Referat Colonizarea Greaca In Epoca Arhaica

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Colonizarea Greaca In Epoca Arhaica si de asemenea puteti face Download Referat Colonizarea greaca in epoca arhaica

Citeste fragmente din Referat Colonizarea Greaca In Epoca Arhaica

COLONIZAREA GREACA IN EPOCA ARHAICA (Sec. VIII - VI i.Hr.) 1.Premize In decursul primei jumatati a mileniului I i.Hr., Grecia arhaica inaugureaza istoria propriu-zisa a Europei, iar prin rolul ei de “civilizatie - model” pune bazele civilizatiei actuale. Grecia arhaica se refera atat la cetatile Greciei peninsulare si ale insulelor din Marea Egee, cat si la cele din Anatolia (Ionia). Adoptarea scrierii alfabetice a facut posibila conservarea documentelor de arhiva. Succesiunea Jocurilor Olimpice, ce a servit drept cronologie, incepea la 776 i.Hr. Totodata, este perioada reluarii contactelor cu civilizatiile Orientului si a introducerii monedei ca mijlocitor comercial. Lumea greceasca a sec. X -VIII I. Hr.,desi o lume de navigatori, ramane limitata la aria egeeana, fiind precedata de migratia in Anatolia provocata de invazia dorienilor (sec. XII - XI) . Aceasta migratie anunta un dinamism care va duce la expansiunea coloniala spre Occidentul mediteranian si Marea Neagra. Colonizarea a contribuit la crearea unei unitati a economiei lumii vechi, facand ca regiunile sa devina complementatre. Unitatea de baza a lumii grecesti din epoca arhaica era orasul - cetate (polis) ce desemna nu numai cetatea ca atare ci si terenul agricol inconjurator marginit si protejat natural. Acest teritoriu trebuia sa satisfaca in primul rind necesitatile de hrana ale locuitorilor. O alta cerinta era exploatarea padurilor (lemn pentru corabii) si a bogatiilor miniere (cupru, fier, argint, cositor) . Trebuie spus ca marea majoritate a cerintele de mai sus erau doar in parte sau deloc satisfacute, Grecia fiind in cea mai mare parte arida, cu soluri sarace si putin productive, cu paduri putine (ce au disparut repede) si cu resurse minerale limitate. 2. Cauzele colonizarii Fenomenul colonizarii a avut un caracter de masa si s-a desfasurat pe durata mai multor secole, devenind un mod de viata specific grecesc. Impartind zonele de influenta cu fenicienii, grecii au patruns in toata Mediterana si in Marea Negra. Dintre principalele cauzele colonizarii se amintesc : a. suprapopularea (cresterea demografica) - in genere cetatile aveau un spatiu locuibil restrans si limitat de nevoile agriculturii, nepermitandu-se extinderea in ogoare sau in plantatiile de smochini ori maslini. Ex. Colonia africana Cyrene (Libia) a locuitorilor insulei Thera - Santorin. b. foametea datorata perioadelor de seceta prelungita sau a altor dezastre naturale; Ex. Rhegium (Calabria - Italia) colonie a cetatii Chalcis (Eubeea); c. crize politice sau rasturnari sociale; Ex. Tarent (sudul Italiei) intemeiat de catre rebeli exilati din Sparta; d. ocupatia straina a orasului-mama; Ex. Massalia ( Franta - Marsilia de astazi) intemeiata de locuitori ai cetatii Foceea ( Anatolia -Ionia) ce au fugit din calea persilor; e. nevoi comerciale ; Ex. coloniile Eubeei din Italia si din Sicilia ( Cumae, Naxos, Catane, Ischia) incepind cu sec. VII i.Hr; un alt exemplu pot fi coloniile Miletului ( Ionia - Anatolia) in toata aria Pontului Euxin. Se schimba ceramica, podoabe, ulei de masline, vin contra cereale, metale, lemn. 3. Etapele colonizarii - Prima perioada , cca 775 -675 i.Hr. corespunde unei colonizari spontane de tip agrar. Impantarea se face cu forta intr-un mediu indigen evident ostil, iar relatiile cu metropola sunt reduse. Ex. Colonizarea Italiei si a Siciliei facuta in special de catre cetatile Greciei continentale. - A doua perioada , cca 675 - 550 i.Hr se caracterizeaza prin accentuare preocuparilor exclusiv comerciale. Apar si colonii care nu mai au in posesie pamanturi agricole, relatiile cu autohtonii fiind in general bune, iar cele cu metropola stranse. Orasele Ioniei se aflau intr-un semnificativ avant economic si din punct de vedere comercial problema debuseelor a devenit stringenta. Aria expansiunii coloniale se extinde din Marea Neagra ( Miletul in principal) pana in Iberia si Galia. In vestul Marii Mediterane, din acest motiv, apar primele conflicte cu fenicienii. 4. Metropole si colonii Se desprind cateva caracteristici principale : - coloniile sunt state grecesti cu desavarsire autonome; dupa sec. VI i.Hr. autonomia se manifesta prin emiterea monedei proprii marcata cu insemnele individualizate ale coloniei; - colonia copiaza institutiile si pastreaza traditiile metroplolei; pe parcursul evolutiei, in numeroase cazuri (Siracuza) se instaureaza regimuri tiranice; -legaturile intre colonie si metropola,in prima perioada, sunt sporadice; din motive economice (comerciale), legaturile devin permanente in a doua perioada. Pe parcursul colonizarii s-au ivit rivalitati fie intre metropole, fie intre colonii. Stapanirea pozitiilor-cheie, atat din punct de vedere teritorial cat si comercial a dus in final in sec VI i.Hr. la lungi dueluri pentru hegemonie. Numarul mare al metropolelor a suscitat la inceput , intre ele, o emulatie favorabila expansiunii coloniale. Se ajunge chiar la fondarea unor noi colonii de catre alte colonii fara a se mai cere nici un fel de accept al cetatii -mama. Astfel, metropole sau vechi colonii doreau sa-si sporeasca prestigiul creand noi cetati satelit a caror inmultire pareau sa le mareasca puterea. In deficit demografic, unele recurgeau la mercenari si la straini, in fruntea carora se aflau doar cativa dintre cetatenii proprii. Asa se explica vastul orizont colonial al micii Megara. 5. Principalele colonii COLONIA METROPOLA An Intemeiere Obs. ITALIA (MAGNA GRAECIA) CROTONA AHAIA 720 SIBARIS AHAIA 720 METAPONT (680) POSEIDONIA (675) TARENT SPARTA 708 SIRIS COLOFON 675 insulele LIPARE insula RODOS 580 DICAIARHEIA insula SAMOS 531 ELEEA FOCEEA 575 RHEGION EUBEEA 743 CUMAE EUBEEA 760 SICILIA NAXOS EUBEEA 575 CATANA EUBEEA 750 SIRACUZA CORINT 733 HIBLAIA MEGARA 750 SELINUT (650) GELA insula RODOS 688 AGRIGENT (580) GALIA MASSALIA FOCEEA cca 600 ANTIPOLIS MAINACE (Iberia) ALALIA (Corsica) AFRICA CIRENE THERA 631 TRACIA si M. Marmara ins. TASOS PAROS 682 CARDIA MILET sec. VI CALCEDONIA MEGARA 687 BIZANT MEGARA 660 CYZIC MILET 676 ABYDOS MILET 670 LAMPSAC FOCEEA 654 PONTUL EUXIN HISTRIA MILET 625 TOMIS MILET 625 TYRAS MILET Sec. VI OLBIA MILET Sec. VII THEODOSIA MILET Sec. VI HERACLEEA PONTICA MEGARA 560 CALATIS (540) 6. Grecii si Egiptul In istroria colonizarilor grecesti relatiile cu Egiptul faraonic reprezinta un caz aparte. In acest regat cu o populatie densa si ostila strainilor, nu le-a fost cu putinta grecilor sa puna bazele unor colonii propriu-zise. Totusi in secolul VII I.Hr., un mare numar de mercenari greci sunt recrutati si participa la eliberarea tarii de sub jugul asirian. Documentele ii prezinta drept niste razboinici redutabili care au lasat multe urme ale trecerii lor pana in sud in Nubia (Sudanul de astazi). La inceputul sec. VI i.Hr. grecii din Ionia si din insula Egina primesc drepul de folosinta a unui port si a teritoriului apropiat punandu-se bazele orasului NAUCRATIS. Faraonii le acorda un statut privilegiat, cu obligatia de a nu-si imbarca si a nu-si debarca marfurile decat in locul respectiv. Egiptenii schimba grau, sare, papirus, in si canepa pe tesaturi, ceramica si argint. Concesionarea dureaza pana la cucerirea persana in 525 i.Hr. , data dupa care orasul decade. Naucratis a fost locul in care grecii au venit in contact cu o civilizatie cel putin la fel de evoluata cu a lor. De aici s-a inspirat Tales din Milet in demonstratiile sale geometrice; Pitagora a locuit si el un timp aici. Marile curente ale gandirii grecesti isi au sorgintea din preluarea multor elemente egiptene. 7. Histria Tinutul Dobrogei a fost sediul unor formatiuni politice getice cu centrul in partea de rasarit a Lacului Babadag inca din prima jumatate a sec. VII i.Hr. Primii colonisti miletani au tinut seama de puterea acestora, impantarea facandu-se cu acceptul conducatorilor locali . Histria a fost intemeiata la 625 i.Hr. pe campia litorala la vest de valea raului Nuntasi. Cetatea s-a instalat pe o stanca aflata la marginea campiei si pe care colonistii au utilizat-o ca acropola. Aici se afla zona sacra cu templele lui Zeus si al Afroditei. In apropiere se afla piata (agora) inconjurata de cladirile oficiale. Micul golf din sud (azi inghitit de nisip) adapostea unul din cele doua porturi ale cetatii. La cateva sute de metri spre vest, era asezarea civila formata din retele stradale rectangulare. Un zid de aparare inconjura cartierul. Histria avea un teritoriu rural intins, apa potabila fiind captata de la 22 km.. Incepand cu sec VI i Hr. , Histria cunoaste o exceptionala inflorire, cand activitate de constructii in zona templelor ia avant. Din sec. V i.Hr. incepe emiterea monedei de argint proprii (Pe avers chipurile lui Castor si Polux, iar pe revers vulturul de mare si delfinul). Marfurile histriene patrund adanc in lumea getilor si incep sa fie imitate de mesterii locali . Marea invazie a scitilor catre anul 500 i.Hr. facea ca orasul sa decada. Urmatoarea perioada de inflorire va veni in epoca romana. 8. Consecintele colonizarii Colonizarea greaca a creat, in afara unitatii economice a zonei mediteraniene, bazele sociale si modelul cultural al dezvoltarii intregii regiuni. Influenta greceasca asupra lumii etruscilor sau a dezvoltarii Romei clasice este covarsitoare. Modelul grec impune saltul la nivelul de stat a numeroase formatiuni tribale barbare : celti, traci, geti, sciti . Ideea de moneda la aceste popoare se datoreaza tot colonilor greci si comertului cu acestia. Aceasta lume in care nu toate coloniile au evoluat in acelasi ritm, pastreaza cel putin o profunda unitate, cea a civilizatiei spirituale, in mod constant reinnoita prin neintreruptele calatorii de la o colonie la alta al poetilor, ganditorilor si artistilor. In acest sens se aminteste ca cetatile Occidentului devin al doilea pol al gandirii grecesti. Apar primele scoli filosofice originale. Ex. Xenofan si Zenon la Eleea; Pitagora din Samos si-a parasit patria catre 530 i.Hr. stabilindu-se la Crotona. Zamolxis cel venerat de daco-geti se pare sa-i fi fost discipol. Limba greaca devine limba de comunicare internationala. Faraonii egipteni si regii persi creaza primele corpuri de traducatori si de scribi. Urbanizarea si arhitectura de tip grecesc devin un model pentru celelalte civilizatii mediteraniene. Astfel , Platon considera Agrigentul unul dintre cele mai frumoase orase ale vremii, prin pozitia, armonia templelor si prin grandoarea caselor sale. Ca fenomen, colonizarea greaca reprezinta un factor determinant al dezvoltarii istorice a Europei si a Orientului Apropiat prefigurand lumea elenistica si pe cea a Romei clasice. * Bibliografie Ion Lucacel, “Ionia - Orase Antice in Asia Mica”, Ed. Tehnica, 1973 Guido A. Mansuelli, “Civilizatiile Europei Vechi”, Ed. Meridiane, 1978 Dinu Adamesteanu, “Civilizatii Antice din Italia Meridionala”, Ed. Stiintifica, 1983 Francois Chamoux, “Civilizatia Greaca” , Ed. Meridiane, 1985 Pirre Leveque, “Aventura Greaca”, Ed. Meridiane, 1987 John Boardman, “Grecii de peste Mari”, Ed. Meridiane, 1988 PAGE 5 Ü¥hà