Referat Domnia Lui Alexandru Cel Bun
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Domnia Lui Alexandru Cel Bun si de asemenea puteti face
Download Referat Domnia lui Alexandru cel BunCiteste fragmente din Referat Domnia Lui Alexandru Cel Bun
Domnia lui Alexandru cel Bun
Alexandru cel Bun, fiu al lui Roman I, a fost sprijinit în preluarea
domniei de către Mircea cel Bătrân. Acesta a devenit domn împotriva
voinţei regelui Vladislav Iagello, a feudalilor poloni şi lituanieni
şi a lui Witold, mare cneaz al Lituaniei, văr cu regele, care ar fi
vrut să înscăuneze în Moldova pe Ivaşcu, fiul lui Petru Muşat.
Alexandru a depus jurământ de credinţă regelui Poloniei şi lui
Witold, la 25 martie 1400, la Brest în Polonia. Acesta a renunţat la
Ţara Şepeniţului şi la suma împrumutată de Vladislav Iagello de la
Petru MuÅŸat.
Domn din aprilie 1400, Alexandru (supranumit cel Bun) va îngădui lui
Mircea să exercite mai multă vreme influenţa sa asupra celeilalte
domnii româneşti , din Moldova. Intervenţia sa pe lângă Patriarhia
din Constantinopol va fi hotărâtoare pentru recunoaşterea
Mitropolitului Moldovei ÅŸi aÅŸezarea acestuia la Suceava (26 iulie
1401) – expresie a independenţei politice a românilor de la
răsărit de Carpaţi, dar şi a colaborării strânse între cei doi
domni.
După model muntean, Alexandru va organiza structura administrativă a
ţării, tradiţia atribuindu-i întemeierea dregătoriilor. În acest
context, a fost fixat şi hotarul dintre Moldova şi Ţara Românească
în zona Dunării de Jos, unde se interfera autoritatea conducătorilor
politici de la Suceava şi Târgovişte.
În virtutea unei tradiţii politice iniţiate de primii Muşatini,
Alexandru a încheiat o înţelegere cu regele Poloniei, WI. Jagello,
recunoscându-i suzeranitatea (12 martie 1402). Această opţiune
politică era menită să contracareze pretenţiile dominatoare ale
Ungariei, să întărească unitatea antiotomană şi să stimuleze,
prin privilegiile ce le-au fost date la începutul secolului al XV-lea,
bogatul comerţ de tranzit desfăşurat prin Moldova de negustorii
litoveni şi craioveni. În 1403, Mircea cel Bătrân a reînnoit şi el
alianţa cu Vladislav Iagello, prin intrevenţia domnului Moldovei. Se
realiza atunci o triplă alianţă între aceste ţări. Reînnoirea
legăturilor cu Polonia s-au efectuat în anii:1404,1407,1411. În anul
1408, litovenilor li s-au acordat ÅŸi un privilegiu comercial.
Alexandru cel Bun a trimis trupe în sprijinul regelui Iagello pentru
marea confruntare cu ordinul teutonic, care desfăşura acţiuni
agresive şi de expansiune în zona Mării Baltice. În 1410, la
Grünwald, aceştia din urmă, sprijiniţi de regele maghiar Sigismund,
sufereau, o grea înfrângere.
egocieri cu regele Poloniei concretizate prin tratatul semnat la Lublau
la 15 martie,1412. În schimbul promisiunii că nu-i va mai sprijini pe
teutoni, Sigismund dorea să realizeze o înţelegere cu privire la
extinderea stăpânirii sale asupra Valahiei şi Moldovei. Rezistenţa
lui Iagello a condus la o soluţie de compromis. În eventualitatea că
voievodul de la Suceava nu li s-ar fi alăturat în lupta împotriva
turcilor, ţara sa ar fi fost împărţită: nord-estul cu Suceava,
Iaşi şi Cetatea Albă ar fi revenit regelui Poloniei, iar sud-vestul
cu Romanul, Bacăul, Bârladul şi Chilia lui Sigismund, interesat să
ia în stăpânire gurile Dunării şi să-şi asigure o legătură
lesnicioasă cu comerţul oriental.
Relaţiile moldo-polone s-au concretizat prin sprijinul acordat de
Alexandru cel Bun armatelor lui Iagello în anul 1411 dar şi la asediul
cetăţii Marienburg (1422) – 400 de călăreţi-arcaşi. Aici,
cronicarul polon Ion Diugosz, relatează vitejia moldovenilor din luptă
dar şi faptul că au învins o oaste mult mai numeroasă a teutonilor.
După înfrângerea Ordinului teutonic armata moldoveană şi-a
îndreptat forţele spre Dunăre, spre a face faţă primejdiei otomane.
În anul 1415, regele polon cu soţia sa au făcut o vizită lui
Alexandru cel Bun la Snyatin, iar în 1419, acesta se va căsători cu
vara primară a regelui polon, Ringala.
În anul 1420, turcii se îndreaptă cu flota lor spre portul Cetatea
Albă. Domnul a cerut ajutor, conform tratatului, lui Vladislav Iagello.
Acesta a dispus să fie ajutat de Witold şi de comitatele de graniţă
ale Poloniei, dar Alexandru a reuşit să respingă cu forţele lui
proprii atacul sultanului şi să se întărească la Cetatea Albă.
În 1422 a fost reconfirmat tratatul de la Lublau între Sigismund şi
regele Poloniei. Regele Ungariei stăruind cu acest prilej pentru
împărţirea Moldovei. Dar regele Poloniei s-a opus, în vreme ce
Witold a fost de acord.
În 1426 regele Sigismund iniţie o înţelegere cu Vladislav Iagello
şi cu Alexandru cel Bun în vederea organizării unei cruciade
împotriva turcilor.
După 2 ani Sigismund se adresează din nou regelui Poloniei şi lui
Witold pentru sancţionarea Moldovei, însă este respins şi de
această dată de Iagello.
Alexandru cel Bun a murit la 1 ianuarie 1432 în urma unei boli
contractate în luptele dintre Polonia şi Ungaria. În urma lui au
rămas mai mulţi fii care s-au luptat ani de zile pentru a ocupa
tronul.
ì¥Â@