Referat Civilizatia Maya21

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Civilizatia Maya21 si de asemenea puteti face Download Referat Civilizatia maya21

Citeste fragmente din Referat Civilizatia Maya21

Civilizatia Maya Descoperirile arheologice aparюinвnd culturii mayaєe sunt apreciate mai ales din punct de vedere al arhitecturii єi ornamentelor. Aceste oraєe-sate erau centrul puterii regilor-preoюi care administrau bazвndu-se pe supunerea celor care credeau оn ei. Multe oraєe єi centre de ceremonii care au fost descoperite pвnг acum sunt pe teritoriul Mexicului (statele Campeche єi Yucatan) єi mai la sud, оn Honduras, оn America Centralг. Oraєele nu s-au dezvoltat toate оn acelaєi timp. La apogeul culturii, 250-900 d.Ch., zonele joase au fost martorele dezvoltгrii oraєelor precum Tikal, aєezat оn mijlocul districtului Peten din Guatemala. Dupг ce zonele joase au fost “cucerite” de oraєe, s-a ajuns cu construcюiile pвnг оn peninsula Yucatan, acolo unde oraєele оn stil Puuc єi-au cunoscut momentul de glorie. Fiecare oraє mayaє oferг un stil unic, deєi оntre regiuni єi epoci au existat unele elemente commune. Ruinele oraєelor apar brusc din jungla deasг, dar nu poюi decвt sг admiri munca inginereascг de aprovizionare cu apг a locuitorilor acestora, stucaturile etc., realizгri care au fost martore tгcute la cea mai mare civilizaюie. Mayaєii aveau cel mai avansat calendar, o reюea de drumuri ce acoperea оntreaga zonг, pгstrвnd legгturile єi permiювnd dezvoltarea comerюului оntre oraєe. Numele vechilor oraєe nu s-au pгstrat. Cele care se folosesc astгzi sunt date de cгtre exploratori, misionari sau arheologi. Unul dintre puюinele nume prehispatice care s-au pгstrat este: Chichen Itza (Vrгjitorul Apelor). Tikal Uriaєa esplanadг a oraєului cuprinde 3 platforme pe care s-au construit clгdirile piramidale, atвt de des оntвlnite оn oraєele mayaєe. 10 astlfel de clгdiri au fost construite in manierг simetricг, cгtre est єi vest. Оn centru єi оn sud mai sunt niєte platforme care nu fac decвt sг menюinг atmosfera maiestuoasг. Vгzut de la distanюг, oraєiul pare cг se оnalюг din marea de verdeaюг a pгdurii tropicale. Templele se ridicг graюioase din junglг, cu ziduri aproape verticale, cu baza єi colюuri modelate, accentuвn senzaюia de оnгlюime. Muchiile acoperiєurilor au ceva specific оn Tikal. Scгrile care urcг pe faюada scгrilor, fгrг suport lateral sporeєte parcг оnгlюimea clгdirilor. Unele palate au cвte douг rвnduri de camere doar la primul etaj, dar s-au descoperit єi clгdiri impozante, cu cinci etaje. Se pare cг cei care au construit oraєul doreau sг ajungг mai aproape de cer єi de zeii lor. Ei au construit cele mai оnalte clгdiri din America anticг, unul din temple ajungвnd pвnг la 70m оnгlюime. Lespezile de piatrг apar foarte des оn Tikal. Pвnг astгzi, mai mult de 80 de astfel de lespezi au fost descoperite, patru dintre ele avвnd sculpuri оn relief reprezentвnd figuri umane, hieroglife єi numerotarea timpului. Este posibil ca lespezile care nu au fost sculptate sг fi fost pictate, dar trecerea nemiloasг a timpului sг fi єters mesajele comemoralite scrise pe ele. Palanke Este situat la nord de Sierra de Chiapas, pe un platou care se оntinde pвnг spre cвmpie. Palanke este unul dintre cele mai vestice oarєe mayaєe, excepюie fгcвnd doar Comalcalco. Primele vestigiile descoperite aici aratг cг aceastг zonг afost ocupatг оncepвnd din secolul 4, dar n-a atins culmile dezvoltгrii decвt trei secole mai tвrziu. Tavanele clгdirilor - bolte false - amintesc de colibele de stuf оn care au locuit multe dintre familiile mayaєe. Muchiile acoperiєurilor sunt spaюuioase єi sunt folosite ca ornamente. De admirat la Palanke, mai mult decвt orice altceva, sunt stucaturile, cu caracteristici specifice. Palatul a fost construit pe o platformг trapezoidalг de 100x75m єi cu оnгlюimi care compensau neregularitгюile relefului. Bгile cu aburi єi instalaюiile de distribuюie a apei care au fost descoperita оn palat, conduce la ideea cг el a fost folosit ca locuinюг la vremea sa. Turnul palatului care pare sг fi servit єi ca turn de observaюie, creeazг un profil distinct, deєi se crede cг forma lui originalг n-a fost pгstratг atunci cвnd a fost restaurat. Decoraюiunile оn relief, modelate оn stuc, ating perfecюiunea оn Palenke. Stucul este o pastг finг obюinutг din var amestecat cu puюin nisip, care se aplicг peste un suport de piatrг, atвrnat pe un perete sau tavan. Multe interioare au fost decorate cu stucaturi єi mai apoi pictate. Cea mai spectaculoasг reprezentare este cea a zeului morюii, avвnd un realism dramatic. Un alt exemplu bun pentru acest fel de ornament a fost gгsit оntr-una dintre camerele palatului unde, deasupra pragului de sus al uєii a fost modelat un preot mayaє. Оn interiorul palatului, trei serii de scгri sunt decorate cu hieroglife єi diverse reprezentгri numerologice. Felul оn care acestea au fost lucrate, le situeazг deasupra altor minuni descoperite aici. Uxmal Oraєul a оnceput sг fie construit оn sec. 6 d.Ch., dar efortul a durat 600 de ani. El este cel mai important oraє al statului Maya construit оn stil Puuc. Acest nume vine de la niєte оnгlюimi, coline situate оn apropiere pe care yucatanii le numesc Sierra Puuc. Partea de jos a clгdirilor din oraє este nedecoratг, iar cea de sus este оncadratг de mozaicuri elaborate, mгєti sculptate care оl reprezintг pe zeul ploii - Chac. Clгdirile din Uxmal sunt uriale, nu sunt оnalte dar au ceva care oferг eleganюa єi sobrietate. Culorile mozaicului din var se armonizeazг cu оmprejurimile. Piramida Vrгjitorului estee un templu cu baza masivг єi de formг elipticг, cu taluz оnclinat. Scara - protejatг de rвnduri de mгєti sculptate оn piatrг - urcг pвnг оn vвrful templului, foarte sobru decorat. Aєezarea a 4 palate lungi, creazo o curte interioarг de 80x70m. Ca sг ajungi la ea, trebuie sг treci pe sub un arc, situat la jumгtatea cгtre partea de sud a complexului. Оn aceastг parte se aflг o terasг оnaltг de 6 m, la care se ajunge pe o scarг solidг. Faюadele clгdirilor care formeazг acea curte interioarг sunt decorate cu complicate reprezentгri de colibe, mгєti rectangurale ale lui Chac, cu impunгtoare ornamente precum volte scultate, grilaje, mici columne, reprezentгri antropomorfe diverse. Palatul guvernatorului a fost construit pe o platformг divizatг оn trei la care se ajunge urcвnd o scarг. Zidurile sunt terminate cu corniєe in formг de buclг (capete de єerpi). Fiecare dintre cele 3 secюiuni sunt divizate cu mгєti ale lui Chac.decoraюiunile includ reprezentгri de animale marine, reюele єi noduri, mгєti єi єerpi afrontaюi. Spre exteriorul terasei, in afara palatului, se aflг Casa Юestoaselor, cu faюade simple, frize єi mici columne, оnconjurate de dantele de piatrг єi reprezentгri ale unor юestoase, ancorate de la un acoperiє la altul. Sayil Chiar оn mijlocul densei jungle guatemaleze, оn districtul El Peten, a prosperat unul dintre cele mai mari oraєe antice mayaєe:sayil. Construcюia lui se оntinde pe 1200 de ani, din sec.3 pвnг оn sec.9 el definindu-єi arhitectura specificг: temle єi palate cu mai multe etaje. Lintelurile єi canaturi fin sculptate sunt desigur gгsite оn Sayil. Centrul oraєului se mвndreєte cu cвteva clгdiri оn stil Puuc. Observatorul - dupг cum оi spune єi numele - era olosit la observarea fenomenelor astronomice. Folosindu-se de instrumente rudimentare preoюii reuєeau sг ducг la bun spвrєit оnsгrcinгrile, ei dezvoltвnd un calendar mai precis decвt cel al lui Gregorian pe care noi оl folosim astгzi. Labna Ceea ce a dat faima oraєului a fost arcul care lega douг curюi interioare. Acesta a fost primul lucru vгzut de norocoєii cгlгtori care au ajuns aici. Cгtre sfвrєitul esplanadei, Edificiul Columnelor permite astгzi, accesul cгtre un chultul - un rezervor subteran оn care era depozitatг apa de ploaie, folositг pentru nevoi personale, inclusiv pentru baie. Tulum Tulum, оn limba mayaєг оnseamnг “zid” єi este oraєul modern construit pe locul vechiului oraє Zama (rгsгrit). El a fost construit pe un promontoriu aproape de Chetumal, capitala statului Quintana Roo, pe coasta mexicanг la Marea Caraibelor. Oraєul este protejat de ziduri puternice, оnalte de 6m. el a atins apogeul pe la 1200 d.Ch. єi оncг mai prospera cвnd au sosit spaniolii. Ei au fost uimiюi de frumuseюea єi de durabilitatea oraєului. Trebuie sг fi fost un important nod commercial. Templele єi clгdirile administrative sunt situate оn interiorul fortгreюei.