Referat Gradinile Extremului Orient

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Gradinile Extremului Orient si de asemenea puteti face Download Referat Gradinile extremului orient

Citeste fragmente din Referat Gradinile Extremului Orient

GRADINILE EXTREMULUI ORIENT – (JAPONEZE ) GRADINILE EUROPENE ANTICE – (ROMANE ) In Mexic , un mit celebru spune ca in timpurile cind nu exista timp si lumea era sub intuneric , chaos , confuzie un zeu avea doi copii si pentru placerea lor , tatal le-a creat o gradina cu pomi , flori , trandafiri si diferite feluri de ierburi . Observam evidente asemanari cu Geneza din biblie unde Dumnezeu a asezat creatia sa cea mai iubita intr-un paradis terestru numit gradina Edenului . Gradinile au figurat adesea in miturile despre originea lumii ale vechilor civilizatii . Aceasta inseamna ca gradinaritul a insemnat pentru om mult mai mult decit un simplu act de cultivare ci o manifestare a spiritului creator . In trecut gradinile ornamentale , unde plantele sunt crescute pentru aspectul lor si nu in scopuri utilitare se intilneau doar la regi si nobilime . Ca orice opera de arta gradinile sunt expresia unei anumite mentalitati , sensibilitati pe care creatorul , artistul nu le poate ascunde. Ele sunt expresia unui mod de viata , de gindire , educatie si chiar credinta religioasa . Astfel in functie de timp si spatiu gradinile au luat diferite aspecte , de la cele geometrice pina la cele in stil peisager ce inspira prosperitate si prospetime . Amenajarea gradinilor s-a transformat in Japonia intr-o originala forma de arta care a devenit parte a culturii japoneze . Din vechime s-au pastrat diferite aranjamente de roci folosite pentru ritualuri religioase in Akita si Hokkaido . Mai tirziu aceste obiecte de veneratie sunt suplinite , se transforma intr-o forma de arta . Foloseau pietre naturale , fara nici o procesare artificiala . Aceasta reprezinta fundatia filosofica a design-ului din arta japoneza a amenajarii spatiului O trasatura carecteristica modului de gindire japonez este respectul pentru natura si predilectia pentru reprezentarile abstracte a unei lumi utopice derivata din religie sau filozofie . Modul de gindire asiatic difera foarte mult de cel european iar acest mod de gindire se regseste si in arta . Astfel gradinile japoneze au diferite teme , mesaje fiind influentate de-a lungul evolutiei de conceptii filosofice si religioase ( Shinto , Tao , Budism ) . Scopul omului in conceptia asiatica este sa se apropie cit mai mult de natura , pina la acea identificare suprema . Japonezul iubeste natura in toata complexitatea ei pe cind europeanul admira frumusetea ei dar scopul final este acela de dominare , de a se situa deasupra naturii . Pentru european natura e mijloc si nu scop in sine . Aceste diferente de mentalitate au dus la diferite forme de manifestare artistica de-a lungul timpului . Iar in aceasta „varietate” sta frumusetea studierii operelor de arta fie ele statui , poezii sau gradini . Cele mai vechi gradini japoneze dateaza din perioada dinastiei Asuka ( 593 – 710 ) si Nara ( 710 – 794 ) . In Yamato arhitectii peisageri ai familiei imperiale au creat un ocean in miniatura cu mici insule si caluti de mare . Este perioada in care budismul a fost adus in Japonia din Korea . Imigrantii de acolo au adus influentele continentale gradinilor japoneze cum ar fi fintinile din piatra sau podurile de origine chineza . In Heijokio s-a descoperit Nibo no Miya , o gradina ce dateaza din timpul dinastiei Nara . Este rar ca o gradina din acea perioada sa fie intr-o stare aproape perfecta . S-au descoperit niste roci prelucrate in diferite forme de-a lungul raului si o mare piatra centrala gravata de linii curbe ce imita o insula . Nibo no Miya a avut o mare influenta asupra stilurilor de gradini ale generatiilor urmatoare . Gradinile din stilul Shinden – zukuri au aparut in timpul dinastiei Heian (794 – 1185 ) cind capitala Japoniei a fost mutata de la Nara la Kyoto . Mai multe rauri se uneau in Kyoto si canalele acestora erau lasate sa se reverse in anumite zone ale orasului . Verile sunt fierbinti la Kyoto asa ca oamenii au amenajat cascade pentru a da senzatia de racoare . Intre cladirile principale si „pond” era o zona intinsa acoperita cu nisip alb , o zona pitoreasca unde se tineau diferite ceremonii . Cind Budismul s-a raspindit in Japonia in secolul sase au inceput sa se construiasca diferite forme arhitecturale originare din China sau Korea dedicate lui Budha . Un exemplu in acest sens este templul din Kyoto apartinand stilului Zen . Acest templu contine o gradina cu 15 pietre slefuite , de diferite marimi plasate pe un covor de pietris alb si incercuite de un zid de argila de inaltime joasa . Gradina ceaiului , poate una dintre cele mai cunoscute gradini japoneze , evita intru totul artificialitatea cu scopul de a mentine o aparenta cit mai naturala . Ceremonialul ceaiului ocupa un rol important in cadrul obiceiurilor traditionale japoneze . Bautul ceaiului implica un act de meditatie iar rolul gradinii special amenajate este acela de a potenta aceasta stare . Astazi gradinile japoneze au preluat diferite elemente intalnite in gradinile ceaiului ( aleile de piatra ) Aceste gradini se intalnesc de obicei in apropierea unor case special amenajate pentru desfasurarea ceremoniei ceaiului . Japonezii considera ca linistea sufleteasca , regasirea sinelui se poate face numai intr-un cadru natural caci omul este parte a naturii iar instrainarea de aceasta ii poate aduce suferinta . In dinastia Edo au fost sintetizate diferite tipuri , stiluri de gradini rezultand Kaiyu , o gradina construita in special pentru lorzii feudali . Acestea cuprindeau copaci si pietre ce reproduceau in miniatura diferite scene celebre . Oamenii mergeau de la o gradina la alta si admirau „pond” aflat in centru . In perioadele reci pomii erau protejati de o plasa si fiecare planta era ingrijita cu atentie deosebita . Gradina palatului Katsura este specifica stilului Kaiyu si prezinta un „pond” central inconjurat de cateva case ale ceaiului . gradinile japoneze tind sa surprinda acea dezordine naturala eliminand formele geometrice prin distrugerea simetriei curbelor si liniilor perfecte . Pentru amenajarea gradinilor arhitectii japonezi prefera in special : rocile , nisipul , „pond” , movilele artificiale , apele curgatoare ( etc ) . In contrast cu dispunerea geometrica a copacilor si rocilor in stilul Western , gradinile japoneze traditionale reprezinta o compozitie scenica ce imita pe cat posibil natura . Sunt doua principii de baza pe care arhitectii japonezi le urmeaza atunci cand compun o scena : reducerea scalei si simbolismul . Primul principiu se refera la minimalizarea unei privelisti naturale ( munti , rauri , etc ) Simbolizarea implica abstractizare , un exemplu in acest sens fiind folosirea nisipului alb pentru a sugera marea . Rocile si aranjamentul lor ocupa un rol central in arhitectura gradinilor japoneze . Astfel vechii japonezi credeau ca un loc inconjurat de roci este unul sacru deoarece este locuit de catre zei . Marea arta japoneza consta in reconstituirea unor peisaje cu ajutorul unor roci sau a nisipului ce imita oceane sau munti – acestea fiind asa numitele „ gradini vizuale „ cu rol in stimularea meditatiei . Ca vegetatie preferata sunt inul si subarbustii cu frunze persistente . Pentru o integrare armonioasa a speciilor arborescente s-a dezvoltat cultura arborilor pitici preluata din China . Diferentele climatice dintre Extremul Orient si Europa au dus de asemenea la diferentieri multiple mai ales din punctul de vedere al plantelor utilizate . Calendarul vegetal traditional al Japoniei cuprinde : prunul , piersicul , ciresul , stanjeneii , lotusii , hibiscusul , crizantemele , florile de ceai , orhideele ( etc ) . Exista insa si multe asemanari intre cele doua culturi , asiatica si europeana , ce s-au dezvoltat mai ales in perioada moderna datorita diverselor interactiuni economice si culturale . In Europa antica se remarca doua mari civilizatii , cea greaca si cea romana mult avansate atit din punct de vedere politic cit si cultural . In Imperiul Roman datorita interactiunilor culturale s-a dezvoltat o cultura de tip mozaic . Pe linga evidentele influente grecesti asupra artei romane se remarca si elemente grecesti si persane . Datorita numeroaselor cuceriri , romanii beneficiau de imense bogatii , terenuri , forte de munca . Astfel , in lipsa grijii de zi cu zi , incep sa-si ridice case si gradini din ce in ce mai mari si mai luxoase . Tullius Cicero sustinea ca fiecare cetatean are doua case: una care vine de la natura si alta data de statul roman . Proprietatile fermierilor erau numite „ Hortus „ si erau formate din paminturi arabile , sere , livezi – care asigurau bunastarea statului . Fermierii erau obligati sa cultive si sa se ingrijeasca de gradinile lor , in caz contrar fiind pedepsiti de lege . Constructiile aveau o importanta inferioara gradinilor , cum spunea Cato : „intai planteaza si apoi construieste” . Seneca , in ultimii ani de viata s-a stabilit la Liternum , langa Cumae intr-o casa de piatra cu aspect de castel medieval in jurul careia era o gradina mare inconjurata de un zid inalt de piatra si un lac situat in spatele casei . Casa lui Scipio prezenta caracteristicile stilurilor arhitecturale medievale si renascentiste . El era un admirator al simplitatii considerand vilele lui Marius exagerat de mari si de prost gust . In decursul timpului a avut loc separatia dintre Villa Rustica ( ferme ) si Villa Urbana ( casele nobililor ) . Varro si Columella au scris despre arta gradinaritului , amintind de importanta situarii gradinii langa locuinta si de necesitatea utilizarii sistemelor de irigatii . Cultivarea pomilor, viilor , vegetalelor se facea dupa un plan strict , bine stabilit . Odata cu aparitia marilor proprietari care cumparau terenuri de la saraci , gradinile incep sa piarda din caracterul lor utilitar . De aceea se spunea ca ; „Italia a fost ruinata de marile proprieatati” . Aflam multe despre ornamentele gradinilor romane din corespondenta dintre Cicero si Atticus . In aceste gradini , dupa modelul grec , sculpturile aveau o importanta foarte mare , fantanile erau minutios construite , inconjurate de vegetatie bogata . In descrierile lui Strabon asupra Romei , acesta remarca faptul ca majoritatea gradinilor se aseamana nepermis de mult intre ele ( fiind toate dupa model grecesc ) . Un oras pe care nu trebuie sa- l uitam este florenta , ale carei frumuseti s-au extins si in imprejurimi , splendorile sale constand in vile inconjurate de parcuri si gradini incantatoare . Villa di Castilo si La Pietra , situate pe cele mai inalte coline ale Monte Morello au fost construite de familia de Medici ca locuri de odihna si liniste . Gradinile se remarcau printr-un aranjament geometric al aleilor , glastrelor cu flori , tufisurilor , in perfecta armonie cu arhitectura cladirilor , potentandu-le astfel frumusetea . Casimo era in mod particular atasat de Villa di Castelo deoarece isi petrecuse aici tineretea . El i-a ordonat lui Tribolo sa creeze o gradina magnifica pe care Vasari o descrie ca : „cea mai frumoasa gradina din Europa” . Exista si o gradina secreta ( giardino secreto ) cu privelisti minunate , fostul sediu al Academiei Platonice a lui Casino . Villa de Medici are terase gratioase taiate intr-un deal stancos , oferind vederi panoramice asupra raului Arno si al Florentei Desi alterata de trecerea anilor , ea ramane un exemplu clasic al gradinii italiene tipice decorata cu plante si flori rare , fantani grote incrustate cu scoici si stalactite. Villa di Tivoli este o constructie arhitecturala impozanta datand din timpul lui Hadrian. Darurile acestuia ca arhitect sunt reprezentate de numeroase palate , bai , teatre construite intre 118-134 Hadrian a fost un excelent imparat , un intelectual , un poet si un talentat designer. S-a nascut in Spania , langa Serville , si ceea ce i-a placut cel mai mult era sa amenajeze gradini asemanatoare celor pe care le-a vizitat in anii cand a fost comandant militar . A calatorit mai mult ca orice predecesor . In Grecia a putut admira vilele construite dupa ce Alexandru cel Mare cucerise estul . Villa di Tivoli ocupa o campie larga ( 120 ha ) la poalele muntilor Tiburtini , in sud–vestul orasului Tiboli . Complexul e sra format dintr-o serie de cladiri cu caracter monumental . Perfecta fuziune dintre cladiri si peisaj fac din Villa lui Hadrian o exceptie in istoria veche a arhitecturii . Villa di Tivoli La procesul indelungat de transormare a Romei dintr-o capitala insalubra intr-una demna de admirat au participat mai multe personalitati din lumea romana : Papa Nicolae al 5-lea , Papa Iulius al 2-lea , arhitectul Bromante ( care a construit palatul Belvedere ) , Rafael etc . Astfel a luat nastere faimosul apeduct „Aqua Felice” Aqua Felice Primele parcuri publice in urbele romane au fost construite in timpul lui Pompei , Lucullus si Cezar . Celebru este parcul lui Pompei de pe Campul lui Marte sau gradinile de pe Grotta Ferrata . Gradinile din Roma antica erau locuri de agrement , de distractie si relaxare unde cetatenii romani se relaxau participand la anumite activitati sociale precum : jocul de sah , picnicuri gratare … Conceptia japonezilor despre gradini este in contrast cu cea romana . Gradinile Japoniei erau dedicate total spiritului , erau un loc de meditatie si de impacare cu sinele . Se remarca la japonezi interesul acordat amanuntelor , simbolurilor spre deosbire de arta peisagera europeana care urmareste in special frumusetea formelor in ansamblul lor . U.S.A.M.V. Bucuresti Facultatea de Arhitectura peisagera Istoria artei gradinilor 쥁