Referat Nostradamus - Profet Sau Sarlatan

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Nostradamus - Profet Sau Sarlatan si de asemenea puteti face Download Referat Nostradamus - profet sau sarlatan

Citeste fragmente din Referat Nostradamus - Profet Sau Sarlatan

Medic fascinat de ocultism, Nostradamus a riscat să provoace mânia Bisericii Catolice când a prezis viitorul pentru următoarele douăzeci de secole. A fost cu adevărat un vizionar sau legendara sa precizie este doar un mit perpetuat în timp? Individul scund şi vioi, cu barbă lungă şi deasă, este considerat o ciudăţenie la somptuasa Curte renascentistă a regelui Henric al II-lea al Franţei. Cunoscut ca fiul unor evrei convertiţi, pasionat de astrologie şi de alte ştiinţe oculte, Nostradamus a fost invitat la Paris în 1556 mai mult pentru amuzament. Dar profeţiile sale despre rege îi vor aduce faima internaţională. Una dintre acestea părea adevărată, dar fără de îndoială ridicolă, sugerând că un „bărbat chior” va deveni curând rege. O alta, în mod caracteristic criptică, interpretabilă: „Leul tânăr îl va înfrange pe cel mai bătrân pe câmpul de luptă, într-o singură luptă. Îi va străpunge ochii în cuşca aurită; două răni într-unul, apoi va pieri de o moarte năprasnică.” La 1 iulie 1559, pe când regele participa la un turnir, accidental, lancea prietenului său, care îi era adversar în competiţie, a străpuns coiful regal de aur şi a pătruns în ochi. Făptaşul îngrozit, contele de Montgomery, era mai tânăr decât suveranul; o aşchie din arma ruptă i-a provocat acestuia o a doua rană, iar regele a îndurat dureri cumplite timp de zece zile, după care a murit. În tot acel timp el avea să fie – şi să rămână – singurul suveran al Franţei cu un singur ochi. Cuvintele lui Nostradamus au fost amintite cu admiraţie. Opunându-se impecabil magicenilor şi vrăjitorilor, conducătorii Bisericii Romano-Catolice ar fi vrut să-l ardă pe rug pe acest profet periculos de exact. Ţăranii, crezând că prezicerea a fost de fapt un blestem, l-au ars în efigie. Numai datorită protecţiei reginei văduve, Caterina de Medici, a scăpat de execuţie. Eroul ciumei Michel de Nostre Dame, născut la 14 decembrie 1503, la Saint-Rémy în Provence, cel mai conversat profet din istorie, se pregătea să devină medic. Dar studiile sale au fost întrerupte brusc, când ciuma bubonică s-a abătut asupra sudului Franţei, în 1525. În timp ce mulţi medici au părăsit speriaţi regiunea, Michel călătorea curajos dintr-un loc în altul pentru a îngriji victimile bolii extrem de contagioase. Totuşi, aproape că i s-a refuzat acordarea titlului, la absolvire, patru ani mai târziu, poate din cauza acuzaţiilor aduse de colegii invidioşi. Dar a fost dus în drepturi datorită recunoştinţei ţăranilor şi respectului celorlalţi studenţi. În 1533 şi-a deschis un cabinet în Agen, localitate pe fluviul Garonne şi s-a căsătorit cu o tânără cunoscută ca fiind „bogată, foarte frumoasă şi apreciată”. Aveau deja o fiică şi un fiu, când Inchiziţia, instituţie a Bisericii menită să suprime erezia, a intervenit în viaţa lor. Nostradamus (cum îşi spunea la acea dată) a fost chemat în faţa unei instanţe ecleziastice, pentru că ar fi făcut o afirmaţie ireverenţioasă despre o statuie a Fecioarei Maria. Când s-a întors acasă, a aflat că atât soţia, cât şi cei doi copii muriseră de ciumă. În următorii zece ani, medicul inimos şi-a reluat activitatea de curant itinerant câştigându-şi faima de făcător de minuni. După ce i s-a acordat o pensie viageră, s-a stabilit la Salon, o localitate între Marsilia şi Avignon, a înfiinţat un laborator de produse cosmetice şi s-a căsătorit cu o văduvă bogată, cu care a avut şase copii. Revelaţii în pod h  h h h h $ a$gd gd gd gd ormat podul casei în observator astronomic unde, urcat pe trepied, urmărea bolta înstelată şi susţinea că afla secretele viitorului de la „lumina interioară, vocea”. La început, şi-a făcut cunoscute prezicerile printr-o serie de cărţulii modeste pe care a început să le publice din 1550. Dar treptat şi-a pierdut total interesul pentru urmărirea condiţiilor meteorologice şi a fazelor lunii. Retras în umbră Aflată în pragul unui război civil, Franţa a oferit un teren propice profeţiilor sumbre şi criptice ale lui Nostradamus publicate în 1555 – primele 100 din cele aproape 2000 pe care le va publica până în 1557. Aceste Centuri s-au bucurat imediat de succes şi l-au introdus pe autor la Curte. Recunoscând că în mod conştient a ales „o exprimare criptică”, Nostradamus scria într-un limbaj obscur, pornind de la franceza contemporană lui, dar presărată cu expresii şi cuvinte din italiană, greacă, spaniolă, ebraică şi latină. Fiecare prezicere consta din patru versuri, un catren, dar nici unul nu aduce a poezie. Vizionarul susţinea că acest stil îl proteja de pedeapsa celor puternici, care nu păreau să fie întotdeauna încântaţi de ceea ce le prezicea. Dar alţi observatori mau sceptici sunt de părere că stilul vag este adoptat în mod conştient pentru a lăsa scrierile deschise interpretărilor. În consecinţă, există probabil aproape 400 de interpretări diferite ale Centuriilor, fiecare încercând să dezvăluie secretele profeţilor care continuă până în anul 3797. „Scrierile mele vor fi mai bine înţelese de cei ce vor veni după moartea mea”, scria clarvăzătorul. Consilier regal Pe fontul tulburărilor interne, în Franţa mulţi, asemenea reginei Caterina, nu simţeau nevoia ca istoria să confirme spusele medicului. Prezicerea acestuia despre moartea soţului ei a fost suficientă. Fără îndoială, ei i se datorează numirea ei ca medic curant al fiului său, Carol al IX-lea. Potrivit unei povestiri cunoscute, Nostradamus a chemat odată un înger, numit Anael, şi i-a cerut să îi dezvăluie într-o oglindă magică soarta copiilor reginei. Oglinda ia arătat pe cei trei fii domnind pentru scurtă vreme, în timp ce ginerele ei aflat în disgraţie, Henric de Navarra, ar fi urmat să domnească 23 de ani. Speriată, regina a cerut să fie oprit acel spectacol neplăcut. De fapt, probabil că Nostradamus a vizitat-o la Curte doar pentru a face horoscopul atât pentru ea cât şi pentru copii ei. Este foarte probabil ca Nostradamus să fi fost suficient de abil să îşi dezvăluie viziunile neplăcute în expresii ambigue, având în vedere că monarhii absoluţi – indiferent cât de amabili se arătau la început faţă de clarvăzători – erau renumiţi pentru pedepsirea mesagerilor din cauza mesajului lor. O celebritate controversată Unul dintre cei mai mari profeţi ai Franţei, Pierre de Ronsard, scria despre contemporanul său: „Asemenea unui oracol antic, el a prezis timp de mulţi ani o mare parte a destinului nostru.” Evident, profetul s-a bucurat de respectul familiei regale şi de o faimă tot mai mare, până la moartea sa, în 1566. Inevitabil, mulţi au rămas extrem de sceptici în privinţa lucrării sale sau, chiar mai rău, l-au considerat un simplu şarlatan inteligent care profita de cei creduli. După unii cercetători, Nostradamus şi-a prezis chiar propia moarte: „Lângă bancă şi pat voi fi găsit mort.” După ce într-o seară a anunţat că nu va supravieţui nopţii următoare, s-a stins într-un acces de gută şi a fost găsit mort a doua dimineaţă în dormitor, lângă masa de lucru. Bibliografie Mari Enigme Ale Trecutului – Dezvăluiri din culisele istoriei, editura Reader’s Digest Poza a fost procurată cu ajutorul enciclopediei virtuale Microsoft Encarta Deluxe 2002 PAGE 4 쥁@