Referat Retele
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Retele si de asemenea puteti face
Download Referat ReteleCiteste fragmente din Referat Retele
RETELE
1. INETERNET
2. TIPURI DE RETELE
2.1 Retele de tip Client/Server
2.2 Retele de tip Peer-to-Peer
3. NIVELURILE UNEI RETELE
3.1 Nivelul fizic
3.2 Nivelul logic
3.3 Nivelul de retea
3.4 Nivelul de transport
3.5 Nivelul de aplicatii
4.TOPOLOGII LAN
4.1 Retele de tip magistrala
4.2 Retele de tip stea
4.3 Retele de tip ring
4.4 Retele de tip magistrala in stea
5. RETEAUA WAN
6. LISTA ABREVIERILOR
7. BIBLIOGRAFIE
1. INTERNET
Pentru a intelege Internet-ul, trebuie mai intai sa stii ce
este.Internet-ul este o grupare de diverse retele, ARPANET (o retea WAN
experimentala) a fost prima. ARPANET a inceput in 1969, acest Packet
Switched Network experimental folosea Network Control Protocol (NCP).
NCP a fost protocolul oficial din 1970 pana in 1982 al
Internet-ului (cunoscut si sub numele de DARPA Internet sau ARPA
Internet). La inceputul anilor 80 DARPA a creat Transmission Control
Protocol/Internet Protocol (TCP/IP) care a devenit protocolul oficial de
azi.
Din aceasta cauza, in 1983 ARPANet sa separat in doua retele, MILNET si
ARPANET (amandoua inca facand parte din DDN).
Expansiunea retelelor Local Area Networks (LAN) si Wide Area
Networks (WAN) a ajutat Internet-ul sa conecteze 2,000+ de
retele.Retelele includ NSFNET, MILNET, NSN, ESnet and CSnet.
Retelele leaga impreuna de la doua pana la mii de PC-uri,
permitandu-le sa foloseasca in comun fisiere si alte resurse. In plus, o
retea poate centraliza getionarea unei baze mari de date de PC-uri,
astfel ca toate operatiile cerute de coordonarea securitatii, salvarea
de siguranta, modernizari si control se pot desfasura intr-un singur
loc. Lucrul in retea a devenit atat de important pentru operatiile
uzuale efectuate de calculatoarele personale, incat este inclus in noile
sisteme de operare si este folosit atat acasa cat si la birou.
2. TIPURI DE RETELE
Urmeaza prezentare catorva tipuri de retele (atat locale cat si
globale). Voi incerca sa fac o trecere in revista a topologiilor de
retea, a catorva modalitati de conectare la o retea precum si a catorva
protocoale de retea.
Avem in primul rand doua mari categorii de retele: retele de
tip LAN (Local Area Network) si retele de tip WAN (Wide Area Network).
Retea LAN este constituita din mai multe calculatoare care alcatuiesc o
retea, de regul reteaua e construita in interiorul unei cladiri sau cel
mult pe o distanta de cateva cladiri (din cauza unor restrictii de tip
hardware – Exceptie fac LAN-urile cu transmisie de date prin cablu cu
fibra optica).
LAN – Topologie de retea: Retelele de acest tip pot fi construite in
mai multe feluri ce difera intre ele prin intermediul modului de
conectare a calculatoarelor intre ele.
2.1 Retele de tip Client/Server: folosesc un calculator separat(server)
care lucreaza la nivel centralizat cu toate fisierele si efectueaza
serviciile de tiparire pentru mai multi utilizatori. Clientii din retea
sunt statii de lucru (workstations) si sunt conectate la server.
Clientii sunt reprezentati in general de calculatoare puternice dar pot
aparea si calculatoare mai slabe in timp de Serverul este in genere un
calculator foarte puternic, in comparatie cu calculatoarele care urmeaza
a fi legate la el, si care este in asa fel configurat incat sa ofere
cele mai rapide raspunsuri pentru clientii retelei si pentru a asigura
cea mai buna protectie din retea pentru datele critice. Din cauza ca
Serverul trebuie sa poata rezolva simultan mai multe solicitari este
necesar ca el sa ruleze un sistem de operare (SO) care sa fie specific
destinat acestui lucru: aici se recomanda in general orice SO de tip
*NIX cum ar fi Linux, Unix, FreeBSD, dar si altele cum ar fi OS/2 sau
Win NT. Acesta nu este tocmai momentul sa intru in detaliile acestor
sisteme de operare dar ele folosesc cel mai bine asa numitele protocoale
de retea(Subiect car va fi atacat mai tarziu).
2.2 Retele de tip Peer-to-Peer: nu folosesc acel calculator central
numit Server, ci dimpotriva ele folosesc impreuna unitatile de disc si
imprimantele sau de ce nu chiar fisiere si programe. Insa acest tip de
retea are destul de multe defecte: deoarece pe un calculator de birou nu
ruleaza calculatoare super-performante cu SO-uri de tip *NIX instalate
exista pericolul destul de mare de altfel de a suprasatura statiile de
lucru daca mai multi utilizatori acceseaza in acelasi timp resursele
aceluiasi calculator.
3. NIVELURILE UNEI RETELE
Diversele niveluri ale unei retele: Comunicarea in retea are loc in
cadrul a doua mari nivele – nivelul fizic si nivelul logic si a inca 3
nivele importante necesare pentru intelegerea modului de functionare a
unei retele.
3.1 Nivelul fizic: Nivelul fizic se costituie din partea hardware a
retelei si anume: placile de interfata ale retelei, cablurile de
conectare, HUB-uri(amplificatoare de semnal – folosite in cazul in
care calculatoarele se afla la o distanta mai mare dact distanta maxima
pe care o poate atinge o placa de retea in transmiterea de date, de
regula intre 100m pentru placi pe slot PCI si in jur de 300m pentru
placi pe slot ISA), precum si orice alta componenta hardware care
foloseste la comunicarea in retea. Deci nivelul fizic este nivelul
palpabil al retelei.
3.2 Nivelul logic: Este nivelul la care se transforma orice variatie de
tensiune electrica in cod binar pentru a putea fi trimise in nivelul
fizic avand astfel loc comunicarea intre calculatoarele din retea.
3.3 Nivelul de retea: Acest nivel este responsabil de identificarea
calculatoarelor din retea. Fiecare calculator din retea foloseste
mecanismul de adresare existent in acest nivel pentru a transmite date
la statia de lucru dorita.
3.4 Nivelul de transport: Nivelul de transport asigura receptionarea
corecta a tuturor datelor trimise in retea. Acest nivel mai are si rolul
de a restabili structura corecta a datelor a caror structura ar putea fi
deteriorata in timpul transmisiei.
3.5 Nivelul de aplicatii: Acesta este de fapt soft-ul utilizat de o
statia de lucru. Atunci cand se apeleaza o litera a unei unitati de disc
din retea sau cand se tipareste la o imprimanta partajata in retea,
programul respectiv foloseste nivelul de aplicatii pentru a transmite
datele in retea.
4. TOPOLOGII LAN
Pentru aranjarea in retea a calculatoarelor se folosesc diferite metode
numite topologii. Fiecare topologie are avantaje si dezavantaje dar
totusi fiecare se potriveste cel mai bine in anumite situatii.
4.1 Retele de tip magistrala: In cadrul acestui tip de rete toate
calculatoarele sunt interconectate la cablul principal al retelei.
Calculatoarele conectate in acest tip de retea au acces in mod egal la
toate resursele retelei. Pentru utilizarea cablului nivelul logic
trebuie sa astepte pana se elibereaza cablul pentru a evita coliziunile
de date. Acest tip de retea are insa un defect si anume: daca reteaua
este intrerupte intr-un loc fie accidental fie prin adaugarea unui alt
nod de retea atunci intreaga retea este scoasa din functiune. Este
totusi una din cele mai ieftine moduri de a pune la cale o retea.
4.2 Retele de tip stea: Acest tip de retea face legatura intre
calculatoare prin intermediul unui concentrator. Avantajul esential al
acetui tip de retea este ca celelalte cabluri sunt protejate in situatia
in care un calculator este avariat sau un cablu este distrus, deci din
puct de vedere al sigurantei transmisiei de date este cea mai sigura
solutie in alegerea configurarii unei retele mari caci prntru o retea
mica exista un dezavataj de ordin finaciar constituit de concentrator
care are un pret destul de ridicat.
4.3 Retele de tip ring: Tipul de retea circular face legatura intre
calculatoare prin intermediul unui port de intrare (In Port) si a unui
port de iesire (Out Port). In aceasta configuratie fiecare calculator
transmite date catre urmatorul calculator din retea prin portul de
iesire al calculatorului nostru catre portul de intrare al
calculatorului adresat. In cadrul acestei topologii instalarea
cablurilor este destul de dificila si atunci se recurge la un compromis
intre acest tip de retea si cel de tip magistrala folosindu-se o unitate
centrala care sa inchida cercul numita Media Acces Unit (MAU – unitate
de acces a mediilor).
4.4 Retele de tip magistrala in stea: La fel ca o retea hibrida
stea-cerc reteaua de tip magistrala in stea face apel la o unitate
centrala (MAU) prin care se realizeaza legaturile intre calculatoare.
Pentru a prefigura trecerea la alt tip de retele si anume retele WAN voi
vorbi in cele ce urmeaza despre nivelul fizic in mare parte si voi
aminti si cateva elemente de comunicare in retea.
In cadrul oricarei retele exista cel putin doua componente hardware care
de altfel sunt obligatorii. Una dintre aceste componente este
constituita din placa de interfata cu reteaua (placi Ethernet, ARCnet,
Token Ring, sau modem-uri). Aceste placi pot fi impartite pe categorii
de viteza: exista placi lente care nu depasesc in transferul de date
10MB/s (este cazul unor adaptoare Ethernet mai vechi sau ale placilor
conectate pe un slot ISA), apoi exista placi rapide – care pot atinge
viteze situate pana la 100MB/s (majoritatea placilor actuale sunt
capabile sa atinga aceasta rata de transfer daca sistemul de cablaj este
corespunzator), si placi care impreuna cu un sistem de cabluri de fibra
optica pot atinge viteze intre 155 – 660MB/s si se preconizeaza ca in
viitor unele placi care se vor conforma standardului ATM (Asynchronous
Transfer Mode) vor putea atinge viteze de transfer de 2GB/s. Bineinteles
intre aceste tipuri de retele exista semnificative diferente de cost.
Daca tot am vorbit la un moment dat de sistemul de cablaj atunci sa
atacam un pic mai pe indelete cateva tipuri mai importante de cabluri
existente la ora actuala pe piata. In prezent cel mai raspandit mediu
de retea locala este Ethernet cu cablu bifilar torsadat neecranat
(10BaseT). Acest tip de cablu este similar cu cel utilizat in liniile
telefonice.
Mai este denumit si cablu si cablu de categoria a 3-a sau cablu
telefonic UTP, fiind catalogat in functie de o grila care cuantifica
posibilitatea de transmisie de date. Codul acestui cablu in SUA este 24
AWG (un standard care stabileste diametrul conductorilor electrici),
este din cupru masiv, cu o impedanta carac. de 100-105( si cu cel putin
6 rasuciri pe metru.
In continuare iata cateva tipuri de cabluri care sunt in conformitate cu
standardul IBM:
Cablul de tip 1. Este construit din cupru si serveste numai la
transferul de date. Consta din doua cabluri bifilare torsadate, din
conductoare masive de calibrul 22, ecranat atat cu folie cat si cu
tesatura metalica si acoperit cu un invelis de PVC.
Cablu de date si telefonic de tip 2. Serveste atat pentru
transmisia de date cat si pentru convorbiri telefonice. Este similar cu
cablul de tip 1 dar are patru perechi aditionale de cabluri torsadate
(calibru 22) – se gaseste in variante plenum si nonplenum.
Cabluri bifilare torsadate, telefonice de tip 3. Constau in 4 de
cabluri de calibru 24 in PVC. Este echivalent cu specificatia IBM Rolm
si este disponibil sub forma plenum. Este neecranat si nu este tot atat
de imun la zgomot ca acela de tip 1 atunci cand este folosit pentru
date.
Cablu din fibre optice de tip 5. Contine fibre optice multimod de
100/140 microni (miez de 100 microni inconjurat de un strat de 140
microni). Acesta nu este definit in specificatiile IBM.
Cablu undercarpet de tip 8. Este util in birouri sau zone unde nu
exista pereti permanenti. Consta din doua perechi de conductoare masive
de calibru 26 intr-un invelis plat.
Despre protocoalele utilizate de nivelul logic al retelei voi pomeni la
urmatorul mare tip de retea si anume WAN. Nu voi descrie un WAN oarecare
ci chiar pe cel mai mare dintre toate si anume Reteaua Retelelor sau
Super Reteaua: INTERNET-ul
5. RETEAUA WAN
O retea WAN este alcatuita din foarte multe calculatoare legate in retea
si care este intinsa pe o suprafata intinsa, in cazul Internet-ului pe
tot globul. Reteaua este alcatuita din multe servere care in general
sunt masini UNIX, care pot asigura intr-adevar un multitasking controlat
si un multithreading adevarat, spre deosebire de Windows care doar
simuleaza doar (foarte bine intr-adevar)aceste lucruri.
In cadrul acestui tip de terea se folosesc anumite protocoale de
reteapentru a putea transmite date in cadrul unui asemenea gigant. Se
folosesc de asemenea adrese de locatie numite adrese IP (Internet
Protocol) cu ajutorul carora serverele de Internet gasesc mult mai usor
calculatoarele din retea. In cadrul acestei retele se foloseste un
protocol de transfer de date care de fapt este o denumire colocviala
pentru mai mult de 100 de protocoale diferite dar care au fost inglobate
sub aceeasi denumire TCP/IP (Transmission Control Protocol/Internet
Protocol). Acest protocol cuprinde intre altele si protocoalele de
Telnet (Terminal emulation), FTP (File Transfer Protocol), HTTP (Hyper
Text Transfer Protocol), SMTP (Simple Mail Transfer Protocol). Acest
protocol a fost elaborat de Ministerul Apararii Nationale din SUA in
anii ’70 si are si acum cea mai larga arie de utilizare. Principalele
avantaje pe care acesta le prezinta ar fi:
Independenta de platforma. Protocolul TCP/IP nu a fost conceput pentru
utilizarea intr-un mediu destinat unui anumit tip de hardware sau
software. A fost si este utilizat in retele de toate tipurile.
Adresare absoluta. TCP/IP asigura modalitatea de identificare in mod
unic a fiecarei masini din Internet.
Standarde deschise. Specificatiile TCP/IP sunt disponibile in mod public
utilizatorilor si dezvoltatorilor. Oricine poate sa trimita sugestii de
modificare a standardului.
Protocoale de aplicatie. TCP/IP permite comunicatia intre medii
diferite. Protocoalele de nivel inalt cum ar fi FTP sau TELNET, au
devenit omogenizate in mediile TCP/IP indiferent de platforma.
Conectarea la INTERNET: Aceasta se poate face la noi prin doua
modalitati prin modem sau prin cablu de televiziune. In ambele cazuri
avem nevoie de un ISP (Internet Service Provider) care sa furnizeze
servicii de conectare la Internet. Aceste ISP-uri pot oferi o conectare
mai rapida sau mai lenta in functia de serverele pe care le poseda. Daca
Serverul este configurat sa poata fi folosit si ca Proxy atunci automat
si calitatea serviciului se va imbunatatii, un server de Proxy foloseste
disc-uri de Cache astfel incat paginile si in general informatia pe care
utilizatorul o cere prin intermediul protocoalelor se va descarca in
primul rand pe acele disc-uri de cache asigurand astfel o comunicare mai
buna cu clientul. Transmiterea datelor se face pe bucati numite
„packages†care in cazul cel putin al unui modem sunt destul de mici
si astfel se intalneste de multe ori situatia cand serverul de pe care
se ia respectiva informatie sta si asteapta ca propriul nostru
calculator sa primeasca acele packages. Marimea acestor packages se
numeste MTU(Maximum Transfer Unit). In cazul unui modem de mica viteza
cu cat MTU-ul este mai mic cu atat mai bine, cu atat mai repede se
desfasoara tranzactia datelor.
Conexiuni prin modemuri asincrone: ISP-ul asigura o conexiune de dial-up
cu ajutorul unui protocol numit PPP (Point-toPoint Protocol) sau SLIP
(Serial Line Internet Protocol).
SLIP. Este un protocol extrem de simplu, care furnizeaza un mecanism de
transmitere printr-o conexiune seriala a pachetelor generate deIP
(datagrame). Transmite datagramele pe rand, separandu-le printr-un octet
numit SLIP END, pentru a sugera ca marcheaza sfarsitul unui pachet. SLIP
nu asigura mijloace de corectare a erorilor si nici de comprimare a
datelor, astfel ca a fost inlocuit de PPP.
PPP. Este un protocol pe trei niveluri care imbunatateste fiabilitatea
comunicatiilor seriale TCP/IP prin asigurarea mijloacelor pentru
corectarea erorilor si pentru comprimarea datelor, caracteristici care
ii lipsesc protocolului SLIP. Cele mai multe pachete TCP/IP contin
suport pentru PPP, la fel ca si majoritatea ISP-urilor. Daca ar fi sa
alegem ar trebui sa ne indreptam spre PPP deoarece asigura capacitate de
transfer superioara si comunicatii mai sigure.
Comunicarea prin Intermediul HTTP: Dupa cum ii spune si numele este un
protocol care permite transformarea unor comenzi de formatare de text.
Aceste comenzi sunt scrise in limbajul HTML (Hyper Text Markup Language)
si care pot fi scrise cu ORICE tip de editor de texte sunt mai apoi
interpretate de un parser integrat intr-un Browser si care astfel ne
permite sa vizualizam pe Internet documente realizate in cele mai
felurite moduri, in functie de imaginatia si resursele celui care a
creat acel document. De fapt ce este HTML-ul mai exact?
HTML-ul este un set de conventii pentru marcarea portiunilor de document
astfel incat fiecare portiune sa apara cu format distinct atunci cand
documentul este accesat de un program de analiza sintactica (parser).
HTML este limbajul de marcare ce stabileste aspectul documentelor WWW
(World Wide Web), iar prin intermediul browserelor se poate vedea
documentul gata formatat.
HTML este de fapt un subset al standardului SGML (Standard Generalized
Markup Language) si include capacitati care permit autorilor sa insereze
hiperlegaturi care afiseaza alte documente HTML cand se executa clic pe
ele.
6. LISTA ABREVIERILOR
LAN (Local Area Network) – retea locala cablata;
WLAN (Wireless Local Area Network) – retea locala radio;
AP (Access Point) – punct de acces;
IBSS (Independent Basic Service Set) – forma de conectare directa a
unor calculatoare, sau peer-to-peer;
BSS (Basic Service Set) – un tip de retea wireless in care
calculatoarele comunica prin intermediul unui AP;
ES (Extended Service Set) – o multime de retele BSS care se suprapun;
DSSS (Direct Sequence Spread Spectrum) – o tehnologie de transmisie la
distanta a semnalelor radio prin extinderea intr-un spectru mai larg de
frecvente si putere redusa a unui semnal de banda ingusta si putere
mare;
FHSS (Frequency Hopping Spread Spectrum) – o tehnologie de transmisie
la distanta mai redusa a semnalelor radio, sub forma de rafale si la
frecvente variabile;
GPS (Global Positioning System) – sistemul global de pozitionare care
foloseste o tehnica similara cu DSSS pentru transmiterea semnalului de
la satelit catre receptor;
DPSK (Differential Phase Shift Keying) – un tip de codare a semnalelor
la transmisia radio;
WEP (Wired Equivalent Privacy) – o tehnica de criptare bazata pe chei
de codare pe 64 de biti.
7. BIBLIOGRAFIE
Scoala OnLine – http://www.x3m.ssitl.ro/ScoalaOnline/Index.htm
Revista CHIP 5/2000
Retelele
PAGE 1
PAGE 2
ì¥Â@
