Referat Baze De Date2

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Baze De Date2 si de asemenea puteti face Download Referat Baze de Date2

Citeste fragmente din Referat Baze De Date2

SISTEME INFORMATICE AI BAZE DE DATE Sistem informatic (Si) - sistem informa¡ional automatizat; - ansamblu de echipamente (hardware), programe (software), ¿I proceduri organiza¡ionale (orgware) pentru prelucrarea informa¡iei. Sistem informatic - pentru asistarea deciziilor ¿I sisteme expert ( judecarea situa¡iilor concrete, pu¡in structrate); - pentru mamagement (marketing, planificare nevoi materiale, personal); - pentru prelucrarea tranzac¡iilor (conturi, facturi, stocuri, foarte structurate). Etapele ciclului de via¡å al sistemului informa¡ional: - proiectare, realizare, între¡inere ¿I îmbunåtå¡ire. Fi¿e de date: colec¡ie de nume, formatå din toate apari¡iile unui anumit tip de înregistråri logice. Clasifiocare fi¿iere: - plate (¥nreg. Logice numai din date elementare, în ac, numår); - adânci ( înreg, logice cu date agregate: vectori sau grupuri repetate) Bazå de date: (BD) - colec¡ie de apari¡ii ale mai multor tipuri de înregistråri logice , con¡inând relatii între înregistråri agregate de date ¿I date elementare. Sistem de gestiune a bazei de date: (SGBD) - ansamblul de programe destinate creårii, între¡inårrii ¿I exploatårii unei baze de date. Clasificare SGBD - ierarhice (fi¿iere adânci, structuri arborescente); - reticulare (fisiere adânci, structuri de tip re¡ea, Conference on Data System Lauquages, cod ASyL, 1971); - ra¡ionale (fi¿iere plate, tabele, structuri de tip re¡ea, Cod D 1970). MS ACCES 2.0 -SGBDR sub Windows, realizat de Microsoft în 1989-1994, ca parte a MS Office Pro. Alte SGBDR: dBase, FoxPro, Paradox, MS SQL TIPOLOGIA SISTEMELOR INFORMATICE SI STUDIUL DE FEZABILITATE 1- Tipologia sistemelor informatice. Sistem informatic- componente+ scop. Componete - echipamente (harward); - programe (software); - proceduri organiza¡ionale (orgware); - baze de date. Scop: - preluarea informa¡iei Sisteme informatice: - sisteme de expert ¿I pentru asistarea deciziilor (SAD); - pentru conducere (management); - pt prelucrarea tranzac¡iilor. Caracteristicile rapoartelor. Caracteristici: Sistem informatic - pt asistarea deciziilor Tip - Analize speciale , Prelucrarea interogårii, directe Fctii de conducere - Planificare Sistem informatic - pt conducere (management) Tip- planificare regulat, în formate mixte. Excep¡ii, automate. Neplanificate, performate, manuale Fc¡ii de conducere - operare, control / control, planificare Sistem informatic - pt prelucrarea tranzac¡iilor Tip - Detectare erori de culegere. Supraveghere activitå¡i ¿I cheltuieli Func¡ii de conducere - operare, control. Sisteme expert - baze de reguli; - baze de cadre (frames) (structuri de date: noduri în re¡ele, cu atribute ¿I valori) Sisteme pentru asistarea deciziilor - orientare pentru probleme; - adaptabile la schimbårile condi¡iilor externe ¿I interne (ale punctelor de vedere) Componente SAD - financiare; - scenarii; - analizå de sensibilitate (parametrizare); - cântare a obiectivelor (condi¡iile în care se îndeplinesc obiectivele); - analizå statisticå (tendin¡e, periodicitate, valori caracteristice); -simulate Sisteme de conducere - permit parcurgerea mediului intern ¿I extern în testarea strategiilor; - folosesc modele ¿I stiluri alternatve de prezentare; - prezintå totalizåri statistice sprijinite pe detalii. Informa¡ii pentru coordonarea subsistemelor organizatorice Sistemele conducerii produc¡iei - planificare materialå; - eviden¡a personalului; -eviden¡a materialelor; - eviden¡a capacitå¡ilor de produc¡ie. Obiectivele planificårii produc¡iei: - cantitatea de produc¡ie; - etapele de execu¡ie; - esalonarea opera¡iilor; - termene de livrare. Activitå¡ile sistemelor produc¡iei: - planificarea necesarului de material; - calcului costurilor serviciilor; - planificarea lichiditå¡ilor financiare; - planificarea capacitå¡ilor de produc¡ie. Obiectivele sistemelor de marketing: - asistenta activitå¡ilor ¿I personalului de vânzare; - identificarea posibilitå¡ilor de noi produse ¿I servicii; - stabilirea de pre¡uri ¿I servicii competitive fårå sacrificarea Nivelurilor de veniturilor; - controlul costurilor activitå¡ii de marketing; - analiza eficacitå¡ii marketingului. Subsisteme de marketing: - vânzåri; - produse; - informa¡ii. Sisteme pentru prelucrare tranzac¡ii: - caracteristici: uniformitate, apropiere de obiectiv, orientare istoricå; - scopuri: când, cu ce efect, cu câ¡i bani; - principii: duble, intråri, pe lichiditå¡i (cash), e¿alonare; - opera¡ii culegere date, prelucrare tranzac¡ii, între¡inere fi¿iere, raportare. Metode de proiectare a sistemelor informatice: - prototipare (sist de asistare a deciziilor ¿I sisteme de expert); - ciclul de via¡å al dezvoltårii ( sist pt conducere ¿I pt prelucrare tranzac¡ii) Metoda ciclului de via¡å con¡ine 7 etape: 1. Stabilirea termenelor de referintå si a obiectivului lucrårii; 2. Studiul de fezabilitate (Oportunitate); 3. Investigarea sistemului si a ansamblului existent; 4. Analiza sistemului actual si specificarea cerintelor; 5. Proiectarea logicå si fizicå; 6. Implementarea propriu-ziså a proiectului; 7. Operare, întretinere si îmbunåtåtirea sistemului.. Informa¡ii- vânzårii- produs => acesta este sistem informatic pt marketing. BAZE DE DATE RELAºIONALE MODELAREA STRUCTURII ªI INTEGRITźII 1. No¡iuni generale Terminologia CODASYL 1971 Datå elementarå - cea mai micå unitate de datå identificatå prin nume. Tipul câmpului - ansamblul format din identificator, men¡inerea valorilor ¿I formatul de memorare. Grup de date (datå agregatå) - ansambluri de câmpuri, identificat prin nume. Tipul (structura) grupului- ansamblul identificatorilor ¿I descrierilor grupurilor ¿I a câmpurilor componente. ¥nregistrare (logicå) - colec¡ie de date elementare ¿i/sau grupuri de date, identificatå prin nume. Tipul înregistrårii - ansamblul tipurilor câmpurilor ¿I grupurilor împreunå cu ordinea ¿I nr. De apari¡ii. Cheie simplå /compuså - 1-n câmpuri, ale cåror valori identificå în mod unic fiecare înregistrare Set de date - mul¡ime de înregistråri Fi¿ier - ansamblul tuturor aparitiilor fizice ale unui tip de înregistråri logoce Index - totalitatea valorilor cheilor ¿I a adreselor de memorare a înregistrårilor respective. Zona - por¡iune a memoriei externe în care se pot memora înregistråri, identificatå prin nume. Baza de date (BD) - totalitatea exemplarelor înregistrårilor, seturilor de înregistråri ¿I zonelor, organizate printr-o anumitå schemå. Schemå (model logic) - descrierea organizårii logice a înregistrårii BD. Subschemå (model extern) - substructurå (perspectivå, view) a scemei BD, relevantå pt o aplica¡ie. BD fizicå (model fizic) - ansamblul datelor din DB, sub forma memorårii (fi¿iere, indexuri) Dic¡ionarul datelor - multimea descrierilor obiectelor bazei de date (structuratå ¿I administratå ca BD) Administratorul DB - persoanå sau grup de persoane responsabile cu analiza, proiectarea, implementarea ¿I gestionarea BD. Abordåri ale prelucrårii datelor -orientate spre fi¿iere de date (OFD- fi¿iere de date- proiectate så furnizeze programelor datelor necesare; într-o formå convenabilå lor); - orientate spre BD (OBD - programele sunt orientate så func¡ioneze în jurul BD, iar BD -reprezentare naturalå a datelor ¿I relatiilor, folositå de cåtre orice aplica¡ie, inclusiv de cele viitoare) Sistem OFD pentru comenzi - sistem de preograme pt prelucrare; - fi¿iere (de comenzi, cu detalii pt clien¡i, cu detalii pt produse, cu stoc) Dezavantaje OFD - programele trebuie så cunoascå semnifica¡ia, organizarea ¿I manevrarea datelor; - fi¿ierele con¡in date duplicate ¿I trebuie reorganizate în func¡ie de noile programe. Sisteme de OBD pt comenzi - date (cu comenzi, clien¡i ¿I produse) ¿I rela¡iile lor, descrise în dic¡ionar; - diverse programe de prelucrare cu acces la dic¡ionar. Avantaje OBD - datele sunt independente de programe ¿I se pot reorganiza dupå nevoile interne; - redundan¡a datelor este minimizatå, iar securitatea ¿I controlul sunt maximizate; - programele î¿i împart datele; - programele se creazå mai u¿or (uneori se genereazå automat) ¿I se schimbå mai rar. Independen¡a în SGBD - logicå (extinderea componentelor ¿I structuri, fårå modificarea programelor); - fizicå ( definirea datelor ¿I structurilor, indiferent de forma de memorare) Limbajele SGBD - pentru definirea datelor (LDD); - pentru manevrarea (manipularea) datelor (LMD); - pt controlul integritå¡ii datelor. Interfa¡å utilizator- SGBD - prin apelarea subprogramelor functiilor din SGBD ( SGBD cu limbaj gazdå); - prin comenzi independente, dar interpretabile de interfa¡å (SGBD autonom) ARHITECTURA ªI FUNCºIONAREA SGBD A. Programul- apeleazå SGBD, indicând numele din program al tipului datei ¿I valoarea cheii înregistrårii cerute. B. SGBD - ob¡ine subschema folosita de programul extern ¿I examineazå descrierea datei; - ob¡ine schema ¿I determinå tipul logic al datelor necesare; - examineazå descrierea fizicå a bazei de date ¿I determinå înregistrarea fizicå necesarå; - trimite o comandå cåtre sistemul de operare (SO), cerând citirea înregistrårii fizice. C. SO- interac¡ioneazå cu dispozitivele de stocare a datelor; - transferå datele cerute de la dispozitiv la zonele tampon ale SO. D. SGBD - deduce prin subschemå înregistrarea logicå necesarå ¿I eventual, transforma datele; - transfera datele din zonele tampon în zona de lucru a programului; - furnizeazå programului informa¡ia de stocare asupra operårii (eventual indicå eroarea). E. Programul- opereazå asupra datelor, în zona sa de lucru. Modelul entitate-rela¡ie - 1976, modalitatea grafica de reprezentare a datelor ¿I rela¡iilor dintre acestea, prin entitå¡i, rela¡ii ¿I atribuite, descrise detaliat. Pa¿i de realizare 1 identificare entitåti; 2 identificare relatii; 3 identificare atribute; 4 stabilire chei.. Fisier plar - format din înregistråri ce asociazå unui identificator de entitate câpuri cu valorile atribuitelor relevante, într-o ordine fixatå. Baze de date - ierarhice (rela¡ii arborescente, înregistråri cu grupuri de date); - reticulate (rela¡ii de tip re¡ea); - ra¡ionale (rela¡ii de tip re¡ea). Modelul ra¡ional MR- modelul teoretic al dezvoltårii datelor, dezvoltat de Edgar F; SQL- limbajul standard pt SGBDR (independent sau încastrat în alte limbaje LG3/LG4) Pår¡ile MR(SQL) -structuralå (componentele constructive ale BD: domenii, atribute, rela¡ii, chei); - manipulativå (opera¡ii cu componentele BD); - de integritate (reguli de validitate ¿I completitudine a BD) Partea structuralå a modelului ra¡ional Domeniu - mul¡ime de valori, definitå printr-o proprietate sau printr-o enumerare Valoare a mill -valoare cunoscuta sau neaplicabilå a unui atribut. Perspectivå (View) - subtabel a unui tabel ca datele necesare unei aplica¡ii; Cheile de identificare unica - chei candidate (cheia primarå) Index primar - totalitatea valorilor cheilor primare Index secundar - totalitatea perechilor formate din valorile cheie secundare ¿I ale cheilor primare. Cheie secundarå - identificator corespunzåtor (listå de câmpuri) pt un grup de linii cu o anumitå proprietate. Forme normale - tipuri de restric¡ii (peste 20) asupra proiectului BDR, care excul redundan¡ele necesare. Normalitatea MR - proces de descompunere minimalå a rela¡iilor din forma nenomalizatå (FMM) prin reducerea redundan¡elor, în conditii de conservare a datelor ¿I ale dependen¡elor lor. Prima formå normalå - (1FM) - tipurile din BD contin doar valori atomice ale atributelor, iar fiecare atribut este dependent de cheia primarå A doua formå normalå (2FM) - fiecare atribut este determinat de întrega cheie primarå. A treia formå normalå (3FM) - fiecare atribut este determinat numai de cheia primarå. Partea de integritate a MR Integritatea entitå¡ii - valorile atributelor ce apar¡in cheii primare trebuie så fie diferite de null. Integritatea referen¡ialå (a rela¡iei) - o cheie externa are valoarea null sau o valoare ce apar¡in în altå parte a BD ca o valoare a cheii primare corespunzåtoare. DEVI PAGE 1 PAGE 1 쥁@