multitasking pentru a aloca timpul de lucru al procesorului mai multor
utilizatori in acelasi timp. In realitate nu este vorba de procese care
se ruleaza in acelasi timp ci unele dupa altele la intervale de timp de
ordinul milisecundelor.
Sistemul de operare aloca timpul in asa fel incat sa lase impresia de
continuitate pentru fiecare utilizator. In timp ce unul dintre acestia
lucreaza la terminalul sau el imparte cu ceilalti resursele de calcul.
Linux, ca oricare alt sistem de operare, este un set de programe care
administreaza toate operatiile sistemului de calcul. El asigura de
asemenea o interfata intre utilizator si resursele sistemului convertind
cererile care vin de la mouse sau tastatura in operatii de efectuat in
sistemul de calcul.
Majoritatea sistemelor de operare, inclusiv Linux, au trei mari
componente: Kernel-ul, Shell-ul si Sistemul de Fisiere (FIG. 3.2).
Kernel-ul administreaza operatiile computerului. Shell-ul asigura o
interfata pentru interactiunea dintre utilizator si calculator iar
sistemul de Fisiere asigura un mijloc de organizare si gestionare a
informatiilor pe discurile hard ale calculatorului.
FIG 3.2. Componentele Sistemului de Operare
Kernel-ul sistemului de operare
Kernel-ul este inima sistemului de operare si ofera mijloacele primare
necesare ca un system de calcul sa functioneze. Kernel-ul se afla cel
mai aproape de CPU si hardware. Este un fisier executabil care se
incarca atunci cand porneste calculatorul. Odata ce kernel-ul a fost
incarcat el realizeaza urmatoarele functii:
Gestioneaza dispozitivele, memoria, si procesele.
Controleaza interactiunea (transmisia informatiei) dintre programele
aplicatie (utilitati) si hardware-ul sistemului.
Administreaza functii precum: spatiul Swap, Demoni, si Sistemele de
Fisiere.
Spatiul Swap – Este o parte rezervata de pe hard disk pentru kernel,
acesta utilizand-o in timpul procesarii. Portiuni de programe care
ruleaza pot fi “aruncate†hard disk-ului si apoi, la nevoie, aduse
inapoi. Acest spatiu swap se afla in realitate pe hard disk, insa
seamana cu o memorie aditionala sau RAM additional, uneori fiind numit
memorie virtuala.
Demonii - Programe sau procese care realizeaza o sarcina particulara sau
monitorizeaza discurile sau executia programelor. Demonii sunt procese
speciale care pornesc dupa ce se incarca sistemul de operare. Demonii
asteapta apoi sa faca ceva in sprijinul SO. Pot fi porniti sau opriti
daca este necesar. Un exemplu este cel al demonului imprimantei, lpsched
(line printer scheduler). Acesta se lanseaza cand sistemul porneste si
apoi asteapta in fundal pana cand cineva are nevoie sa tipareasca ceva.
Demonii din lumea Linuxului sunt similari cu Serviciile din Windows
NT/2000 sau cu NetWare Loadable Modules (NLMs) din Novell NetWare.
Sistemele de fisiere – Reprezinta o ierarhie de directoare,
subdirectoare si fisiere care organizeaza si administreaza informatia pe
hard disk-uri. Sistemele de fisiere pot fi locale sau pe alta masina (de
obicei server).
Shell-ul
Un shell este o interfata intre utilizator si kernel.
Actioneaza ca un interpretor sau ca un translator. Cu alte cuvinte,
shell-ul accepta comenzi scrise de utilizator, le interpreteaza, si apoi
executa programele corespunzatoare. Shell-urile pot fi linie de comanda
sau grafice. Pentru a verifica ce shell utilizezi la un moment dat se
poate folosi comanda ps (process status) (FIG. 3.3).
Shell-ul citeste si interpreteaza cererile introduse de utilizator. Apoi
comunica instructiuni kernel-ului care duce la indeplinire cererile
formulate de utilizator. Shell-ul este deci legatura directa, interfata
directa a utilizatorului cu sistemul de operare. De obicei, cele mai
multe cereri sunt pentru a rula programe.
FIG 3.3. Shell-ul
Componentele sistemului de operare Linux pot fi vazute la lucru prima
data in sesiunea de logare (conectare). Programul de login citeste si
verifica parolele. Daca parola este corecta utilizatorul identificat
prin username (nume de utilizator) este admis in sistem (FIG. 3.4).
FIG 3.4. Sesiunea de login (conectare)
Sarcina programului de login este aceea de a verifica parola introdusa
de utilizator.
Pentru a realiza aceasta sarcina programul comanda kernel-ului sa aduca
de pe disk fisierul de parole si sa-l puna in memorie pentru a putea fi
citit. Dupa aceasta operatie are loc validarea parolei. In urma
validarii utilizatorul este primit (logged) in sistem si are la
dispozitie shell-ul ca interfata cu utilitatile oferite de SO si
resursele sistemului.
Prompt-ul $ care apare pe ecran arata faptul ca shell-ul este gata sa
accepte comenzi.
Shell-ul se comporta ca un interpretor de comenzi, interpretand comenzi
simple pentru a executa procese complexe. De exemplu, pentru a vizualiza
continutul disponibil al directorului proiectului Calder se tasteaza
comanda ls calder (FIG. 3.5).
FIG 3.5. Listarea continutului unui director
Orice utilizator primeste un shell dupa executarea cu succes a
procesului de login. Fiecare shell comunica cu kernelul si se comporta
ca un interpret intre utilizator si kernel.
Comenzile utilizatorului sunt receptionate de catre shell. Aceste le
traduce si comunica comenzile kernelului care, la randul sau proceseaza
cererea si indeplineste sarcinile.
Sistemul de Fisiere
Sistemul de fisiere asigura o modalitate de a separa si de a organiza
informatia pe un hard disk. Structura de fisiere a sistemului Linux este
o ierarhie de directoare, subdirectoare si fisiere care sunt grupate in
functie de anumite scopuri. Sistemul de fisiere este integrat cu
Kernel-ul in scopul asigurarii unei structuri organizatorice pentru
software-ul si pentru datele utilizatorilor. Structura de fisiere
subdivide hard disk-urile, facandu-le mai usor de administrat si
usurandu-ne localizarea fisierelor. Hard disk-urile pot fi divizate in
sisteme de fisiere, directoare, subdirectoare si fisiere. Sistemul de
fisiere organizeaza datele intr-un mod similar unui dulap. Sistemul de
fisiere este dulapul, directoarele sunt asemenea sertarelor,
subdirectoarele asemenea dosarelor isr fisierele pot fi asemanate u
foile prinse in dosar.
Un fisier este o colectie de informatii (date, o aplicatie, sau
documente). In Linux un fisier poate cuprinde orice. Cand se creeaza un
fisier, Linux-ul ii atribuie acestuia un numar de identificare intern
unic. Acest numar de index este utilizat pentru a putea localiza
fisierul pe hard disk.
Deci, un sistem de fisiere este un ansamblu de fisiere si directoare.
Sistemele de fisiere sunt depende
