Referat Manastirea Tismana
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Manastirea Tismana si de asemenea puteti face
Download Referat Manastirea tismanaCiteste fragmente din Referat Manastirea Tismana
-Manastirea Tismana-
Istoria <
> din Tara
Romaneasca-Tismana, ca si viata ctitorului ei, calugarul Nicodim, au
intrat inca de mult in domeniul legendei. Pe de alta parte, la faima de
care s-a bucurat neintrerupt manastirea a contribuit in mare masura si
farmecul asezarii sale. Traditia sustine chiar ca frumusetea
imprejurimilor a fost hotaratoare in alegerea locului lacasului si ca
Nicodim a cautat timp indelungat, pe valea <>, stanca
Starminei cu cascada care izbucnea de sub ea.
Povestea incepe in momentul in care domnitorul roman Radu I ii acorda
lui Nicodim, un calugar de origine greco-sarba, o serie de danii ca
despagubire pentru posesiunile pierdute de acesta pe teritoriul unguresc
si o mica obste, numarand numai 10 calugari, pentru a incepe sa zideasca
o biserica pe apa Tismanei, la locul ales dupa indelungi cautari, langa
o cascada.
In ceea ce priveste averea manastirii, Tismana era posesoarea, la un
veac de la intemeiere, a celui mai mare domeniu manastiresc din
voievodat. Calugarii ei stapaneau 10 sate pe pamantul Tarii Romanesti si
alte 10 sate in Serbia, 40 salase de << atigani>>, graul din judetul
Jalesului (Gorjul de azi), veniturile vamilor de la Calafat, Balta
Bistretului si Valcan, zeciuiala minelor de arama de la Bratilovo,
iazuri cu peste, numeroase pasuni .
Dar existenta bisericii lui Nicodim nu a fost de prea lung durata.desi
din marele numar de hrisoave de intarire, pastrate din secolul XV reiese
ca manastirea si-a continuat neintrerupt activitatea ca insitutie, o
cauza nedeslusita pana acum a dus la ruinarea lacasului si a facut
necesara o refacere totala a lui.
Cea de-a doua constructie de la Tismana dateaza din
vremea domniei lui Radu cel Mare. Ea reprezenta unul din monumentele de
seama ale arhitecturii muntenesti de la inceputul secolului XVI, o
biserica de mari dimensiuni pentru acele vremi, compusa din exonartex,
pronaos, naos, altar, incununata cu trei turle a caror inaltime crestea
de la vest catre est.
Exonartexul era deschis, zidurile sale fiind strapunse de un sir de
mari deschideri terminate semicircular. Fatada nordica avea patru
deschideri, iar pe fatada vestica , in jurul intrarii, se gaseau doua
arcade spre miazanoapte si doar una spre miaazi in dreptul lespezii de
mormant. Un element particular al exonartexului este micul baldachin de
lemn care inainta pe fatada deasupra usii principale.
Pronaosul, pe plan usor dreptunghiular, comunica cu exonartexul prin
doua usi, pe vest si pe nord, devenite acum usi exterioare. Pentru a
solutiona boltirea, mesterii constructori au redus spatiul prin doua
arcuri transversale late, alipite peretilor nord si sud, in asa fel
incat patratul central obtinut sa poata fi acoperit cu o turala.
Naosul formeaza impreuna cu absida altarului un triconc de tip sarbesc,
structura devenita traditionala in Tara Romaneasca.
Altarul isi amplifica mult spatiul fata de cele obisnuite prin
alipirea unor incaperi speciale afectate proscomidiei si diaconului,
legate prin intermediul a doi stalpi.
Pictura.
Frescele lui Dobromir din Targoviste reprezinta unul din rerele
ansambluri de pictura pastrate din secolul al XVI-lea. Iconografia
pronaosului cuprinde, deasupra obisnuitelor draperii zugravite, un
registru de mari dimensiuni, reprezentand o teorie de sfinti, parinti
sfinte si pustnici precum si o mare scena de glorificare a Maicii
Domnului.
Deasupra usii de intrare in biserica, in spatiul semicircular al
timpanului, Dobromir a reprezentat <>. Este una din
putinele scene patrunse de liniste si seninatate din intreaga
iconografie a Noului Testament. Este redata odihna unui copil, cu o mana
la obraz, cu cealalta tinand un filacter, vegheat cu gingasie de mama
sa. Coloritul armonizeaza cu multa stiinta cele trei culori
fundamentale. Insotita de inscriptia liturgica <>, luata din textele profetice, aceasta
duioasa maternitate semnifica in conceptia teologica invierea lui Iisus.
In timpan, a fost reprezentata Maica Domnului ca
<>, intre doi sfinti pictati in glafuri.
Din registrul mare, se afla, pe un fond abstract, jumatate verde,
jumatate albastru –semnificand pamantul si cerul- figurile aspre ale
pustnicilor si parintilor bisericii, dintre care se remarca printr-o
severitate parca inspirata Efrem Sirul, Antonie cel Mare, Ioan din Rala.
O biserica identica tin in maini si ctitorii de pe panoul din stanga
usii –doi voievozi incoronati. Ceo doi domni sunt Petru cel Tanar si
tatal sau, Mircea Ciobanul.
In sfarsit, Tismana a dat si oameni de cultura care au calcat pe urmele
primului staret, ca de exemplu Serghie, ajuns sub Mihai Viteazul episcop
de Muncaciul Maramuresului, sau Dionisie Lupu, luminat sprijinitor al
vietii culturale din manastire acum doua secole.
Manastirea Tismana reprezinta una din cele mai vechi si importante
fundatii monastice din tara si prima arhimandrie a ei. Centru al
rezistentei ortodoxe in lupta pentru pastrarea fiintei nationale, baza
intarita a rascoalei poporului din 1821, centru cultural care a
reflectat cu fidelitate toate etapele de inflorire artistica ale Tarii
Romanesti, Tismana isi justifica faima pe care si-a pastrat-o si prin
faptul ca e in mausra sa dea vizitatorului de azi o idee cuprinzatoare
despre o mare institutie religioasa a epocii feudale.
ì¥Â@