Referat Caius Iulius Caesar

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Caius Iulius Caesar si de asemenea puteti face Download Referat Caius Iulius Caesar

Citeste fragmente din Referat Caius Iulius Caesar

Caius Iulius Caesar (100-44 i.e.n) Om politic, general si scriitor latin. Fiu al lui C. Iulius Caesar, praetor apoi guver- nator al provinciei Asia, nepot al lui Caius Marius ; casatorit in 84i.e.n cu Cornelia, fiica lui Cinna, Caesar este gratiat in 82, dupa victoria optimatior, de catre Sulla. Anii urmatori (81-78) si-i petrece in diverse misiuni in Orient ; revine la Roma dupa moartea lui Sulla,facandu-si debutul ca orator in procesele impotriva lui Cn.Cornelius Dolabella (77) si C. Antonius(76). Dupa anul 70 i.e.n., Caesar se indeparteaza de pozitiile aristo- cratiei senatoriale si se apropie de tabara popularilor, combatand, alaturi de acestia, politica optimatilor. Quaestor(68) , pontifex mximus(63), praetor(62), apoi guvernator al Hispaniei. Ulterior(61-60), Caesar incearca sa colaboreze cu M. Licinius Crassus(65 -63) si il sprijina in anii 67,66,63-62 pe Cn. Pompeius Magnus. Revenit in iunie 60 la Roma, reuseste, gratie abilitatii sale diplomatice, sa atenueze temporar rivalitatea dintre Crassus si Pompei si profita de opozitia inversunata a senatului fata de ratificarea masu rilor adoptate in anii 64-63 de Pompei in Orient, pentru a incheia primul triumvirat. (Conspiratio inter tres civitatis principes(, cum numeste Titus Livius intelegerea se- creta dintre cei trei influenti oameni politici, viza acordarea unui sprijin reciproc in lup- ta impotriva aristocratiei senatoriale. Ales consul, Caesar adopta in 59, in ciuda opozi- tiei senatoriale, o serie de legi favorabile itereselor triumvirilor. In calitate de proconsul obtine in 58 guvernarea, pentru o perioada de 5 ani, a Galliei Cisalpine,a Galliei Trans- alpine si a Illyricumului. Casatoria in 59 a fiicei sale Iulia cu Pompei contribuie la inta- rirea legaturilor dintre cei doi oameni politici. Intrevederea de la Lucca(Etruria) dintre Caesar, Pompei si Crassus se icheie in aprilie 56 prin reinnoirea trimviratului si estom- parea tensiunii reinstalate intre Crassus si Pompei. Se decide ca acestia doi sa ocupe in 55 consulatul, iar lui Caesar sa-i fie prelungita cu 5 ani autoritatea in provinciile sale. Influenta de care se bucurau triumvirii la Roma face ca, in ciuda opozitiei senatoriale inversunate, planul de la Lucca sa fie transpus aidoma in practica. In 55 lui Pompei i se acorda pentru 5 ani guvernarea provinciilor din Spania, iar lui Crassus, Siria. In 58, in calitate de guvernator al Galliei Narbonensis, Caesar profita de apelul lansat de galii amenintati de suebii lui Ariovist, care este obligat sa se refugieze peste Rin in G ermania. In 57 cucereste N si NV Galliei, reprima in anul urmator o rascoala a venetilor si mo- rinilor, apoi anexeaza Aquitania. Cele doua expeditii organizate in 55 si 54 in Brita- nnia, precum si traversarea Rinului in 55 si 53, cand intrerupe primele incursiuni roma- ne in Germania, desi nu aduc castiguri teritoriale, starnesc un puternic ecou la Roma sporindu-i popularitatea. Marea rascoala din 52 a galilor, sub conducerea arvernului Vercingetorix, pune in pericol intreaga cucerire,dar,gratie geniului militar a lui Caesar, fortele rasculatilor sunt infrante la Alesia. In 51 sunt reprimate ultimele rezistente, realizandu-se astfel cucerirea intregii Gallii, iar Caesar incheie redactarea celor 7 carti ale lucrarii sale « Commentarii de bello Gallico ». Moartea lui Crassus la Carrhae(53), intensificarea framantarilor sociale si politice la Roma, soldate cu cvasi-neintrerupte lpte de strada intre populari si optimati si cu a- propierea lui Pompei de pozitiile aristocratiei senatoriale, care solicita rechemarea lui Caesar din Gallia, duc, indeosebi dupa desemnarea lui Pompei in calitate de « consul sine collega »(52), la instrainarea de Cesar si la creearea unei stari de incordare intre cei doi oameni politici. Incercarile lui Cicero, din 50, de aplanare a conflictului care se profila, esueaza.Printr-un « senatus consultum ultimum, Caesar este demis la 7 ianuarie 48 din functiile sale,iar Pompei este insarcinat cu puteri dictatoriale in vederea apararii republicii. Trei zile mai tarziu, in noaptea de 10 ianuarie, Caesar traverseaza cu legiu- nile sale Rubiconul, hotarul dintre provincie si metropola(« Alea iacta est »),declansand razboiul civil care va dura peste 4 ani. Surprins de rapiditatea inaintarii lui Caesar, Pompei este obligat sa se refugieze la 17 martie 49 de la Brundisium in Grecia, unde in- cepe concentrarea de forte in vederea recuceririi Italiei. Pentru a-si asigura spatele, Caesar se indreapa intai impotriva concentrarii de forte pompeiene din Spania (7legi- uni) pe care le infrange la 2 august 49 in batalia de la Ilerda. Debarcat apoi, la 5 ian. 48, in Epir, este antrenat intr-un adevarat razboi de pozitii la Dyrrachium ; dupa stra- pungerea incercuirii lui Caesar are loc in Tesalia, la Pharsalos, batalia decisiva (9 aug. 48) ; infrant, Pompei se refugiaza in Egipt, unde este asasinat la 28 septembrie din ordi- nul regelui Ptolemeu XIII. Caesar, care-l urmarise pe Pompei in Egipt, ocupa Alexan - dria si intervine in conflictul dinastic sprijinind-o pe Cleopatra VII impotriva fratelui ei Ptolemeu XIII. In iarna ailor 48/47, Caesar este asediat impreuna cu Cleopatra, in cita- dela Alexandriei de partizanii lui Ptolemeu si numai sosirea unor intariri din Asia Mica ii permite sa obtina victoria in batalia de pe Nil(27 martie 47). Revenit in Asia Mica, unde Farnace II, fiul lui Mitrade VI, incerca sa recucereasca fostul regat al tatalui sau, il infrange pe acesta la Zela ; « veni, vidi, vici », raporteaza el senatului. In octombrie 47 soseste la Roma, la 28 decembrie debarca deja in Africa de Nord, unde pompeienii concentrasera o puternica armata, pe care Caesar o infrange la 6 aprilie 46 in batalia de laThapsus. Revenit in iulie 46 la Roma, in noiembrie paraseste din nou orasul pentru a se deplasa pe frontul din Spania,unde fii lui Pompeius Magnus mobilizasera o puterni- ca armata. Batalia victorioasa de la Munda (17 martie 45) incheie definitiv razboiul ci- vil. Caesar ramane unicul stapan al statului roman. Dupa ocuparea Italiei in primavara anului 49, Caesar este desemnat dictator, in anii 48,46,45,44 este ales consul, in 48 dic- tator pe timp de un an, in 46 dictator pe 10 ani, pentru ca in februarie 44 sa fie numit « dictator perpetuus ». Paralelii sunt acordate puteri exceptionale si drepturi speciale. Dupa ce reuseste in 45-44 sa concentreze o putere cvasimonarhica, Caesar accepta si puterile exterioare acesteia. In pofica unei politici sociale lucide si abile, prin care in- cearca sa stabileasca un echilibru intre diferitele categorii sociale, Caesar subestimeza rezistenta instituiilor republicane si animozitatea aristocratiei senatoriale, care vede inel simbolul tiraniei. La Idele lui martie(15 martie 44), in preajma inceperii unei campa nii impotriva partilor, Caesar este asasinat intr-o intrunire a senatului din Roma de o conjuratie de circa 60 de senatori in frunte cu C. Cassius Longinus si M. Iunius Brutus. Testamentul sau il desemna ca mostenitor pe Caius Octavianus, nepotul sau. Om politic de o geniala fantezie si o vointa de fier, diplomat subtil si lucid, organizator stralucit, i- negalabil strateg si conducator de osti, Caesar ramane una dintre cele mai importante personalitati ale Romei antice si-si inscrie numele, alaturi de Alexandru Macedon si Hannibal, printre marii cuceritori ai antichitatii. Prin intreaga actiune, Caesar a preci- pitat in istoria romana trecerea de la sistemul republican la cel monarhic. Remarcabila ramane si creatia sa literara. Prezenta activa in viata spirituala a epocii, Caesar este autor de poezii, drame, cuvantari, considerat de Cicero drept cel mai important retor al vremii, scrisori, studii literare, pamflete politice, memorii apreciate in antic, astazi pier- dute. Cele 7 carti din « Commentarii de bello Gallico » si cele 3 carti din « Commentarii de bello civili » se inscriu se inscriu printre creatiile majore ale prozei latine. 쥁@