Referat Dobrogea
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Dobrogea si de asemenea puteti face
Download Referat DobrogeaCiteste fragmente din Referat Dobrogea
Cea mai mare parte a Dobrogei are un climat de ariditate, cu temperaturi
medii mari (10o-11oC), temperaturi ridicate vara (22o-23oC),
precipitatii reduse (in jurul valorii de 400mm/an), zile tropicale si
secete frecvente; bate frecvent Crivatul, geros iarna si uscat vara.
Spre litoral exista un climat cu influente pontice, mai moderat termic,
brize diurne si insolatie puternica.
Influenta cresterii altitudinii este relativ redusa. La altitudini de
peste 300m (in nordul Dobrogei) exista un climat de dealuri joase, cu o
temperatura medie mai scazuta (9o-10oC) si precipitatii mai bogate
(500-600mm/anual).
Temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) este pe cea mai mare
intindere de -1o - -2oC, dar in extremitatea sud-estica (zona Mangalia)
este pozitiva: acest areal din apropiere de Mangalia este asadar cea mai
calduroasa regiune iarna.
Amplitudinea termica anuala este destul de diferentiata; 23o-24oC in
jumatatea "dunareana" a Dobrogei si 21o-22oC in jumatatea "maritima" a
climatului litoral. In mod similar se ajunge pe litoral la 10-20 zile
tropicale, fata de 30-40 zile spre Campia Romana.
O particularitate climatica a Dobrogei este ca zona litorala (alaturi de
Delta Dunarii) este cea mai secetoasa regiune din tara, cu precipitatii
mai mici de 400mm/anual in interiorul podisului.
Reteaua hidrografica a Dobrogei este formata din: Dunare, raurile
interioare podisului, Canalul Dunare-Marea Neagra, lacuri, ape,
subterane si Marea Neagra.
Dunarea margineste Dobrogea prin sectorul baltilor (Balta Ialomitei, de
la Ostrov la Harsova si Insula Mare a Brailei, de la Harsova la Macin)
si al Dunarii Maritime, in nord.
Principalele rauri interioare sunt: Taita siTelita, care se varsa in
lacul Babadag, Slava, care se varsa in lacul Golovita, Casimcea, cel mai
important rau dobrogean, care se varsa in Lacul Tasaul. La acestea se
adauga raurile semipermanente din sudul Dobrogei, care se varsa in
Dunare prin intermediul limanelor fluviale dintre Ostrov si Cernavoda.
Valea Carasu, in trecut cu izvoare la 5km vest de Constanta, varsarea in
Dunare la Cernavoda si un curs abia perceptibil, datorita pantei reduse,
a fost utilizata pentru proiectarea si construirea traseului Canalul
DunareMarea Neagra; acest canal, in lungime de 64km, leaga Dunarea de
Marea Neagra intre Cernavoda si Agigea, la cele doua capete existand
cate un sistem de ecluze.
A fost construita si o derivatie de la Poarta Alba la Midia (Canalul
Poarta Alba-Midia). Canalul Dunare-Marea Neagra utilizat pentru
navigatie va spori in importanta o data cu activizarea magistralei
fluviale fluviale transeuropene, dintre Marea Nordului (rotterdam) si
Marea Neagra (Constanta).
Principalele lacuri dobrogene sunt: limanele maritime (Techirghiol,
Tasaul, Mangalia, Babadag), lagunele (Siutghiol si laguna Razim-Sinoe
care este considerata o subdiviziune a Deltei), limanele fluviale
(Bugeac, Oltina, Vederoasa), precum si lacurile de acumulare pe micile
rauri cu apa semipermanenta din sudul Dobrogei.
Apele subterane sunt, in partea de sud, la adancimi mari si slabe
calitativ, iar in partea de nord, mai bogate cantitativ, datorita
acumularii lor in patura detritica.
Marea Neagra este o componenta hidrografica proprie Dobrogei si Deltei,
care determina formarea unei unitati regionale distincte: zona litorala,
platforma continetala si litoralul romanesc al Marii Negre.
Ü¥hÃÂ
