Referat Circuite Bistabile
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Circuite Bistabile si de asemenea puteti face
Download Referat Circuite bistabileCiteste fragmente din Referat Circuite Bistabile
CIRCUITE BISTABILE
1. Scopul lucrării:
Cunoaşterea modului de funcţionare şi a configuraţiei unor
bistabile integrate, frecvent utilizate în circuite logice
secvenţiale.
2. Consideraţii teoretice:
Circuitul basculant bistabil CBB, este un circuit tipic cu două stări
distincte utilizat pentru păstrarea informaţiei binare. Acesta
prezintă două conexiuni de intrare prin care acceptă informaţia
binară care urmează a fi memorată, două conexiuni de ieşire care
permit citirea stării bistabilului şi în general, intrări
suplimentare de control prin care se stabileşte momentul în care
informaţia urmează a fi citită de bistabil. Cele două ieşiri ale
unui bistabil sunt complementare. Trecerea într-o anumită stare poate
fi determinată fie de semnalul reprezentând informaţia care trebuie
înscrisă în bistabil, fie de semnalul de tact ce acţionează în
funcţie de starea intrărilor de informaţie.
Semnalul de tact poate determina comutarea bistabilului în două
moduri: pe durata impulsului de tact, fiind deci precis definită în
timp.
Proprietatea bistabilului de memorare a informaţiei se manifestă prin
faptul că starea sa nu se schimbă după dispariţia semnalului de
comutate.
3. Bistabilul asincron RS:
Bistabilul RS asincron, se obţine prin interconectarea a două porţi
SI-NU în aşa fel ca ieşirile unuia să fie conectate la intrarea
celeilalte.
În funcţionarea normală nu se permite aplicarea simultană a
semnalului logic “1†ăpe două intrări R şi deoarece conduce la
prezenţa semnalului logic “0†pe două ieşiri, situaţie care este
în contradicţie cu dată anterior privind caracterul complementar al
ieÅŸirii unui bistabil.
S R Qt+1
0 0 Qt
0 1 0
1 0 1
1 1 interzis
4. Bistabilul sincron RS:
Bistabilul RS sincron are schema în figura:
1 0 1 0 1
1 1 0 1 0
1 1 1 interzis interzis
.
5. Bistabilul sincron D:
Bistabilul D sincron are schema în figura următoare, are o singură
intrare:
1 1 1 0
.
Deoarece pentru C=1, Qt+1=D bistabilul se mai numeÅŸte ÅŸi circuit
elementar de întârziere în sensul că semnalul aplicat la intrare se
obţine la ieşire cu întârzierea de un tact.
6. Bistabilul sincron JK:
Bistabilul JK sincron are schema în figura următoare, realizată cu
porţi ŞI-NU :
.
Prezintă neajunsul că pentru a exista o singură basculare trebuie ca
durata contactului de tact să fie mai mare decât timpul de propagare
printr-o poartă şi mai mic decât timpul de propagare prin două
porţi.
7. Bistabilul sincron T:
Bistabilul T sincron are proprietatea de a-ÅŸi schimba ieÅŸirea la
fiecare impuls sosit la intrare. Acest efect poate fi obţinut
realizând un bistabil care se autocomandă, schema în figura
următoare:
.
j7
kd›
.
.
.
.
.
̤áÂªä®„à ©€Äˆæ –≄ à  µäŽÂᑊåâ€â‚¬Ã„ˆà ¡–æ´Âᡈ猄ᡈᰄă, urmează o nouă
schimbare a stării, adică bistabilul oscilează, fiind foarte dificil
a determina starea sa finală, care depinde de raportul dintre durata
impulsului pe intrarea C, şi durata basculării. Pentru a exista o
singură basculare se impune pentru durata impulsului de tact aceeaşi
condiţie ca şi în cazul circuitului bistabil JK sincron.
Pentru a rezolva deficienţa sunt folosite 2 circuite de tip RS
comandate prin impuls.
Primul, A, condiţionează starea celui de-al doilea B, în timp ce al
doilea , B, îl condiţionează pe primul, A.
Dacă bistabilul A se află în starea “1†la sosirea impulsului pe
intrarea b, bistabilul B trece în starea “1â€Â, pe când dacă
bistabilul B se află în starea “1†la sosirea impulsului pe
intrarea a, bistabilul A trece în starea “0â€Â.
Pentru o funcţionare corectă sunt necesare două impulsuri a şi b
decalate în timp.
O altă schemă logică a bistabilului T sincron cu porţi ŞI-NU (NAND)
este prezentată în figura alăturată.
Circuitul are proprietatea de a-ÅŸi schimba starea la fiecare impuls de
tact aplicat pe intrarea C, dacă la intrarea T se aplică semnal logic
“1â€Â.
.
8. Mersul lucrării:
Materiale şi aparatura necesară: CI: CBD-400E, 410E (vezi anexa),
stand pentru circuite integrate logice.
Modul de lucru:
Se va realiza schema logică a bistabilului din figură, se verifică
tabelul de adevăr;
Se va realiza schema logică a bistabilului RS sincron şi se va
verifica funcţionarea circuitului după tabelul de adevăr în timp,
stabilind condiţiile logice pe S şi R şi aplicând impulsuri de tact;
Se va realiza schema logică a bistabilului D şi se testează tabelul
de adevăr din tabel;
Se va realiza schema logică a bistabilului JK sincron şi se va
verifica funcţionarea circuitului după tabelul de adevăr în timp,
stabilind condiţiile logice pe J şi K şi aplicând impulsuri de tact;
Se va realiza schema logică a bistabilului T comandat prin două
impulsuri. Ieşirile A şi B se conectează la elementele de afişaj. Se
aplică în mod succesiv impuls pe intrarea a şi apoi pe intrarea b şi
se observă că la fiecare şir de două impulsuri bistabilul îşi
schimbă starea.
9. Întrebări:
Să se deducă ecuaţiile logice şi graful de tranziţii pentru
bistabilul RS realizat cu NOR din figura următoare:
Să se stabilească dacă tabelul de tranziţii şi graful de tranziţii
pentru bistabilul JK.
Să se deseneze formele de undă de la ieşirea Q a bistabilului din
figura următoare, la intrare aplicându-se un tren de impulsuri TTL ca
în figură.
Să se demonstreze că se poate obţine un circuit basculant bistabil T
dacă:
, respectiv R →Q ]n cazul unui circuit bistabil SR;
la un circuit basculant bistabil D.
ì¥Â@