Referat Inter.DOC

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Inter.DOC si de asemenea puteti face Download Referat inter.DOC

Citeste fragmente din Referat Inter.DOC

Întroducere Capitolul 1. Structura sistemului informational academic 1.1. Structura retelei academice de calculatoare 1.1.1. Bazele crearii infrastructurii retelei. 1.1.2. Etapele dezvoltarii structurii retelei. 1.1.3. Echipamentul de servere a retelei academice. 1.2. SOFT-ul reţelei academice * pentru serverele reţelei şi staţiile de lucru 1.2.1. Sistema operationala de baza a componentelor serverelor retelei *1.2.1. Sistemele de operare utilizate la funcţionarea serverelor retelei *1.2.2. Capitolul 2. Capitolul 3. Descrierea programului. Capitolul 4. Protecţia muncii Concluzii Bibliografie Anexe Referat In baza desfăşurării sistemului informaţional academic a fost elaborată concepţia creării infrastructurii reţelei de calculatoare cu utilizarea echipamentelor Cisco. Sunt determinate cerinţele si principiile de realizare a infrastructurii reţelei deschisă pentru dezvoltarea ei in continuu. A fost elaborată schema topologică a Reţelei şi unor componente, sunt înaintate propuneri şi realizate soluţii de asigurare a interacţiunii cu reţelele externe şi Internet.  C U P R I N S TOC o "1-3" Introducere PAGEREF _Toc470929745 h 3 1. Structura sistemului informational academic PAGEREF _Toc470929746 h 4 2. Structura retelei academice de calculatoare PAGEREF _Toc470929747 h 6 2.1 Bazele crearii infrastructurii retelei. PAGEREF _Toc470929748 h 6 2.2. Etapele dezvoltarii structurii retelei. PAGEREF _Toc470929749 h 7 2.3. Echipamentul de servere a retelei academice. PAGEREF _Toc470929750 h 9 3. SOFT pentru serverele retelei si statiile de lucru. PAGEREF _Toc470929751 h 11 3.1. Sistema operationala de baza a componentelor serverelor retelei. PAGEREF _Toc470929752 h 11 3.2. Statii tehnologice de lucru. PAGEREF _Toc470929753 h 15 4. Servere accesibile INTERNET PAGEREF _Toc470929754 h 17 5. Utilizarea resurselor retelei academice PAGEREF _Toc470929755 h 25 6. Directiile de dezvoltare a sistemului informational academic. PAGEREF _Toc470929756 h 25 6.1. Structura sistemului informational. PAGEREF _Toc470929757 h 25 6.2. Suport pentru dezvoltarea sistemului informational PAGEREF _Toc470929758 h 25 6.3. Dezvoltarea infrastructurii retelei si echipamentului serverelor. PAGEREF _Toc470929759 h 26 7. Concluzii PAGEREF _Toc470929760 h 27 8. Publicatii: PAGEREF _Toc470929761 h 30 9. Anexe PAGEREF _Toc470929762 h 31 Îtroducere Infrastructura informaţională globală este deja o realitate aproape a tuturor domeniilor activităţii umane. Dezvoltarea acestei infrastructuri marchează transformări profunde în activitatea economico-culturală şi ştiinţifică, în schimbarea stilului şi esenţei colaborării dintre structurile statale, obşreşti şi persoanei particulare. Darea de seamă include rezultatele principale în dezvoltarea şi asigurarea funcţionării sistemului informaţional academic care are ca scop crearea unor condiţii favorabile: pentru elaborarea şi realizarea principiilor strategiei informaţionale academice; pentru ridicarea nivelului cercetărilor ştiinţifice fundamentale şi aplicative; pentru utilizarea largă şi operativă a informaţiei acumulate în baze de date şi biblioteci; pentru asigurarea unui schimb intensiv de informaţii între cercetători şi specialiştii din republică cu colegii din alte ţări. Rezultatele de bază includ elaborarea tehnologiilor şi modernizarea funcţionării Nodului central al reţelei academice de calculatoare pentru integrarea în reţelele Europene şi Internaţionale, asigurînd accesul la resursele informaţionale Internet. S-a început crearea magistralelor, care unesc campus-urile şi blocurile separate ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei în retea unica. În baza tehnologiei LAN a fost elaborată şi creată prima tranşă a infrastructurii campus-ului academic "Telecentru", care uneşte în reţea cu acces Internet. Crearea infrastructurii reţelei prezintă un aport la informatizarea academiei şi crearea mediului de comunicaţie pentru comunitatea ştiinţifico-educativă a Moldovei, utilizînd tehnologiile moderne Intranet/Internet. Numărul serverelor şi staţiilor de lucru, incluse în prezent în infrastructura reţelei academice, depăşeşte cifra de 150 unităţi de echipamente şi această cifră este permanent în creştere. 1. Structura sistemului informational academic În mod general Reţeau informaţională academică cuprinde un număr considerabil de componente de bază şi servicii. Componenţa de bază a structurii informaţionale include: - infrastructura reţelei, care constă din următoarele elemente de bază: а) nodul comutaţional central, care asigură conectarea non-stop cu reţelele externe şi subsistemele reţelei atît în interiorul republicii Moldova (legătura cu subsistemele blocurilor Universităţilor, alte segmente ale comunităţii ştiinţifico-educative a Moldovei, Internet provaider-ii, etc), cît şi ieşirea peste hotarele republicii pentru asigurarea accesului la reţele internaţionale, care constituie spaţiul global al Internetului; в) magistrale informaţionale, ce asigură legăturile la distanţă a Nodului central cu şi blocurile separate ale instituţiilor academice; с) magistralele informaţionale de viteză înaltă pentru conecsiuni între blocuri în interiorul orăşelului academic şi create în bazele tehnologiilor LAN; d) Reţelele locale (LAN) în interiorul blocurilor şi subsisteme, ce conectează segmentele de reţea a diverselor instituţii amplasate în interiorul blocurilor academice. Noduri-servere şi structura sistemului de servere., care cuprind echipamentul serverelor accesibil pentru utilizare comună prin infrastructura reţelei. În componenţa acestei structuri poate fi evidenţiat echipamentul serverelor comun pentru întreaga infrastructură, echipamentul serverelor de bloc şi serverelor de diversă destinaţie ale instituţiilor. Soft tehnologic şi instrumental, complexe tehnologice soft-hard accesibile. Această componentă include sisteme de programare, sisteme de prelucrare a informaţiei grafice, pregătire a publicaţiilor, proiectare automatizată, etc. Sisteme informaţionale. Aceasta constitue este nucleul esenţial a sistemului informaţional. Aici pot fi incluse diferite subsisteme, care utilizează programe şi soft tehnologic: WWW – servere informaţionale, servere FTP, baze de date aplicative şi de caracter problematic, sisteme informaţionale bibliotecare şi bibliografice, sisteme de automatizare etc.. Instruirea şi pregătirea cadrelor. Această componentă este necesară şi importantă pentru buna funcţionare a întregului sistem informaţional şi pregătirea utilizatorilor pentru a lucra în noul mediu informaţional. Servicii accesibile pentru utilizatorii sistemului informaţional. Posibilităţile de acces şi comunicaţii răspîndite şi bazate pe tehnologii moderne Internet/Intranet includ: E-mail; www; Gopher; FTP; TelNet; IRC; WAIS; Usenet. În procesul de dezvoltare a infrastructurii componentelor de reţea a sistemului informaţional academic creşte numărul de servicii accesibile pentru utilizatori pe bază de implimentare a sistemelor informaţionale specializate noi, care au propria interfaţă de reţea, şi pe contul utilizării serviciilor noi, create şi implementate în cadrul reţelei globale Internet. 1.1. Structura retelei academice de calculatoare Structura reţelei informaţionale AŞM a fost proiectată şi se realizează în cîteva etape. Principiile generale de creare a infrastructurii academice au fost studiate în detaliu în cadrul a mai multe proiecte internaţionale şi academice. Din cauza deficitului real financiar şi material la desfăşurarea lucrărilor asupra proiectelor concrete, practic, infrastructura realizată a reţelei este restrînsă în comparaţie cu varianta iniţială. Strategia generală de dezvoltare a reţelei academice a fost în detaliu studiată şi consecvent este realizată pe măsura creării infrastructurii de reţea. 1.1.1. Bazele crearii infrastructurii retelei. Proiectarea şi realizarea infrastructurii moderne a reţelei academice a fost începută în 1995 în cadrul tematicii, finanţată din bugetul A.Ş.M. precum şi în cadrul proiectelor, realizarea cărora a fost efectuată cu susţinerea organizaţiilor şi fondaşiilor internaţionale. Proiectul finanţat de fundaţia EURASIA “Crearea Reţelei Academice informaţionale şi dezvoltarea în Academia de Ştiinţe a Moldovei a comunicaţiilor electronice moderne, ce asigură comunicarea între savanţi şi cercetători atît în interiorul republicii cît şi cu partenerii din alte ţări”. Termenul de realizare al proiectului: 15 februarie 1996 – 31 ianuarie 1997 Lista echipamentului primit la proiectul finanţat de fundaţia "EURASIA", este reflectat mai jos: Proiectul finanţat de Comitetul programelor ştiinţifice NATO: “Crearea Reţelei Academice informaţionale - AMNET”. Termenul de realizare al proiectului: 24 iulie 1996 – septembrie 1997 Lista echipamentului primit în cadrul acestui proiect este anexată (Anexa 2). Proiectul "MOLDNET", sponsorizat de fondaţia SOROS. Termenul de realizare a proiectului: Septembrie 1996 - ianuarie 1997 Volumul total al lucrărilor asupra proiectului presupune instalarea VSAT şi crearea canalului satelit de acces la Internet. În timpul de faţă viteza canalului este majorată pînă la 1 Mbps, conectarea la nodul creat de acces la Internet al A.Ş.M., precum şi a instituţiilor superioare de învăţămînt: Universitatea Tehnică, Universitatea de Stat şi Academia de Studii Economice. Proiectul "AMNET - Development of the Science and Education Network in Moldova", susţinut prin grant de Comitetul ştiinţific NATO. Termenul de realizare al proiectului: 20 mаi 1998 - 31 decembrie 1999. Descrierea detaliată a proiectului este prezentată în Anexa 3. Proiectul creării Reţelei academice de calculatoare AMNET. Începutul realizării proiectului - mаi 1998. Descrierea detaliată a proiectului este elaborată împreună cu colaboratorii firmei S& T – reprezentanta Hewlett Packard în Moldova şi prezentată în Anexa 4 Proiectul creării Reţelei ştiinţifico-educative RENAM (Research and Education Networking Association of Moldova), susţinută prin grant de Comitetul ştiinţific NATO. Termenii de realizare al proiectului: Începutul realizării proiectului - martie 1999; Sfîrşitul primei etape - ianuarie 2000. Descrierea detaliată a proiectului este prezentată în Anexa 5.  1.1.2. Etapele dezvoltarii structurii retelei. O etapă importantă de dezvoltare a reţelei academice, şi în primul rînd a nodului central de comutaţie, a fost participarea A.Ş.M. în proiectul de creare a segmentului de reţea Moldnet. Finalizarea cu succes a primei etape de realizare a acestui proiect a dar posibilitatea de a unifica între sine, şi de asemenea a asigura accesul la Internet pentru A.Ş.M., Universitatea de Stat, Universitatea Tehnică şi Academia de Studii Economice. Nodul Reţelei cu ieşire la INTERNET prin canalul satelit constă din radiomodemul CYLINK 128s care asigură ligătura cu nodul central prin canal aerian pe frecvenţa de 2,4 GHz şi cu o viteză de 128 kbps. Ruterul CISCO 2509 asigură interconectarea radiocanalului, serverului şi liniei care asigură legătura cu Blocul de Chimie. Serverul HEWLETT-PACKARD model 712/60 reprezintă o staţie de lucru de reţea cu procesor RISC, magistrala SCSI-2, 32 MB RAM, 1.9 GB HDD, 2 adaptoare LAN, SCSI CD-ROM. Acest calculator este utilizat în calitate de server World Wide Web, de asemeni pe el se prestează baza de date a DNS-ului (Domain Name system). DNS-ul conţine în sine corespondentele dintre numele de domenii şi adresele fizice de format INTERNET, lucru foarte necesar atunci cînd e vorba de accesul la resursele A.Ş.M. din exterior. Avînd două adaptoare LAN HP-ul serveşte şi ca “bridge” între reţeaua Centrului Tehnologii Informaţionale şi restul componentelor infrastructurii Centrului de comunicaţii electronice. În perspectivă se va efectua conectarea la ruter-ul CISCO 8 linii dial-up prin multiplecsorul de porturi pentru accesul prin linii telefonice comutate. O direcţie nouă de dezvoltare a serviciilor pentru utilizatori a fost crearea sistemului de acces în reţeaua Academiei de Ştiinţe pe canale telefonice dedicate şi comutate. În anul 1996 s-a implementat un sistem de acces prin serverul de acces Cisco Acces Server 2511 Ethernet/Dual Serial Multiprotocol utilizînd protocolul PPP (Point to Point Protocol). Pentru unele instituţii din blocul Institutului de Biologie şi Blocului Prezidiului A.Ş. în 1996 este realizat accesul la Internet prin Dial-Up. În anii 1997-98 a fost realizată legătura Nodului central cu blocurile principale ale Academiei. Actualmente sunt conectate la Nodul central următoarele blocuri din orăşelul academic: blocul de Fizică si Matematică, Blocul CMA, Blocul de Chimie, Blocul de Biologie, Blocul de Genetică (conectat prin cablu direct cu utilizarea modemelor), Blocul BCC, (Blocul Prezidiului este conectat prin linie telefonică comutată). În Blocul de Fizică şi Matematică sunt Conectate la Nodul central toate instituţiile din bloc: Institutul de Matematică, Institutul de fizică, Institutul de Energetică, Centrul Tehnologii Informaţionale, Sectia de ştiinte Fizice şi Matematice. In total sunt conectate la Internet 75 calculatoare: Blocul de fizică şi matematică – 34 calculatoare (CTI-7,IM-16,IF-6, IE-5); Blocul de chimie – 8 calculatoare; Blocul de biologie – 9 calculatoare; Blocul CMA – 5 calculatoare; Blocul biroului specializat – 10 calculatoare; Blocul de genetică – 9 calculatoare. Pentru dezvoltarea infrastructurii de bază a Reţelei academice de calculatoare, asigurarea procesului de pregătire a cadrelor ştiinţifice şi crearea premiselor de conectare a instituţiilor ştiinţifice la Internet au fost achiziţionate 23 de calculatoare şi echipament de reţea. Conectarea Blocului de Chimie este realizată prin instalarea unui server a blocului cu următoarele caracteristici: Pentium-150, MNz RAM 16Mb, HDD 1.6 Gb. În calitate de sistem de operare este utilizat LINUX 5.1 Ramificarea în bloc este efectuată prin hab-ul blocului de tip AT-3612TR Magistrala de legatură este bazată pe utilizarea cablului coaxial instalat anterior de CMA (viteza de transmitere 10 Mbps), care ajunge în bloc pe traseul CTI (Blocul de Fizică si Matematică), CMA, Blocul de Chimie. În calitate de utilizatori în bloc se numără Catedra de Informatică, administraţia Institutului de Chimie, Laboratorul sintezei organice. Laboratorul de geologie şi geologie inginerească. În total sunt conectate la Nodul blocului opt calculatoare. Accesul la INTERNET a Blocului de Genetică este realizat prin utilizarea cablului între blocul numit şi orăselul academic (CMA). În calitate de server a blocului este utilizat calculatorul tip Pentium-150MHz, RAM-16Mb, HDD 1.6 Gb. Luînd în consideraţie distanţa de circa 12km, conectarea la reţea este asigurată prin instalarea a două modeme tip US Robotics Courier, 36000 bps. Modemele asigură legatura între serverul blocului de Genetică şi serverul Blocului CMA, care este conectat la Nodul Central prin cablu coaxial. Actualmente sunt conectate la serverul blocului 9 calculatoare. 1.1.3. Echipamentul de servere a retelei academice. La Centrul Tehnologii Informaţionale funcţionează 2 servere de Internet cc.acad.md şi asm.md la care sunt unite prin reţeaua locală a CTI mai mult de 10 staţii de lucru. Sunt deschise circa 50 adrese pentru utilizatori, la dispoziţia cărora se află întreg spectru de servicii Internet: FTP, WWW, Telnet, E-mail şi altele. Beneficiarii CTI au acces la reţeaua locală, iar alţi utilizatori au accesul prin linii telefonice comutate prin modem. S-au încheiat contracte cu beneficiari şi se duce evidenţa achitării plaţilor pentru serviciile informaţionale oferite conform listei de preturi la serviciile Internet, care a fost modificată faţă de cea precedentă. În conformitate cu strategia de dezvoltare a Reţelei academice în fiecare din blocuri se preconizează instalarea nodurilor locale, de la care reţeaua va fi ramificată în interiorul blocului. În configuraţia Nodurilor locale sunt incluse urmatoarele componente: server de acces pe baza de calculator tip Pentium-150 MHz, RAM 16 Mb, 1.7 Gb, completat cu plachete ETHERNET Ne 2000; Hab tip AT-3612 TR, conectat la server, ţi în continuare asigură conectarea reţelelor locale ale instituţiilor din bloc. Pentru aceasta fiecare Hub 3612TP are 12 porturi 10 BASE-T pentru conectări prin cablu torsadat UTP5 şi un port modular, care permite efectuarea schimbului de date prin multiple tipuri de conectări cu ajutorul conecţorilor. În calitate de sistem de operare este utilizat sistemul UNIX-varianta LINUX; Un component important al reţelei centrale a Reţelei Academice este: echipament de înaltă productivitate SUN Ultra 1 Server completat cu memorie Sparc Storage Array cu capacitate de 16 Gb, care permite executarea efectivă a aplicaţiilor multimedia şi oferă suficient spaţiu pe hard-disk; sitemul operaţional SOLARIS (INTERFARA GRAFICĂ); utilitele de lucru cu reţele TCP/IP; compilatorul şi biblioteca GNU a limbajului C++; setul pentru lucru cu MULTIMEDIA; Separat pe serverul SUN Workgroup Server ULTRA SPARC/170 au fost instalate: WEB serverul; Utilite “JAVA”; Programe de gestionare a SPARC storage-lui; Programe de gestionare a stimerului. Aceste lucrări urmăresc scopul de a propune utilizatorilor din institutele academice cele mai avansate tehnologii informaţionale, care ar stimula efectuarea cercetărilor ştiinţifice. Softul instalat are destinaţia de a folosi serverul SUN Ultra în cîteva calităţi: serverul WWW al Academiei de Ştiinţe pentru a fi accesat din Internet şi din Reţeaua academică; server informaţional pentru crearea bazelor de date a institutelor din Academie cu utilizarea sistemelor INFORMIX sau ORACLE; sistem de calcul de utilizare colectivă pentru toate instituţiile academice, şi pe principii comerciale altor organizaţii, sistem de prelucrare a imaginilor şi a informaţiei grafice pentru scopuri de proiectare şi prezentare grafică.  1.2. SOFT pentru serverele reţelei şi staţiile de lucru. 1.2.1. Sistema operationala de baza a componentelor serverelor retelei. Analiza experienţei mondiale de instalare a nodurilor de comutare şi informaţionale arată, că cel mai eficient sistem operaţional pentru aceste scopuri este UNIX-ul şi versiunile sale. Una din cele mai răspîndite şi dezvoltate versiuni fiind sistemul operaţional LINUX[9]. _____””##¤%¤%&/( LINUX este o reimplementare complet gratuită a sistemului de operare UNIX. Ca şi UNIX-ul, LINUX-ul este un sistem de operare robust, pe 32 de biţi, multi-tasking şi multi-user. Permite şi lucrul în reţea. A fost proiectat pentru a se conforma specificaţilor POSIX şi încorporeaza multe extensii şi îmbunataţiri de la SYSV şi BSD. Linux-ul vine cu o gama completa de utilitare şi soft-uri de sistem ce se regasesc pe alte UNIX-uri, printre aceste numărîndu-se şi compilatoare, software de reţea, precum şi sistemul de ferestre Xll. Unul dintre punctele forte ale LINUX-ului este faptul că are posibilitatţ avansate de legare în reţea, Linux-ul vine în mod standard cu software de reţea TCP/IP. Grupuri de maşini LINUX pot fi legate cu uşurinţă în retea sau cu alte reţele TCP/IP şi un număr foarte mare de maşini LINUX sunt deja conectate la lnternet, alăturandu-se efectiv celui mai mare WAN TCP/IP. Linux-ul oferă o gamă completă de software de reţea, incluzînd ftp, telnet, email, gopher, WWW, WAIS, AFS, Ntet-News, talk, pop, finger, ntp, si irc. Linux-ul poate fi folosit ca client sau ca server pentru fiecare din aceste servicii, şi este deja folosit pe scara largă în ambele roluri cu fiecare din aceste servicii. În plus, există software disponibil pentru a-i permite Linux-ului să acţioneze ca Domain Name Server, şi ca client pentru NIS, NIS+, Kerberos, SNMP şi NFS, şi ca server pentru NIS, Kerberos şi NFS. Software-ul îi permite Linux-ului să se întegreze cu multa usurinţă în reţelele de UNIX deja existente, şi să ofere toate instrumentele necesare administratorului de sistem să-şi stabilească propriile reţele LINUX. Ca şi kernelul de Linux, tot software-ul de reţea este disponibil gratuit şi vine cu codul sursa complet. Şi totuşi TCP/IP nu este singurul protocol de retea suportat de Linux. Un pachet de software pentru client şi server NetBIOS este disponibil gratuit, ceea ce îi permite Linux-ului să se integreze cu uşurinţă în reţele Windows sau OS/2. Există de asemenea posibilitatea ca Linux-ul sa actioneze ca un gateway intre reţele NetBIOS şi reţele TCP/IP, fapt care evită necesitatea unui router separat pentru aceastî functiune. În plus, există de asemenea suport pentru protocolul AppleTalk sau IPX/SPX. Suportul de AppleTalk îi permite Linux-ului să servească şi sa interactioneze cu reţelele de Appie Macintosh. Se lucrează şi la suportul pentru IPX/SPX, suport care îi va permite Linux-ului să actioneze şi ca client şi ca server pentru retelele Novell Netware. Un alt punct forte al Linux-ului este faptul că se dispune de o gamă extrem de largă de aplicatii software. Linux-ul este compatibil cu surse cu larga majoritate a softurilor de UNIX disponibile. Mai mult, Linux-ul este de asemenea compatibil la nivel de aplicaţii binare cu SCO şi softul SVR4. Aceasta le permite utilizatorilor de Linux sa ruleze cea mai mare parte a software-ului disponibil pntru SCO, şi un număr de utilizatori deja folosesc WordPerfect 6.0 pntru SCO, Lotus l-2-3 pentru SCO şi CorelDraw pentru SCO pe maşinile lor Linux. Pe lingă faptul că este avantajat de gama larga de software-uri UNIX de înaltă performanţă disponibilă, Linux-ul vine cu un număr de emulatoare pentru alte medii de operare. Acestea includ un emulator PC DOS, un emulator de Macintosh şi un emulator de Microsoft Windows. Aceste emulatoare le permit utilizatorilor să ruleze software proiectat pentru aceste sisteme de operare pe propriile maşini Linux, ceea ce oferă utilizatorilor de Linux posibilitatea de a opta dintr-o gamă foarte largă de software şi acoperă cele patru platforme software principale - Unix, DOS, Windows şi Macintosh. Nota: spre deosebire de celelalte emulatoare, emulatorul de Macintosh este un produs comercial şi nu este disponibil gratuit. Necesarul de resurse. Uinux-ul a fost dezvoltat iniţial pentru a rula pe arhitecturile IBM PC. În momentul de faţă se lucrează la portarea Linux-ului pe maşini bazate pe procesorul 680x0, ca şi pe platformele DEC ALPHA, PowerPC sau MIPS. Necesarul minim de resurse pentru Linux pentru PC este un 386 SX/16, 4MB RAM şi 5-10 MB de spatiu pe hard-disk. O instalare mai realistă, care ar include şi softul de reţea şi sistemul de ferestre XII ar necesita 8 MB de RAM şi 60-140 MB de spaţiu pe hard-disk. Linux va aloca resurse în mod dinamic pentru a avea performanţe optime pe măsura ce acestea devin disponibile. Ca şi Unix, Linux-ul este capabil să utilizeze spatiu de swapping pe un hard-disk precum memorie virtuala. Copyright-ul. Kernelul de Linux este sub copyright la LinusB. Torvalds (LinusTorvalds@helsinki.fi) ;i la multe alte persoane care au contribuit. A fost licenţiat utilizatorilor în temnenii Licenţei Publice GNU (GPL). GPL oferă dreptul ca softul să fie redistribuit în mod gratuit, în condiţiile în care codul sursa pentru software este disponibil. O copie a licenţei GPL poate fi obţinută prin ftp de la prep.ai.mit.edu in /pub/gnu/COPYING. Chiar dacă Linux-ul în sine este dispnibil în mod gratuit, software-ul dezvoltat pentru Linux este independent de termenii licenţei pntru Linux. Faptul că Linux-ul este inclus sub Licenta GPL nu afectează copyright-ul sau modul de licenţiere al software-ului achiziţionat de la terte părţi. Linux-ui este folosit in mod curent atat în mod comercial cît şi particular în diverse scopuri. Acestea includ: Statii Unix personale. La birou sau acasă, combinaţia dintre Linux şi un IBM PC rezultă într-o staţie Unix puternică. Pentru organizaţiile care nu-şi pot permite staţii HP sau Sun pentru fiecare inginer, şi care doresc totuşi să folosească terminale X, Linux-ul reprezintă o soluşie excelentă din punctul de vedere al costului. Server sau client pentru terminale X. Una dintre cele mai populare aplicaţii pentru care Linux-ul este folosit este cea de client sau server pentru terminale X. Linux-ul are un sistem de ferestre Xll excelent, acest lucru duce la o implementare facila a aplicaţiilor care ruleaza pe un server dedicat acestui lucru, dar sunt afişate local, de ecranul staţiei de lucru Linux. Linux-ul ofera un avantaj faţă de soluţia clasică a terminalelor X prin faptul că Linux-ul oferă o gamă completî de servicii multi-media, inclusiv sunet, animaţie şi suport grafic avansat. În plus, un terminal X pe Linux poate fi reconfigurat instantaneu intr-o staţie de lucru Unix completă. Linux-ul de asemenea poate lucra ca server Xll pentru terminale X şi staţii de lucru Unix. Gama largă de software disponibil pentru Linux, face aceasta opţiune foarte atrăgătoare pentru organizaţi. Aceasta a condus la un numar foarte mare de organizaţii care şi-au "reciclat" XT-urile ţi maşinile de tip 286, încarcand pe DOS un client de X, şi folosind aceste maşini ca simple terminale X, cu maşina Linux acţionînd ca server pntru aplicaţii. Posibilitatea de a recicla aceste maşini în acest mod a condus la economisiri enorme. Platforme de dezvoltare. Maşinile Linux sunt folosite de asemenea pe scară largă ca platforme de dezvoltare Unix. Un număr de utilizatori au stabilit cu uşurinţă medii pentru cross-compilare pe maşinile lor Linux, fapt ce le permite să scrie şi să compileze software pentru multe alte platforme. O gamă largă de instruitiente de dezvoltare sunt disponibile pentru Linux şi de asemenea un mare număr de limbaje de programare diferite. Faptul că mediul de dezvoltare Clipper este disponibil pe .Linux a condus la faptul că firmele care produceau soft pentru Clipper sub DOS în mod tradiţional, şi-au putut porta software-ul lor pe Linux aproape fără modificări. Aceleaşi aplicaţii rulate pe Linux au demonstrat o creştere a performanţelor între 200% şi 2000% faţă de aceeaşi aplicaţie rulată pe un sistem DOS, folosind acelaşi hardware. Server de reţea. Cu posibilitatile puternice de conectare in retea ale Linux-ului, nu este surprinzator ca si-a gasit locui si ca server de retea. A fost folosit pe scara larga ca server pntru ciientii de NFS Appletalk si NetBIOS. Faptul ca nu este scump dar este capabil de performante inalte, l-au facut foarte atragator. Este de asemenea folosit pe scara larga pe post de "gateway" intre retele cu protocoale diferite, conectand impreuna retele TCP/IP si NetBIOS. lnternet Gateway. Linux-ul a fost de asenienea folosit pe scara larga pe post de gateway intre retelele interne ale unor companii si lnternet. Securitatea este o prima procupare a companiilor ce vor sa se conecteze ia lnternet si Linux-ul ofera o platforma^deaia pentru un firewall care sa protejeze datele sensibile si sa previna accesul neautorizat la serviciile companiilor. Servicii de retea. Faptul ca Linux-ul vine cu o gama completa de servicii de retea este adeseori folosit pentru a oferi servicii precum WWW, gopher, News, irc, e-mail, ftp, network time protocol (ntp), ftp sau WAIS. Multe organizatii folosesc Linux-ul pentru aceste servicii in mod exclusiv clientilor interni. Multe altele, cuni ar fi Ziff-Davis Publishing, folosesc Linuxul pentru a oferi aceste servicii oricui pe lnternet. Fie ca deserveste ciienti externi sau interni, exceienteie performante de retea ale iinux-ului il fac o aiternativa usoara pntru a oferi aceste servicii. Terminal server. Muite organizatii continua sa investeasca in asa numiteie "dumb terminals" din mai multe motive. Linux-ul are posibiiitatea sa deserveasca aceste terminaie. 0 gama larga de placi multi-port sunt disponibiie pentru Linux, fapt care ii permite sa deserveasca un numar mare de terminale. Costul neglijabil al Linux-ului inseamna ca banii pot fi economisiti pe iicente scumpe pentru sistem de operare si pot fi reinvesiti in alta parte. Modem server. Faptul ca exista o varietate de cartele multi-port disponibile pentru Linux face ca sistemul sa poata fi folosit ca modem server intr-un numar mare de organizatii. Aici linux-ul este folosit pentru a permite angajatilor sa foloseasca reteaua companiei de acasa sau in timp ce caiatoresc. In plus, Linux-ui a fost configurat cu usurinta sa serveasca drept server de Fax, pentru retelele companiilor prin conectarea unui numar de fax-modemuri la cartelele multi-port. Utilizatorii au putut astfel sa isi trimita faxurile din aplicatiile de desktop si s-au inregistrat economii nu numai prin reducerea timpului pierdut datorita asteptarii pentru ca aparateie de fax sa devina disponibile, dar de asemenea prin programarea faxurilor pentru a folosi orele cu tarife reduse. Exista foarte muite lucruri pentru care poate fi folosit Linux-ui. Faptul ca este un sistem versatil si aproape gratuit ii fac sa devina o tinta usoara pentru departamentele institutelor tehnice in cautare de noi posibilitati. Si ca multi altii si dumneavoastra veti descoperi ca Linux este ideal pentru multe din necesitatiie de caicul aie unei companii. Cum se poate obtine Linux-ul: Nu exista o distributie oficiala de Linux. ln schimb, muiti voiuntari si companii au preluat surseie de cod pentru kernelul de Linux, librariile si utilitarele asociate, le-au impachetat, le-au preconfigurat, si ie-au facut disponibile pentru utilizatori. Aceste distributii Linux variaza intr-o gama foarte iarga, atat ca software oferit cat si ca usurinta in instalare. Muite distributii sunt disponibile gratuit, dar multe sunt disponibile contra cost. Cele care sunt disponibile gratuit sunt plasate in arhive ftp de pe lnternet. De acolo ele pot fi preiuate la un cost foarte mic sau chiar gratuit pentru un end-user. Urmatoarele doua adrese sunt principalele locuri in care se poate procura Linux-ul in SUA: Numele Adresa IP Director _____________________________________________________________________ tsx-ll.mit.edu 18.172.1.2 /pub/linux sunsite.unc.edu 152.2.22.81 /pub/Linux Un numar de companii livreaza Linux-ui pe CDROM, diskete sau benzi, si il vand. ln afara de usurinta cu care poate fi procurata si instalata o astfei de distributie, companiile ofera un nivel comercialde suport pentr:u produsele lor. 0 lista a companiilor care vand Linux-ul precum si un ghid pentru distributiile Linux disponibile gratuit poate fi gasit in documentul: sunsite.unc.edu: /pub/Linux/docs/HOWTO/Distribution-HOWTO. Exista cateva news-group-uri Usenet pentru discutii despre Linux. Principalale newsroupuri sunt: comp.os.linux.announce pentru anunturi referitoare la Linux, comp.os.linux.admin pentru discutii despre administrarea sistemelor Linux, comp.os.linux.development pentru discutii despre dezvoltarea kernelului de Linux, comp.os.iinux.help pentru cei care au nevoie de ajutor pentru orice aspect al sistemului lor Linux si comp.os.linux.misc pentru discutii care nu isi au iocul in nici un alt grup. lnformatia despre Liniix este de asemenea disponibila pe World Wide Web (WWW) pe URL-ui http://sunsite.unc.edu/mdw/linux.html. 3.2. Statii tehnologice de lucru. Pentru pregătirea materialelor grafice la Centrul Tehnologii Informationale a fost instalat ScanJet 4C. La ScanJet 4C se pot scana texte, desene, grafice. Pentru deservirea ScanJet 4C se folosesc urmatoarele sisteme: - Fine Reader - aceasta sistema recunoaste textele, care da posibilitate repede si efectiv de introdus in computator documente in fisiere fara ajutorul claviaturii. Pentru a introduce in computator texte de la scaner trebue de indeplinit urmatoarele actiuni: de stabilit parametrii; de stabilit limbajul. de scanat si de recunoscut imaginea. de memorizat textul capatat. Sistema transforma imagina grafica a documentului in text, adica schimba imaginea fiecarei litere in codul inteles de sistema. Textul capatat se pastreaza in fisier si se poate redacta. La ScanJet 4C este instalat Fine Reader versiunea profesionala. Versiunea profesionala include in ea recunoasterea: tabelelor textelor in limbajul rus, englez, german, francez si ucrainean, si in acelas rind textele in care se intilnesc combinatia de doua limbi. textelor de un volum mare de a crea un limbaj nou insusirea simbolurilor noi. ă. HP Desk ScanII - ne da posibilitate de a scana desene, grafice si de a le transfera in fisiere. Desenele, graficele se pot scana, se pot mari, micsora si se pot inscrie in fisiere. La scanare se folosesc programe conform dorintei bineficiarului: in culori sau negru-alb. Enumaram unele programe: Black and white Drawing Color Drawing Color Halftone Color Fhoto Millions of colors - si altele. Procesul de scanare: Se alege programul de culori Se preview Se stabileste marirea (mai mic, sau mai mare) Final si se inscrie in fisier. La Centrul Tehnologii Informationale ScanJet 4C s-a folosit pentru scanare diferitor carti-texte, documente, desene, grafice. Institutul de Fizica sa folosit pentru scanarea diferitor grafice care le transformau in fisiere, pe urma graficile se prelucrau in laborator. În acelasi timp pentru prelucrarea informaţiei grafice la CTI ASM au fost instalate pachetele Corel Draw V 8.0 şi Adobe PhotoShop 5.0. 4. Servere accesibile INTERNET Serviciul "E-mail" Cea mai populara forma de convorbire in Internet e serviciul E-mail. Actualmente acest serviciu e atit de raspindit in retelele de calculatoare ca nici nu e necesar de a-l numi Posta Electronica, e destul sa apunem Posta. Ca si toate programele de servis, E-mail, are avantaje si dezavantaje. Pentru a lua o decizie in ce conditii E-mail e mai folositoare, trebuie de detrerminat prin ce difera de alte servicii de transfer a datelor. Posta Electronica e foarte asemanatoare cu posta traditionala si cu telefonul. In tabela de ami jos este data caracteristica comparativa. Telefon E-Mail Posta Viteza Sincraonizarea Formalitatile Raspunderea Conferinte securitatea Inalta Necesar Flexibila Joasa La un grup mic Mijlocie Mijlocie Nu e necesar Mijlocie Mijlocie Fiecare cu mai multi Joasa Joasa Nu e necesar Flexibila Inalta Numai intr-o directie Inalta In calitate de avantaj pot fi propuse urmatoarele caracteristici: Viteza de raspindire destul de inalta; Simplitatea in lucru; Posibilitatea de a transmite mesajul la un grup de oameni; Serviciul "WWW" Noul val de tehnologii informationale care a strabatut in ultimil timp Internetul a adus la aparitia unor servicii noi bazate maxim pe vizualizare. Serviciul care a atras cel mai tare atentia presei este WWW. WWW este un sistem repartizat care include multimedia si se bazeaza pe protocolul HTTP (Hyper Text Transfer Protocol). Sistemul repartizat este reprezentat prin o multime de calculatoare cu softul respectiv care sunt conectati la INTERNET. Utilizatorii pot sa obtina aceasta informatie cu ajutorul programelor client WWW brousere. Informatia care parcurge prin retea poate include nu numai text dar si grafica, video, sunet. Serviciul "Gopher" Gopher - un serviciul destul de popular in Internet, de posibilitatea de a primi acces la orice informatie. Gopher nu e un serviciu atit de pestret ca WWW, dar se bucura de popularitate. In locul folosirii conceptiei hipertext in WWW, Gopher foloseste conceptia de meniuri simple. Fiecare rind in Gopher prezinta un submeniu sau fisier. Gopher poate mentine fisiere diferite: textuale, sunet s,a. Tot asa ca si in WWW punctele din meniul Gopher pot sa av aduca la un calculator indepartat de calculatorul pe care lucrati. Unele meniuri Gopher sun in realitate listele meniurilor altor Gopher meniuri. Serviciul "anonymous FTP" FTP (File Transfer Protocol) - unul din cele mai vechi servicii a Internetului dar popular si astazi. FTP permite si transmiterea fisierelor de pe un nod Internet, la altul. Indiferent de faptul ca serviciile Gopher si WWW fac acest lucru la fel de bine, ca si FTP, si plus la aceste mai au si o interfata comoda, FTP-ul pina in prezen pa larg se foloseste, si prezinta un instrument foarte bun pentru a primi Soft friware si shareware. Practic toate serverele FTP permit oricui comutarea si copierea fisierelor. Aceste servere se numesc - Servere Anonymous FTP. Serviciul Telnet telnet e serviciul care3 da posibilitatea de conectare simpla, cu oarecare nod din Internet. Telnet e asemanator cu folosirea programei terminal pentru conectarea cu alt calculator. Serviciul Telnet face posibil ca calculatorul personal sa joace rolul terminalului a unui calculator indepartat. Astazi tot mai putine noduri Internet dau posibilitate utilizatorilor de a lucra cu acest serviciuu. Aceasta se datoreaza faptului ca, interfata e destu de incomoda si nivelul de securitate a nodului in asa conditii scade. Serviciul IRC IRC (Internet Relay Chat) - puteti sa va conectati la oricine in Internet, care dispune de aceasta programa. Interfata acestei programe e destul de simpla, toata informatia se introduce in linia de comanda. Multor oameni la place mai mult sa foloseasca programa Chat decit serviciul E-Mail, don cauza ca raspunsul de interlocutor o primesti imediat. IRC poate fi comparat cu o convorbire a unui grup de oameni bine organizat. Bazele de date WAIS Cautarea nemijlocita a unui fragment de informatie in Internet e un lucru destul de complicat. Mii de noduri formeaza o structura Internet incilita si dezordonata. In care nu exista un loc unic putem gasi informatia necesara. Insa aceast fapt nu inseamna ca e imposibil de a gasi informatia necesara. Foarte multe noduri in Internet mentin standardul WAIS (Wide Aria Information Servers), care permit nodurilor de a forma baze de date. Cind incepeti cautarea informatiei in WAIS e necesar de sti ce baza de date doriti sa vizionati. Puteti in acelasi timp sa vizionati citeva baze de date. Un plus foarte mare in serviciul WAIS e posibilitatea de a face o cerere modificind raspunsul, permit la cererea precedenta. Serviciul Usenet Usenet este unul dintre cele mai populare instrumente din Internet. Sute de mii de oameni il utilizeaza zilnic. Cel care participa la Usenet pot comunica informatii unui mare numar de oameni in foarte scurt timp. Usenet exista pentru un scop bine determinat. Usenet este mediul prin care stirile sunt transmise intre diverse locatii din Internet. Usenet este mediul prin care stirile sunt transmise intre diverse locatii din Internet. Usenet poate fi definit in mai multe feluri: - o colectie de grupuri de discutii care serveste ca un bnuletin informativ gigantic - un mediu de transmitere rapida a stirilor si informatiilor catre un numar mare de utilizatori - o retea de oameni, mai degraba decit de calculatoare SERVICIUL "GOPHER" - NAVIGAREA PRIN INTERNET "Gopher" este unul din cele mai utilizate instrumente al retelei Internet. El ne permite sa regasim informatii stocate in serverele "Gopher" din diverse noduri ale retelei. Dezvoltat in 1991 la universitatea din Minesota, "Gopher" s-a bucurat de o larga apreciere si a fost implimentat pe majoritatea sistemelor din retea. Pe scurt "Gopher" este un program care permite accesul la baze de date distribuite prin intreaga retea. Mai concret, asa cum implica si numele, "go for", cauta datele sau subiectul pe care i le precizati. Insa in loc de a cauta orbeste printr-o baza de date, "Gopher" prezinta intotdeauna alternative sub forma de optiuni din meniuri. Fiecare optiune reprezinta o resursa pe care o puteti folosi, resursa aflata pe un sistem local sau distribuita prin retea. Principalul motiv pentru care "Gopher" a avut succes a fost ca, inainte de aparitia sa, fisierele, bazele de date si alte resurse erau foarte greu de localizat. Majoritatea celor care cautau fisiere sau alte informatii prin Internet considerau ca gasirea acestora era mai degraba o corovoada decit o aventura instructiva. Adesea la trebuiau ore de urmarire si investigatii pina reuseau . chiar si acuma mai poate fi nevoie de un timp considerabil pentru a gasi unele informatii, dar este mult mai usor decit innainte, datorita in mare masura lui "Gopher". Programul "Gopher" se bazeaza pe un tip de prelucrare a datelor numit adresa aranjamentului client/server. In cadrul acestu aranjament exista un Client "Gopher" si un Server "Gopher". Gopherspace Mai devreme am mentionat ca, atuncicind folosim Gopher, ni se prezinta optiunile disponibile ca alternative intr-un meniu. Aceste alternative pot fi de doua feluri: o resursa care va pote conduce la un raspuns un posibil raspuns la o intrebare pe care am pus-o Cind alegem o optiune care reprezinta o resursa, introducem criterii de cautare pe care dorim ca "Gopher" sa le folosesca pentru selectia raspunsurilor provenita de la resursa respectiva. Raspunsurile sau resursele prezentate intr-un meniu nu se afla insa pe calculatorul propriu. "Gopher" poate sa ne ofere optiuni care ne permite accesul usor la informatii si resurse de pe alte calculatoare in Internet. Unele dintre trasaturile remarcabile ale lui "Gopher" este ca serverele "Gopher" diferite pot comunica intre ele, oferind informatiile necesare pentru a da un raspuns la intrebari. In ansamblui, colectia de resurse locale sau indepartate este numita Gopherspace. Gopherspace reprezinta universul raspunsurilor posibile si/sau al resurselor care pot conduce la raspunsuri. Spatiul "Gopher" (Gopherspace) nu are niste limite clar definite. Dimensiunile sale sunt in continua schimbare, in functie de intrebarile care le punem si legaturile stabilite intre calculatoare. Spatiul "Gopher" poate fi oricit de larg si profund de cit este nevoie, si i-l putem strabate cu ajutorul programului "Gopher" Client. Meniurile "Gopher" Succesul in lucrul cu "Gopher" depinde de intelegerea meniurilor pe care le vom vedea. Ele vor fi diferite de la un server la altul, dar structura lor este foarte constanta. Exemplu de meniu "Gopher". Internet Gopher Information Client v2.0 plll Information About "Gopher" Information About "Gopher"/ Computer Information/ Internet File Server (FTP) sites/ Fun &Games/ Libraries/ Mailing Lists/ News/ Other "Gopher" and Information Servers Phone books/ Search "Gopher" Titles at the University of Minnesota / U of M Campus Information/ _____________________________________________________________________ Press ? for HELP, D to download, q to Quit, u to go up a menu Page:1/1 _____________________________________________________________________ Unele dintre optii au caractere speciale la sfirsit. Aceste simboluri indica actiunea care va urma dupa ce optiunea va fi aleasa. Tabelul de mai jos enumera citeva dinter simbolurile mai frecvent intilnite. Simbol semnificatia optiunii din meniu / se va afisa un alt meniu . putem introduce criterii, care se vor folosi in cautare afisarea unui fisier text afisarea unui fisier grafic conecteaza automat prin telnet o gazda de la distanta Acronim pentru Computing Services Office Permite sa efectuam cautarea unei persoane folosind White Pages Fiecare ecran de meniu "Gopher" ofera pina la 18 optiuni dintre care putem alege. iN partea din dreapta jos a meniului, se afla un indicator care ne spune cite pagini sunt in meniul respectiv. Pentru navigare in sistemul de meniuri pot fi folosite tastele din tabelul de mai jos. Tasta Semnificatie Sageata in sus Sageata in jos Sageata dreapta ENTER Sageata in stinga U > + PgDn Spatiu < - PgUp b m Linia precedenta Linia urmatoare Afiseaza optiunea de meniu selectata Afiseaza optiunea de meniu selectata Urca un nivel in ierarhia de meniuri Urca un nivel in ierarhia de meniuri Salt in pagina urmatoare Salt in pagina urmatoare Salt in pagina urmatoare Salt in pagina urmatoare Salt in pagina urmatoare Salt in pagina urmatoare Salt in pagina urmatoare Salt in pagina urmatoare Revenire la menil principal In partea de jos a oricarui meniu "Gopher" putem vedea citeva indicatii utile privind ceea ce putem face. De exemplu, in linia ajutatoare afisata in ecranul "Gopher" se arata ca putem apasa ? pentru a obtine sprigin, q pentru a iesi din program, u pentru a veni la mediul precedent. _____________________________________________________________________ Press ? for HELP, D to download, q to Quit, u to go up a menu Page: 1/1 _____________________________________________________________________ acestea sunt cele mai des folosite comenzi "Gopher". Ele nu sunt insa singulare. Comenzi "Gopher" de baza "Gopher" ofera citeva comenzi des folosite in cautari. Aceste comenzi se ofera la actiuni diverse, de la afisarea help-ului si preluarea fisierelordin retea, pina la lucruri cu "semne de carte" (bookmarks). In tabelul de mai jos citeva din ele sunt enumerate. Tasta Semnificatie ? / = a A d D n o q S v Afisarea informatiei ajutatoare Cauta o optiune de meniu Afiseza informatii tehnice despre optiunea curenta Adauga intrarea curenta la lista semnelor de carte Adauga directorul in lista semnelor de carte Sterge un semn de carte cind lista este afisata Download (preluarea fisierelor) Urmatorul obiect de cautare (find nezt) Schimbarea optiunilor Iesire dupa confirmare Salvare obiect curent in fisier Vizualizarea listei semnelor de carte Lucrul cu fisierele Dupa ce informatia e localizata e necesar de a prelua fisierul care o contine. De obicei, aceasta se face cu programul FTP, dar "Gopher" ofera doua moduri de a face acelasi lucru fara a fi nevoie sa stiti ceva despre fisier. Un mod foloseste comanda s, iar celalalt comanda D. De exemplu sa presupunem ca e necesar de a prelua din retea fisierul ce contine informatiile despre crabi cautata mai devreme, in acest capitol. Aceasta se face selectind optiunea corespunzatoare din meniul (nr.2 - catch), apoi apasind s (salvare). Aceasta comanda ne permite sa transferam fisierul de pe gezda de al distanta pe gazda locala. Cind tasta s va fi apasata ecranul va arata astfel: _____________________________________________________________________ internet Gopher Information Client v1.11 crab - Kodiak Island kind crab survey data README Catch. celsius. datasets. Save in file: catch [Cancel G] [Accept - Enter] notice. readme. salinity. shar. survey. Press ? for HELP, D to download, q to Quit, u to go up a menu Page:1/1 _____________________________________________________________________ se cere numele fisierului care urmeaza sa fie folosit la salvarea acestei interari din meniu. Un nume propus de program, in acest caz "catch" este oferit in mod automat. La apasarea tastei Enter fisierul va fi transferat in directoriul curent de pe gazda locala, dupa cum se arata in figura de mai jos. Daca e folosit un cont telefonic printr-un distribuitor de servicii Internet, fisierul va trebui preluat (downloading prin FTP) pe calculatorul personal. Acum, e momentu de a folosi comanda D (download). Daca avem scop ca fisierul sa fie preluat pe calculatorul de pe care am apelat telefonic Internet, "Gopher" va rezolva problema astfel. Exemplul precedent, ecranul va aparea astfel: _____________________________________________________________________ Internet Gopher Information Client v1. 11 Crab - Kodiak kind crab survey data README catch. celsius. dataseta. dstns. edds. fleet. fullnes. fullnes. index. notice. readme. salinity. shar. survey. ______________catch_____________ Zmodem Ymodem Xmodem - CRC Xmodem - 1K Kermit Text Choose a download method: [Cancel G] [Choose 1-6 ] Press ? for HELP, D to download, q to Quit, up to go up a menu Page: 1/1 _____________________________________________________________________ "Gopher" cere sa specificam ce protocol de comunicatieputem folosi pentru reluarea fisierului. Operatia incepe imediat ce este apasat un numar intre 1 si 6; _____________________________________________________________________Sta rt your download now… Sending catch, 15 XMODEM blocks. Give your local XMODEM recieve command now . _____________________________________________________________________ In figura de mai jos e ilustrat modul de receptie a fisierului.Cind transferul se inchee, ne aflam inca in "Gopher" si putem continua cautarea sau utilizarea altor comenzi "Gopher". Configurarea si utilizarea semnelor de carte-Bookmarks Cind utilizam "Gopher" pentru cautarea informatiilor, pot aparea situatii cind e de dorit marcarea unui anumit pasaj astfel incit sa fie posibil revenirea la el. In "Gopher", un semn de carte este exact ceea ce spune si numele - un marcaj al locului curent. Cind introducem asa ceva, "Gopher" retine locul unde ne aflam astfel incit regasirea sa fie usoara, indiferent daca este vorba de o optie sau de un meniu intreg. "Gopher" ofera patru comenzi de lucru cu semnele de carte (a, A, d, v). De exemplu, sa presupunem ca nu suntem siguri de fisierul care contine informatia despre crabi e necesar. Decit sa trecem prin procedeul de cautare a lui, mai bine cream un semn de carte pentru a face programul "Gopher" sa tina minte locul. Aici sunt doua posibilitati, putem pune un semn pentru fisierul insusi sau pentru tot meniul. La apasarea tastei a ecranul va arata astfel: _____________________________________________________________________ Internet Gopher Information Client v1. 11 crab - Kodiak Island kind crab survey data README catch. celsius. datasets. ______________________________ ! Name for this bookmarks survery ! ! ! ! [Cancel G] [Accept - Enter] ! !_____________________________! notice. readme. salinity. shar. Survey Press ? for HELP, D to download, q to Quit, u to go up a menu Page: 1/1 _____________________________________________________________________ se cere sa introducem un nume care va fi atribuit semnului. E posibil de a introduce orice alt nume, sunt permise si spatiile in cadru sau. Un nume propus de sistem e propus in mod automat. Dupa ce numele a fost introdus, meniul revine la normal. Putem verifica ce semne au fost introduse deja folosind comanda v. Apasarea acestei taste in orice meniu "Gopher" va duce la afisarea unui meniu special care contine tota semnele pe care le-am pus vreodata: _____________________________________________________________________ Internet Gopher Information Client v1. 11 Bookmarks kind crab survey. Unix - tutorials/ News - USA TODAY/ Libraries/ dos-user-guide-to UNIX. Press ? for HELP, D to download, q to Quit, u to go up a menu Page: 1/1 _____________________________________________________________________ in acest exemplu au fost puse 5 semne de carte. Meniul special pentru semne foloseste aceleasi conventii ca si orice meniu "Gopher". Alegerile terminate cu / (2, 3, 4) sunt legate de diverse meniuri, si au fost instalate cu comanda A. Celelalte se refera la fisiere si au fost create cu comanda a. 5. Utilizarea resurselor retelei academice In conformitate cu planul de lucru pe temele actuale si prin Hotarirea Prezidiului a fost elaborat regulamentul de conectare si utilizate a Retelei academice de calculatoare. Regulamentul se anexeaza in anexa 6. Directiile de dezvoltare a sistemului informational academic. Problema primordială a informatizării A.Ş.M. constitue crearea şi implementarea în masă a mijloacelor de plasare, sistematizare, păstrare a informaţiei şi asigurarea unei metode eficiente de acces la masivele informaţionale. Crearea sistemei informaţionale corporative A.Ş.M. în primul rînd este îndreptat către acumularea materialului informaţional şi integrarea masivelor informaţionale acumulate în instituţiile academice în spaţiul informaţional internaţional [7]. 6.1. Structura sistemului informational. Sistemul informaţional academic este în continuă dezvoltare şi programa lucrărilor realizate în prezent include crearea următoarelor resurse şi blocuri informaţionale, care constitue compartimentul esenţial al sistemului informaţional general al A.Ş.M. Sistemul informaţional al Academiei de Ştiinţe este în continuă dezvoltare. În conformitate cu planul de lucru de dezvoltare al sistemului informaţional al A.Ş.M. în structura sa sunt prevăzute lucrări de instalare a noi compartimente de blocuri informaţionale, bazate pe utilizarea tehnologiilor informaţionale moderne (Web, sisteme de documentare unică, sisteme de căutare, baze de date textuale şi factografice). Descrierea direcţiilor principale de dezvoltare a structurii şi completarea informaţională a sistemului informaţional academic este accesată în Anexa 7. 6.2. Suport pentru dezvoltarea sistemului informational Spriginul pentru dezvoltarea sistemului informaţional şi suportul financiar a lucrărilor a fost efectuat pe următoarele direcţii: din contul mijloacelor bugetare a temelor din partea Academiei de Ştiinţe a Moldovei; din contul mijloacelor financiare a sponsorilor: UNESCO – Comisia europeană de control cu organizaţia EDNES, responsabilă de oferirea granturilor UNESCO. În anii 1997-1999 au fost executate cu succes două contracte pentru dezvoltarea bazei informaţionale a ştiinţei şi educaţiei în cadrul proiectului internaţional STACCIS. Descrierea scopurilor, obiectivelor de bază, descrierea lucrărilor îndeplinite de participanţii din partea Moldovei a proiectului STACCIS este arătată în Anexa 8. 6.3. Dezvoltarea infrastructurii retelei si echipamentului serverelor. Infrastructura informaţională de bază a reţelei academice AMNET este în continuă dezvoltare, în componenţa ei sunt incluse noi segmente de reţea, noi instituţii ale A.Ş.M. În 1999-2000 este prevăzută trecerea la utilizarea a noi tehnologii de reţea pentru crearea magistralelor de legătură între blocurile A.Ş.M. În cadrul tendinţei de dezvoltare a tehnologiilor de comunicaţii noi, este planificat trecerea la utilizarea ca mediu de comunicaţie a fibrei optice pentru crearea subreţelelor din blocuri, precum şi implementarea a echipamentului nou de comunicaţie a firmei Cisco 550 5 şi a switch-urilor de bloc – Cisco 1924. Mai detaliat propunerile pentru dezvoltarea infrastructurii reţelei Academiei de Ştiinţe sunt arătate în Anexa 11. 7. Concluzii Obiectivul temei de a crea si asigura functionarea Retelei academice de calculatoare poate fi considerat obtinut. Intr-un mod sau altul au accesul la INTERNET colaboratorii din institutiile de cercetare din toate blocurile ASM. În timpul de faţă este finalizată proiectarea infrastructurii de reţea şi sunt determinate direcţiile de bază a lucrărilor de dezvoltare a infrastructurii generale a reţelei, segmentelor de reţea separate şi a subreţelelor. Evaluarea tendinţelor de dezvoltare a reţelei arată că resursele disponibile de acces la Internet în prezent nu satisfac cerinţele utilizatorilor reţelei academice şi dezvoltarea capacităţii canalelor externe este direcţia prioritară de activitate pentru a înbunătăţi calitate de funcţionare a mediului academic. Este necesar de a finaliza crearea magistralelor de bază a reţelei academice pe baza utilizării tehnologiei avansate pe fibră, ceia ce v-a permite de a majora considerabil capacitatea de transmitere şi fiabilitatea funcţionării subsistemelor reţelei.Problema principală pentru perspectiva apropiată este lărgirea masivului informaţional, care constitue conţinutul de bază a infrasteructurii de reţea ce se crează şi cota de participare a ştiinţei academice în ştiinţa mondială. Evaluarea succeselor ştiinţifice al instituţiilor, laboratoarelor, şcolilor ştiinţifice în momentul de faţă tot mai des se efectuiază pe baza materialelor informaţionale electronice acumulate, accesibile prin Internet comunităţii mo