Referat Batalia De La Waterloo2

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Batalia De La Waterloo2 si de asemenea puteti face Download Referat Batalia de la waterloo2

Citeste fragmente din Referat Batalia De La Waterloo2

B`t`lia de la Waterloo Introducere B`t`lia de la Waterloo a avut loc la 13 km sud de Bruxelles [ntre francezi, aflai sub comanda lui Napoleon Bonaparte ]i armatele aliate, conduse de ducele englez Wellington ]i de generalul prusac Blücher. {nfr@ngerea francezilor la Waterloo a dus la [ncheierea a 23 de ani de r`zboaie, [ncep@nd cu r`zboaiele revoluionare franceze din 1792 ]i continu@nd cu r`zboaiele napoleoniene din 1803. A existat o scurt` perioad` de lini]te de 11 luni [n care Napoleon a fost obligat s` abdice, fiind apoi exilat [n insula Elba. {ns` nepopularitatea lui Ludovic al XVIII ]i instabilitatea economic` ]i social` a Franei l-au motivat s` se [ntoarc` la Paris [n martie 1815. La scurt timp dup` aceea aliaii au declarat [nc` o dat` r`zboi Franei. {nfr@ngerea final` a lui Napoleon la Waterloo a marcat ultima tentativ` de putere a {mp`ratului, a]a-numita “perioad` de 100 de zile” ]i ultimul capitol al remarcabilei sale cariere. Protagoni]tii Napoleon Bonaparte a fost [ntotdeauna condus de dorina de a face din Frana un [mperiu european. {n plus, el era un lupt`tor cu experien` ]i un adev`rat conduc`tor. El a reu]it o lovitur` de stat [mpotriva Primei Republici Franceze (“Directoratul”) [n 1799 ]i s-a autoproclamat conduc`tor ]i prim consul, declar@ndu-se apoi prim consul pe via` ]i [mp`rat [n 1804. {n 1802 Republica Francez` a fost recunoscut` oficial ]i a fost semnat Tratatul de pace de la Amiens. Napoleon a avut [ns` ambiii mult mai [nalte – acelea de a face din Frana cea mai puternic` ar` din Europa, cucerind alte state, inclusiv Marea Britanie. {n 1803 Marea Britanie a declarat r`zboi Franei ]i astfel au urmat 11 ani de r`zboaie napoleoniene, desf`]urate [ntre Frana ]i diferite `ri ale Alianei. Invazia Coaliiei Aliate [n 1814 l-a forat pe Napoleon s` abdice prin Tratatul de la Fontainebleau. C@nd puterile europene se [nt@lneau la Viena pentru a restabili echilibrul teritorial [n Europa a sosit vestea c` Napoleon a evadat de pe insula Elba [n 1 martie 1815 ]i s-a re[ntors la Paris pe 20 martie. Puterile ]i-au re[nnoit declaraia de r`zboi c`tre Napoleon ]i astfel, [n 25 Martie, s-a format o a 7-a Coaliie [ntre Marea Britanie, Austria, Prusia ]i Rusia. Aceste state au [nceput s` se preg`teasc` de r`zboi, intenion@nd s` atace graniele franceze ]i s` se [ndrepte spre Paris din direcii diferite, cu fore suficiente pentru a-i birui pe francezi. La momentul petrecerii evenimentului numai armatele lui Wellington ]i Blücher au fost pe poziii [n Belgia. Austriecii ]i ru]ii au sosit abia dup` ce Napoleon a fost [nfr@nt. Armata Aliat` condus` de ducele de Wellington era o coaliie de soldai britanici, olandezi, belgieni ]i germani. Napoleon a descris Marea Britanie ca fiind “cel mai puternic ]i mai constant…dintre du]manii mei”. Arthur Wellesley, duce de Wellington nu a fost niciodat` [nvins de francezi ]i avea o reputaie de general de coaliie foarte talentat. El a devenit cunoscut [n India, apoi a condus cu succes campania peninsular` din 1811 c@nd britanicii au ajutat Portugalia ]i Spania [n luptele [mpotriva lui Napoleon. A fost proclamat duce dup` r`zboi ]i numit ambasador la curtea de Bourbon reinstaurat` [n 1814. Gebhard Leberecht von Blücher era conduc`torul armatei prusace. Avea 72 de ani [n momentul B`taliei de la Waterloo ]i era unicul om care l-a b`tut pe Napoleon mai mult de o singur` dat`. V@rsta ]i experiena [nsemnau c` lui Blücher [i era mai puin fric` de Napoleon dec@t oric`rui alt conduc`tor. {ncrederea [n sine ]i [mpersionanta sa carier` au avut un efect pozitiv asupra armatei sale, ajut@ndu-l s` p`streze un moral [nalt printre soldaii prusaci. Strategii Dup` [ntoarcerea [n Frana, Napoleon a dezvoltat o strategie proprie pentru a-i [nfr@nge pe aliai. El s-a restabilit la Paris ]i a [nceput s`-]i construiasc` armata preg`tind-o pentru o invazie a Belgiei, cu scopul de a cuceri Bruxelles-ul. Planul lui de b`taie a fost s` dea un atac masiv trupelor aliate adunate [n Belgia ]i s` le distrug`. Pentru a reu]i acest lucru, el voia s` divid` armatele [nainte de a le [nfrunta separat, for@nd armata lui Wellington s` se retrag` spre coasta belgian` [n vest, iar pe prusaci spre est. Cu repeziciune, el ]i-a r`sp@ndit armata de-a lungul graniei franceze ]i ]i-a stabilit cartierul general la Beaumont, chiar peste grania cu Belgia. El era preg`tit s` atace pe 15 iunie 1815. “Dac` mare]alul Ney ar fi atacat Quatre-Bras mai devreme, rezultatul ar fi putut fi foarte diferit…” Pentru a separa armatele lui Wellington ]i Blücher, Napoleon a ordonat mare]alului Ney s` avanseze pe Quatre-Bras, o r`scruce a drumurilor dintre Bruxelles ]i Charleroi ]i Nivelles ]i Namur. Armatele aliate olandezo-belgiene aflate sub conducerea Prinului William de Orania erau deja poziionate [n jurul zonei ]i au reu]it s` opreasc` atacul francez p@n` c@nd au sosit [nt`ririle. Au continuat s`-]i p`streze teritoriul aduc@nd, pe 16 iunie, lupta [ntr-un impas. Rezultatul se poate s` fi fost o coinciden` de sincronizare. Dac` mare]alul Ney ar fi atacat Quatre-Bras mai devreme, rezultatul ar fi putut fi foarte diferit pentru c`, p@n` ce au sosit [nt`ririle, armata francez` i-a decimat serios pe aliai ]i ]ansele ca francezii s` c@]tige erau mari. Dac` aliaii ar fi fost [nfr@ni, cu siguran` c` ar fi ales s` se retrag` complet ]i nu s` se regrupeze pe Muntele St. Jean, aflat la c@iva kilometri nord de Quatre-Bras. Wellington a admis c` a fost surprins de direcia atacului francez: “Napoleon m-a p`c`lit”, a declarat el. La Ligny, armata prusac` a ocupat ad`posturi formate de gr`dinile cu ziduri [nalte, case de piatr`, ferme ]i s-a aliniat [ntr-o pant` ce avansa spre p@r@ul Ligny, av@nd pe dreapta satele St Armand ]i St Armand Haye. Lupte grele au adus pierderi de ambele p`ri, dar prusacii erau forai s` angajeze [n lupt` din ce [n ce mai multe trupe. Cu toate c` francezii au [nvins, ei nu au reu]it s` distrug` [n totalitate armata prusac`. Au reu]it s` se retrag`, cu toate c` au avut numero]i mori ]i r`nii, la nord de Wavre (la aproximativ 18 kilometri de Waterloo). Napoleon a reu]it [n intenia sa de a menine cele dou` armate aliate separate, dar, din gre]eal`, a crezut c` prusacii au fost [nfr@ni. El era sigur c` ]i Wellington va putea fi [nfr@nt. Preg`tiri pentru lupt` {n dimineaa zilei de 18 iunie 1815, Wellington ocupa coama Muntelui St. Jean, chiar la sud de Waterloo, iar Napoleon pe cea a Muntelui La Belle Alliance de dincolo de vale. Trupele erau divizate [n trei corpuri de armat`, aflate sub comanda lordului Hill, a prinului William de Orania ]i a lui Sir Thomas Picton. Wellington avea o infanterie insuficient instruit`, iar cavaleria nu avea prea mult` experien`, dar el avea mult` [ncredere [n folosirea puterii armelor de foc, atent distribuite. Dispuneau de 156 de tunuri ]i de arma standard pentru infanterie - o muschet` cu eav` neghintuit` pe care era fixat` o baionet`. Observ@nd c` soldaii lui erau dep`]ii numeric de francezi, Wellington a decis s` r`m@n` ferm pe poziii p@n` c@nd prusacii vor putea s`-i vin` [n ajutor. }i-a aliniat majoritatea trupelor la ad`post de c@mpul vizual al du]manilor, dincolo de deal ]i a [nt`rit cu garnizoane pe cele din faa fermelor Hougoumont, La Haye Sainte ]i Papelotte. Restul armatei era poziionat pe flancul drept, pe partea fermei Hougoumont, [n timp ce partea unde se afla ferma Papelotte, pe st@nga, era p`zit` mai slab, [n sperana c` prusacii vor sosi repede cu [nt`riri. Flancul drept era, de asemenea, mai apropiat francezilor, pentru c` cele dou` culmi nu erau paralele. {n acela]i timp, prusacii se regrupau la Wavre. Blücher a ordonat unui corp de armat` de ne[nvins, aflat sub conducerea generalului Bulow, s` mearg` la St. Lambert pentru a fi preg`tit s`-l ajute pe Wellington dac` va fi necesar, [n timp ce altor trupe li s-a ordonat s`-l urmeze c@nd vor fi preg`tii. Mare]alul Grouchy a fost trimis s`-i urm`reasc` pe prusaci av@nd ordine din partea lui Napoleon s` [mpiedice ca armata prusac` s` reu]easc` s` se uneasc` cu aliaii. Napoleon ]i-a construit armata din veterani, `rani dezrobii ]i recrui, toi antrenai [n mare grab` pentru c` fuseser` chemai la arme ]i adunai chiar atunci. Fora lui st`tea [n artilerie ]i cavalerie, care erau mai impresionante dec@t ale lui Wellington. El se baza mai mult pe surpriz` ]i pe agresiune dec@t pe puterea armelor de foc, prioritatea lui era s` sparg` prima linie a inamicului. Inteniona s` creeze o diversiune atac@nd mai [nt@i Hougoumont, urm@nd apoi un bombardament al artileriei grele care ar fi sl`bit centrul ]i latura st@ng` a ap`r`rii aliate [nainte de a porni un atac total pe coast`. Corpul de armat` I al mare]alului D’Erlon era poziionat [n prima linie pe dreapta, [n spatele armamentului, iar corpul de armat` a lui Reille era poziionalt pe st@nga. Cavaleria era aliniat` ca rezerv` [mpreun` cu corpul de armat` VI al lui Lobau. Garda Imperial` era p`strat` ca rezerv` final` [n spate. B`t`lia 11:30 am – Francezii ]i-au lansat atacul diversionist la Hougoumont. Linia aliat` ascuns` [n spatele culmii, cu excepia brig`zii olandezo-belgiene, condus` de Bylandt a fost forat` s` se retrag`. Tacticile diversioniste nu au mai fost continuate c@nd fratele lui Napoleon, Jerome, a f`cut o [ncercare de a captura ferma. El ]i-a implicat divizia, precum ]i o brigad` dintr-o alt` divizie [ntr-o b`t`lie [n adev`ratul [neles al cuv@ntului. 1:00 pm – Marea Baterie de artilerie grea a deschis focul [nainte ca corpul de armat` condus de d’Erlon s` avanseze [n mar] [n tradiionalele coloane peste c@mp, trec@nd de La Haie Sainte. Acestea au venit sub rafalele de foc dinspre garnizoanele de la la Haye Sainte. Cu toate c` au suferit pierderi grele din cauza focului artileriei aliate, francezii au reu]it s` captureze Papelotte ]i [mprejurimile fermei La Haye Sainte.Pe m`sur` ce trupele lui Wellington [naintau dinspre culme pentru a-i atrage pe francezi [n lupt` [nainte ca ace]tia s` rup` r@ndurile (coloanele) ]i s` formeze o linie, rezervele aliate s-au [ndreptat spre a ajuta partea st@ng`. {n acela]i timp, pe m`sur` ce infanteria ataca, Napoleon a interceptat un mesaj de la Bulow c`tre Wellington care-i dezv`luia prezena prusac` [n zona St. Lambert, aflat` [n dreapta sa. El a trimis infanteria lui Lobau, precum ]i cavaleria lui Domon ]i Subervie pentru a [nfrunta trupele prusace. Cum centrul s`u [ncepea s` cedeze iar La Haye Sainte devenise vulnerabil`, Wellington ]i-a trimis brigada condus` de Picton pentru a “astupa” golurile. Francezii au fost b`tui ]i izgonii din La Haye Sainte, iar Wellington s-a folosit de acest avantaj ordon@nd cavaleriilor conduse de Somerset ]i de Ponsonby s` atace. Infanteria francez` a fost luat` prin surprindere ]i u]or cople]it`, dar cavaleria aliat` a fost serios decimat` [n timpul unui contraatacvenit din partea unei brigade cuirasate . {nc` o dat`, Wellington s-a retras [n spatele culmii ]i a [nt`rit La Haye Sainte [n timp ce prinul Bernhardt de Saxa-Weimar a recucerit Papelotte. Flancul st@ng era acum foarte sl`bit, dar flancul drept al lui Napoleon era de asemenea sf`r@mat. Wellington nu putea s` profite de aceast` situaie avantajoas` f`r` ajutorul prusacilor. Artileria continua s` trag` de ambele p`ri ]i lupta a continuat la Hougoumont [n timp ce la St. Lambert, Lobau lupta [mpotriva prusacilor. 3:00 pm - }tiind c` La Haye Sainte era o fort`rea`-cheie, Napoleon a ordonat mare]alului Ney s` o ocupe lovind puternic centrul de atac aliat. Prin fum, Ney a z`rit ]iruri de soldai r`nii de-ai lui Wellington merg@nd de-a lungul drumului spre Bruxelles. Crez@nd probabil c` britanicii se retr`geau, a ordonat cavaleriei sale s` atace de-a curmezi]ul c@mpului de b`t`lie spre culme. Infanteria lui Wellington se aliniase [n form` de careuri [n spatele culmii pentru a-i [nt@mpina iar artileria aliat` s-a aliniat [n faa acestora, l`s@nd tunarilor posibilitatea de a continua focul p@n` [n ultimul moment posibil, iar apoi s` se refugieze dincolo de careuri. Formaia lui Wellington a r`mas ferm` pe poziie, iar cavaleria francez` a avut un impact minor mai ales c` rezervele de infanterie ale lui Ney erau sl`bite de luptele cu prusacii. }i artileria francez` a trebuit s` [nceteze focul pentru c`, dac` ar fi continuat, ar fi provocat tot at@tea pagube de partea lor ca ]i de partea inamicului. Wellington nu dispunea de o cavalerie ]i de o artilerie de excepie, dar a contraatacat trimi@ndu-]i rezervele de cavalerie [ntre careurile de infanterie. {n ciuda faptului c` au trimis mai mult` cavalerie la atac, francezii au trebuit s` se retrag` p@n` la urm`. Cu toate acestea, o for` de infanterie a reu]it s` captureze La Haye Sainte, pe care Wellington a fost incapabil s` o [nt`reasc`. Aceasta [nsemna c` artileria francez` era capabil` s` se alinieze chiar sub culme, f`c@nd ca infanteria aliat` s` devin` int` vie [n momentul [n care ap`rea deasupra culmii. Ney i-a cerut [nt`riri lui Napoleon. “Ni]te trupe!”, i-a r`spuns acesta, “De unde s` i le aduc? Vrei cumva s` creez vreo c@teva?” {n acest timp Napoleon era tot mai [ngrijorat din cauza prusacilor, care continuau s` avanseze ]i tocmai capturaser` Plancenoit. Disperat s`-i opreasc` s` se al`ture lui Wellington, el a decis s`-]i trimita Garda Imperial` s` recucereasc` mai [nt@i Plancenoit, iar apoi s` trimit` restul s` lupte [mpotriva trupelor lui Wellington. 7:00 pm Grupul m`r]`luia [n e]alon peste c@mpia dintre Hougoumont ]i La Haye Sainte. Trupele de l@ng` Hougoumont erau deja decimate de focurile forelor aliate, dar cele de pe partea fermei La Haye Sainte, cucerit` de francezi au reu]it s` str`pung` trupele aliate ]i s-au [ndreptat spre culme ]i dincolo de ea. Forele aliate [i a]teptau ]i, cu toate c` Garda a p`truns p`n` la linia din fa`, brigada lui Maitland aflat` [n rezerv` i-a luat prin surprindere, ascunz@ndu-se [n porumb. Garda s-a destr`mat, unii din ei form@nd careuri [n centrul c@mpului de lupt` pentru a-i bloca pe aliai s` [nainteze ]i pentru a acoperi retragerea de pe c@mp a {mp`ratului lor. Era prima oar` c@nd Garda Imperial` a fost silit` s` se retrag`. Ascult@nd ordinele lui Wellington care i-a v`zut pe prusaci avans@nd [n st@nga lui, aliaii au n`v`lit [n jos de pe culme ]i au [nfr@nt cu succes Garda. Prusacii au recucerit Plancenoit ]i Papelotte. 9:00 pm Blücher l-a [nt@lnit pe Wellington la La Belle Alliance. O cavalerie prusac` proasp`t` a urm`rit retragerea francezilor. Blücher a dorit s` numeasc` b`t`lia “La Belle Alliance”, dar Wellington a insistat asupra unei tradiii a lui, ca lupta s` fie denumit` dup` locul unde ]i-a petrecut noaptea de dinaintea b`t`liei, Waterloo. De ce a fost [nvins Napoleon? Wellington a descris victoria lui ca pe ceva c@]tigat la limit`. B`t`lia a fost str@ns` ]i fiecare din p`ri ar fi putut [nvinge, dar gre]eli de comunicare, de coordonare ]i de apreciere au dus, [n final, la [nfr@ngerea francezilor. Comunicarea a fost cheia. Cel mai rapid mod de comunicare a fost cel de a trimite c`l`rei, dar aceasta a [nsemnat o [nt@rziere [n ducerea la [ndeplinire a instruciunilor ]I mai era ]I o ]ans` mare ca acestea s` fie interceptate ]I s` nu mai soseasc` niciodat`. Dat fiind num`rul de trupe implicate, precum ]I distanele mari, rezultatele erau potenial fatale [n cazul [n care comunicarea ar fi dat gre]. Ney nu a reu]it s` ocupe Quatre-Bras pentru c` a am@nat atacul, a]tept@nd noi ordine. {n mod similar, corpurile de armat` d’Erlon nu au reu]it s` [neleag` ce se petrece [n realitate la ocupe Quatre-Bras sau la Ligny din cauza unei confuzii [n transmiterea ordinelor. Napoleon nu a avut nici un sistem care s` [l asigure c` ordinele au fost recepionate. Erorile de comunicare, coordonare ]i apreciere au dus, [n final, la [nfr@ngerea francezilor. Napoleon nu a fost prea genial nici [n alegerea conduc`torilor. Despre Grouchy se ]tia c` era un mare general, dar a fost dep`]it de funcia de mare]al. El a dat dovad` de prea puin` iniiativ` ]I a fost prea [ncet [n urm`rirea prusacilor, d@ndu-le timp s` se regrupeze. Nu a reu]it s`-i in` pe prusaci departe de ceilali aliai, cu toate c` intrase [n lupt` cu prusacii la Wavre, el nu a reu]it s` opreasc` dispunerea [n formaie de lupt` a unui corp de armat`. B`t`lia de la Wavre a continuat p@n` c@nd i-a [nfr@nt pe prusaci dar, [n timpul acela, Napoleon era pe drumul de [ntoarcere spre Paris. Ney s-a dovedit de asemenea nesigur ca ]i lider rat@nd situaiile de care putea profita [n lupta de la Quatre-Bras, iar apoi, la Waterloo, conduc@nd cavaleria, f`r` suportul infanteriei ]i al artileriei. Vremea a jucat de asemenea un rol important, determin@ndu-l pe Napoleon s` am@ne atacul principal p@n` la ora 1 pm, pentru a l`sa p`m@ntul s` se usuce. Cu c@t p`m@ntul era mai noroios, cu at@t armatei [i era mai greu s` se deplaseze pentru c` picioarele ]i roile se cufundau [n noroi, iar oamenii ]i animalele oboseau mai repede. Mai r`u, muschetele s-au umezit ]i nu mai tr`geau bine. Dac` Napoleon ar fi atacat mai devreme, prusacii nu ar mai fi fost at@t de aproape de c@mpul de b`t`lie, iar rezultatul ar fi putut fi altul. Cu toate acestea, cum prusacii erau departe de c@mpul de b`t`lie, noroiul a [nt@rziat [naintarea lor cu c@teva ore. {n final, {mp`ratul trebuia s`-]i asume responsabilitatea pentru [nfr@ngere. El era conduc`torul general ]i judec`ile sale gre]ite au dus la e]ec. El era de asemenea prea [ncrez`tor, poate chiar arogant, crez@nd c` va putea s` rec@]tige poziia de tar` conduc`toare a Franei ]i c` [i va [nvinge pe aliai. Cosecine {nfr@ngerea suferit` de Napoleon la Waterloo a [ncheiat domnia celor 100 de zile, el a fost exilat pe insula Sf@nta Elena, unde a murit [n 1821. Blücher a fost [nfr@nt de c`tre Davout, ministrul de r`zboi, [n timp ce [ncerca s` ajung` cu armata sa la Paris. Wellington a luptat pentru ultima oar` la Waterloo ]i a devenit erou [n [ntreaga Europ`. A fost comandant ]ef [n timpul ocup`rii Franei ]i a pledat pentru un acord de pace c@t mai puin aspru pentru Frana. A organizat [mprumuturi pentru a ajuta finanele franceze s` se refac` ]i a [ndrumat retragerea trupelor dup` trei ani. S-a [ntors [n Anglia [n 1818 ]i a devenit prim ministru [n 1828. 쥁