Referat Cultura Si Civilizatia Latina
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Cultura Si Civilizatia Latina si de asemenea puteti face
Download Referat Cultura si civilizatia latinaCiteste fragmente din Referat Cultura Si Civilizatia Latina
CULTURA SI CIVILIZATIA LATINA
Istoria romana incepe odata cu fondarea orasului,in secolul al VIII-a
I.Hr.,conform legendei si se extinde pe durata a 2200 de ani pana la
infrangerea ultimului imparat roman la Constantinopol in 1453.Insa,in
general perioada de dupa anul 500 d.Hr.,cand puterea imperiala s-a mutat
din Italia spre noua capitala Constantinopol (vechiul oras Bizantium
)este cunoscuta ca apartinand Imperiului Bizantin.Pentru cei mai multi
istorici era cunoscuta ca “romanaâ€Âse desfasoara aproximativ intre
secolul al-V-lea inainte de nasterea lui Hristos pana in secolul al
VI-lea d.Hr. Asa numitul “Sfant Imperiu Roman “o alianta de state
germanice si italice,fondat de Charlemagne in anul 800 d.Hr.,constituie
o problema cu totul diferita. De altfel ca si in cazul multor alte
aspecte din viata cotidiana,datorita romanilor,putem masura cu acuratete
aceste perioade de timp.In primul secol I.Hr.doi cezari,Iulius si
Augustus,au format calendarul cu 12 luni si 365 de zile si o zi in plus
odata la patru ani . Este un caz tipic al ingeniozitatii romane ,totul
fiind atat de precis calculat incat fiecare ciclu annual era cu doar 11
minute decalat fata de miscarea de revolutie a Pamantului . In alta
ordine de idei , romanii numarau anii ca “A.U.C.â€Âadica “ad urbe
conditaâ€Â(de la fondarea orasului) Traditie si legenda Traditia
spune ca Roma a luat nastere in anul 753I.Hr. Aceasta tine de
legenda,insa pentru istorici este o data la fel de potrivita ca oricare
alta pentru a marca vremurile cand pastorii si agricultorii di dealurile
joase si insorite ce inconjurau o lunca mlastinoasa au dezvoltat o
comunitate cunoscuta de atunci sub numele de Roma. Romanii spuneau ca
numele orasului lor venea de la Romulus si Remus,doi gemeni orfani
alaptati de o lupoaica pe malurile Tibrului.Istoricii de astazi, cu o
mai redusa atractie spre dramatic considera ca numele provine din limba
etrusca sau greaca(probabil din cuvantul grecesc “rhome†insemnand
“puternic†) Se stie ca zilele de inceput ale Romei se aflau sub
semnul dominatiei etrusce,o natiune puternica din Italia centrala.Un
prim pas l-a constituit alungarea regilor etrusci,adesea tiranici,de
catre familiile conducatoare din Roma.
Categoriile sociale In anul 244 A.U.C. (adica 509
d.Hr.)patricienii romani au dezvoltat o forma de guvernamant
cvasireprezentativa, cu o pereche de consuli conducatori, alesi pentru
mandate de un an.Aceasta a marcat inceputul Republicii Romane, o forma
de guvernamant ce va continua pana cand Iulius Caesar va traversa
Rubiconul,460 de ani mai tarziu. Aceste cinci secole au fost marcate de
prosperitate si democratie.In Roma republicana existau in principiu trei
clase sociale:sclavii care nu aveau aproape nici un drept; oamenii
obisnuiti sau plebeii,o caregorie ce includea multi oameni
eliberati(fosti sclavi)si patricienii, urmasi ai acelor familii
conducatoare,ce activau prin drept ereditar in una din marile institutii
conducatoare ale lumii antice,Senatul Roman. Cand porneau in razboaie
legiunile romane purtau stindarde , cu faimoasele initiale:â€ÂSenatus
populus que romanusâ€Â(adica “senatul si poporul Romeiâ€Â).Insa,intr-o
mare masura istoria republicii este o istorie a luptei intre senatori si
plebei,acestia castigand tot mai multa putere politica. Aceasta lupta a
claselor se desfasura in mijlocul pietelor largi,intre arcurile de
triumf si marile temple dominate de coloanele grandioase ale Forumului
roman,centrul civic ce a fost inima orasului pentru aproape 1000 de ani.
“Curiaâ€Â,inalta camera rectangulara a Senatului se poate vedea si
azi in cadrul Forumului chiar vis-à-vis de “Comitiumâ€Âunde plebeii
se adunau pentru a-si exprima vointa,prin intermediul unui
“plebiscitumâ€Â, decizia poporului. Pana la inceputul secolului al
II-lea I.Hr. dreptul la vot era atat de bine stabilit in randul
plebeilor incat se poate spune ca Roma dezvoltase un sistem politic
viguros,unul destul de familiar cetatenilor democratiei moderne de
azi.De altfel, existau si pe atunci partide si fractiuni rivale ,
sponsori ai partidelor politice si politicienilor iar in campanii se
foloseau atat pancartele cat si piblicitatea negativa.
Conducatorii Romei
Unul dintre cei mai abili politicieni romani poate fi
considerat Marcus Licinius Crassus,probabil cel mai mare detinator de
proprietati din Roma,dar care isi dorea si puterea politica. Pentru a-si
atrage simpatia publicului arunca literalmente cu bani.Atunci cand a
inabusit revolta sclavilor condusi de Spartacus in anul 71 I.Hr. sclavii
crucificati se intindeau de-a lungul Via Apia pe mai mult de o suta de
mile.Crassus a sarbatorit pregatind 10000 de mese in Forum, hranind
intreaga Roma pentru mai multe zile.Unul dintre beneficiarii sai fiscali
a fost Iulius Caesar,pe vremea aceea un tanar in plina ascensiune.In
timp ce steaua lui Caesar se ridica pe firmamentul roman, Crassus
profita din plin . A atins varful carierei sale politice in anul 61I.Hr.
cand a facut parte din Triumviratul ce conducea aparatul statului.
Singurul lucru ce ramasese de cucerit era gloria militara.Indatorat,
Caesar l-a trimis in Siria sa lupte impotriva amenintatorilor parti.
Crassus a fost invins in batalia de la Carrhae in anul 53 I.Hr. Legenda
spune ca atunci cand partii au realizat ca-l ucisesera pe cel mai bogat
roman , i-au turnat aur topit pe gat considerand ca setea lui de o viata
pentru aur trebuie satisfacuta in moarte. Sfarsitul lui Crassus nu numai
ca a eliminat un potential rival, dar prin contrast a intarit recordul
nepatat al lui Caesar ceea ce privea succesele militare. Cand Caesar
si-a condus armatele peste Rubicon in anul 49 I.Hr. sfidand ordinele
Senatului era deja clar ca va acapara puterea absoluta . Conspiratorii
care l-au asasinat in anul 44I.Hr. credeau probabil ca salveaza
democratia romana.De fapt n-au facut altceva decat sa declanseze un lung
razboi civil. In cele din urma, fostul aliat al lui Caesar, Marc
Antoniu, a fost invins in batalia de la Actium in 31 I.Hr.
Invingatorul,Octavian,s-a intors la Roma, s-a autonumit “Augustusâ€Âsi
a stabilit in cele din urma o conducere unica. Imperiul creat de Caesar
Augustus va continua sa existe pentru inca 4 secole la Roma si alte
10dupa mutarea la Constantinopole. Primul imparat al Romei s-a
dovedit a fi si unul dintre cei mai buni.Augustus a folosit toate
instrumentele guvernarii. Ingrijorat in ceea ce privea natalitatea, a
impus unele masuri restricte (impotriva avortului)sau chiar a stimulat
nasterile prin scutiri de taxe pentru familiile numeroase . Pentru a
verifica eficacitatea masurilor sale organiza recensaminte.
Ocazional, in secolele ce au urmat imperiul a fost condus de alti lideri
de statura lui Augustus:Nerva, Traian, Hadrian, Autonius Pius si Marcus
Aurelius. Pe de alta parte de-a lungul secolelor tronul imperial a
trecut si prin mana unora dintre cei mai malefici conducatori.
Caligula (37-41 d.Hr.)si-a ucis fratele, printre alte nenumarate crime
dar a iubit atat de mult amimalele incat calul sau, Incitatus,a fost
numit drept consul. Elagabalus (177-192d.Hr.)si-a manifestat
preferinta pentru vestimentatia feminina imediat ce a ocupat tronul. El
a ajuns sa ordone Senatului sa-l declare “imparateasa a Romeiâ€Â.
In fine, Nero (54-68 d.Hr.)si-a ucis o multime de rude, inclusiv
fratele, sotia insarcinata, a trimis nenumarati crestini la morti
teribile in areene . Pentru a-si garanta audienta la odioasele sale
recitaluri lirice isi incuia publicul in teatru. Se spune ca unele femei
nasteau in timpul programului , in timp ce imparatul continua fara
griji. Ultimul imparat care a condus imperiul din Roma a fost
Constantin. Acesta a proclamat faimosul edict al tolerantei in favoarea
crestinilor. Mult mai tarziu, pe patul de moarte a fost botezat,
devenind primul imparat crestin al Romei. Tot el a fost acela care si-a
mutat tronul spre est, in noua sa capitala, marcand sfarsitul unei ere.
Banchetele romane – o adevarata arta a placerii Aceste
ceremonii erau tot atat de importante ca si saloanele secolului al-VIII
lea. Imparatii, neavand curte, traiau inconjurati de sclavi, iar seara
cinau impreuna cu prietenii si nu numai.Odata onorurile publice si
guvernarea terminate, participarea la astfel de banchete era un fapt
obisnuit. Chiar si saracii luau parte la festine (9/10 din populatia
imperiului). Manierele erau mai putin savante ca astazi, cina
fiind luata cu prietenii. Interesant este faptul ca la aceste banchete
invitatii erau asezati pe paturi si nu pe scaune.Nu se manca pe scaun
decat la mesele obisnuite (la oamenii simpli numai stapanul casei manca
asezat pe scaun, ceilalti stand in picioare ).Bucatele semanau atat cu
cele din bucataria orientala cat si medievala:foarte condimentate si
acompaniate de sosuri complicate. Carnea era fiarta inainte de a fi
prajita sau fripta si era servita dulce.Gama gusturilor era de la dulce
la acru.Partea cea mai importanta a banchetului era cea in care se bea,
vinul fiind cel mai apreciat, dar numai indoit cu apa.In prima jumatate
a cinei se manca , pentru ca apoi sa se bea, cea de a doua parte
constituind banchetul propriu zis (“comissatioâ€Â). Festinul
era o mica sarbatoare. Cei prezenti purtau flori in par sau coronite si
erau parfumati cu ulei inmiresmat (alcoolul nu era cunoscut,parfumurile
fiind dizolvate in ulei ). Banchetul era mai mult de atat:daca
stapanul avea un meditator pentru copii sau un filozof printre invitati
acesta lua cuvantul si tinea o prelegere pe diverse teme. Existau
momente in care se asculta muzica. La astfel de mese erau invitati si
dansatori profesionisti ale caror servicii erau platite.
Romanii adorau astfel de manifestari si nu ratau nici un prilej de a
serba. Cei din aceeasi breasla se adunau in diferite
locuri (de exemplu la barbier sau oriunde altundeva).La Pompei aceste
intalniri erau numeroase : calatorii opreau la cate un han , unde
serveau bauturi. Aceste practici erau considerate de “mauvais tonâ€Â,
astfel ca o persoana publica vazuta in astfel de localuri isi strica
reputatia.
Collegia
Aceste “collegiaâ€Âerau de fapt niste asociatii private libere, de
care se temeau autoritatile pentru simplul motiv ca scopurile pentru
care se adunau aceste persoane erau neclare.Nu numai oamenii liberi luau
parte la aceste fratii,ci si sclavii care aveau aceeasi meserie sau
onorau aceeasi divinitate. In fiecare oras se intalneau astfel de
fratii, una sau mai multe;asociatia tesatorilor, a celor care il adorau
pe Hercule, a vanzatorilor de bumbac etc. Fiecare isi avea sediul
intr-un singur oras si erau admisi numai barbati, nici o
femeie.Indiferent de obiectivul lor, religios sau profesional, toate
fratiile erau organizate dupa modelul unei cetati:cu asa numiti
consilieri, magistrati. Daca fratia era religioasa, cei care faceau
parte foloseau acest prilej pentru a organiza banchete.Fiecare membru
platea o taxa de intrare care ii asigura funeralii impunatoare si un
banchet de adio ; era uneori singurul mijloc pentru un sclav de a avea o
inmormantare decenta.
Urmare a celor expuse mai sus, putem constata urmatoarele referitoare la
civilizatia latina:
- dezvoltarea unui sistem politic viguros si bine fundamentat, existand
inca de pe atunci partide si diverse fractiuni rivale, precum si
“sponsorii†politicienilor;
- promovarea unei forme de guvernamant care a dus la prosperitatea si
extinderea imperiului roman;
- organizarea asociatiilor private libere, cu obiective profesionale sau
religioase, motiv de teama pentru autoritatile de atunci;
- puternica dezvoltare militara, imperiul roman fiind invincibil pana la
decaderea sa.
ì¥Â@