Referat Stiinta Si Arta In Grecia Antica

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Stiinta Si Arta In Grecia Antica si de asemenea puteti face Download Referat Stiinta si arta in grecia antica

Citeste fragmente din Referat Stiinta Si Arta In Grecia Antica

Stiinta si arta in Grecia Antica Pe langa institutii , politica , democratie , educatie si spirit civic , Grecia antica a lasat mostenire Romei si mai apoi Europei moderne o stiinta cutezatoare si o cultura stralucitoare . Ambele aveau ca element central cunoasterea si slavirea omului . Gandirea stiintifica a grecilor s-a cristalizat in secolele VII-VI i.Hr detasandu-se treptat de cea religioasa . Spiritul lor critic , preocuparea pentru intelegerea omului , naturii si Universului i-au determinat sa incerce depasirea explicatiilor traditionale oferite de religie . Daca explicatia clasica de aparitie si existentei lumii se bazase pe miturile homerice , pe actiunea zeilor in fruntea carora trona familia patriarhala a lui Zeus , o parte din greci , bantuiti de teama si neliniste , s-au orientat atunci si spre misterele de origine orientala sau spre zeitati precum Orfeu , Cybele , Sabazios ,Dionisios . Altii insa nu au incetat sa caute raspunsuri rationale straduindu-se sa ajunga , prin abstractizarea gandirii la principiile ce reglementau viata si moartea , existenta Universului , destinul oamenilor . Pentru ei stiinta unita pe atunci cu filozofia trebuia sa implineasca religia oficiala . Pana la Socrate gandirea stiintifica a grecilor nu si-a delimitat domeniul fata de cel al gandirii filozofice .Cei care se ocupau de stiiinta erau in primul rand filozofii .Pentru ei filozofia era stiinta stiintelor . Inceputurile folozofiei odata cu scoala ioniana au coincis cu inceputurile stiintei . Heraclit din Efes este autorul unei opere "Despre natura" . In gandirea lui el afirma ca exista un element primordial=focul dar car este in continua miscare "Lumea a existat dintotdeauna , ea este si va fi un foc mereu viu" . Focul este simbolul miscarii continuii -- Caci in Univers totul se naste si moare , totul se descompune si se recompune . Democrit din Abdera a conceput "conceptia atomista" .El afirma ca tot ceea ce exista este compus din particule , din materie in miscre , indivizibile si invizibile , identice sub raportul cantitatii . Acestia sunt atomii in vesnica miscare . Spre sfarsitul secolului al-V-lea i.Hr domeniul stiintei incepe sa se separe de cel al filozofiei . Situatia este mai evidenta in domeniul stiintelor exacte . Pitagora fundamenta o adevarata "filozofie a naturii" si o matematiza sistematic . "Totul este numar" considera acest matematician , fizician , filozof si "zeu" omul in jurul caruia s-a format o miscare (eterie) politico-militara cu numeroase caracteristici de secta ascetista si purificatoare(in S italiei si Sicilia) . El si urmasii lui au fundamentat si matematica greaca . In epoca clasica scolile matematice au devenit mai numeroase;cea mai activa era la Atena , unde disciplina era votata si dezvoltata in cadrul Academiei Platoniene. Caracteristica generala a matematicii grecesti este depasirea evidentei sensibile sau experimentale si existenta democratiei rationale . Incepand cam de la mijlocul secolului al-V-lea i.Hr si continuanad pana la jumatatea secolului urmator gandirea filozofica si stiintifica greaca este marcata de momentul cultural al sofistilor . Termenul de sofist a putut capata un sens peiorativ in mare masura nemeritat pentru cva ideile lor nu le cunoastem decat in mica masura . Sofistii nu erau organizati in scoli , ci fiecare actiona independent . Ei predau in mod deosebit oratoria-areta succesului in tanar in viata sociala . Metoda folosita pentru asa convinge erea critica permanenta , discutia , controversa , disputa . Sofistii din prima perioada a curentului(Protagoras , Gorgias , Prodicos) erau filozofi empiristi , dispretuind stiintele exacte-matematica-combatand rationalismul si sustinand ca orice cunoastere se poate obtine numai pe calea simturilor . Scopul lor eraqa sa formeze tineri cetateni pregatiti pentru viata activa social-politica . Actiunea lor a fost importanta in difuzarea cunostintelor generale , au contribuit la dezvoltarea logicii , au pus bazele gramaticii . Protagoras era prietenul lui Pericle si al lui Euripide . A enuntat conceptul modern de pedeapsa ca mijloc de intimidare al celorlalti . Se indoieste de posibilitatea cunoasterii absolute . Omul-"masura tuturor lucrurilor". Socrate nu facea parte din randul sofistilor , dar avea multe in comun cu acestia . Metoda sa de invatare a oamenilor era dialogul . S-a straduit sa predice indoiala creatoare , sa condamne viciile , incultura , sa fundamenteze o gandire rationala si o etica in spiritul ideii ca fericirea oamneilor consta in virtutea luminata de ratiune . Platon , nascut intr-o familie bogata si nobila , a studiat pianul si a compus tragedii . A trait in preajma lui Socrate , pana la moartea acestuia . A fondat la aten acdemia , unde timp de 30 de ani a predat gratuit . Academia si-a continuat existenta pana in 529 i.Hr . A scris 34 de scrieri in forma de dialof si 13 scrisori . Platon polemizeaza cu sofistii si ia aparrea doctrinei lui Socrate . A scris Phaidon , Republica , Legile . Porneste de la opozitia dintre realitate si cunoastere , dintre aparenta si esenta . A fi drept inseamna a-ti domina impulsurile si de a-ti impune o masura dorintelor . Aristotel a fost discipolul lui Platon . A fost fiul medicului personal al regelui macedonean . A fondat si condus 13 ani faimoasa sa acoala , in gradinile gimnaziului Likenion , ajunsese sa aiba pana la 2000 de discipoli , un adevarat invatamant superior , dotat cu o mare biblioteca . Dupa moartea lui Alexandru Macedon a fost acuzat de impietate si de un aspect particular al realitatii (matematica - sub aspectul cantitatii fizica , sub aspectul miscarii). Obiectul fizicii este lucrul in miscare . Fizica lui Aristotel , fiind in fond o teorie a miscarii , stabileste patru tipuri de miscare:locala , substantiala ,calitativa , cantitativa . Universul este unic , finit , perfect si etern . Dupa filozofie si fizica , a treia si ultima stiinta teoretica este amatematica , stiinta care studiaza cantitatea . A modelat si structura logicii (pe care o numeste analitica) dupa structura matematicii : ca o stiinta perfect demonstrativa . Lucrarile sale in domeniul logicii sunt cunoscute generic sub numele de "Organon" . A mai scris biologie:"Cercetare asupra animalelor" "Partile animalelor", fizica "Mertafizica","Politica fizica".Pentru el rationamentul era calea cunoasterii si ca "omul este perfectiunea luumii" , scopul in viata este fericirea omului. In literatura epoca clasica a daruit culturii universale indeosebi creatiile marilor greci , comedia antica si proza artistica. Simonide a fost cel mai mare poet al lumii grecesti in peroada razboaielor medice.A celebrat in ode corale victoriile invingatorilor la jocuri. Pindar , pe care Hortiu si Cicero il cosiderau "printul poetilor" s-a bucurat de un prestigiu imens in antichitate . A fost poetul preferat al lui Plutarh , opera lui era mai mult o sinteza poeticxa a perioadei arhaice . A cultivat toate speciile de poezie corala. Parintele tragediei grecesti , Eschil , a scris 90 de tragedii . A dezvoltat dialogul dramatic . Au ramas 4 tragedii:"Rugatoarele""Cei 7 contra Tebei""Prometeu inlantuit""Persii". Euripide se ineparteaza de grandiosul eroism uman al lui Eschil si de elevatul dealiasm moral al lui Sofocle . Euripide este un maestru in arta de a impresio0na prin sentimentalism , in provoca arta si a provoca groaza si mila . Este un artist mai apropiat de sensibilitatea moderna .. La originea comediei grecesti a stat farsa populara . Comediantii imitau , satirizau , caricaturizau moravuri , debitand glume grosolane . In Cavalerii ataca demagogia ateniana . In Viespile ataca metodele de a corupe poporul . I Pacea , pe instigatorii la razboi . In Parile , abuzurile si coruptia institutiilor. Aristofan reprezinta modelul cel mai reprezentativ al comediei grecesti . Romanii vor organiza , asimila si imbogati zestrea stiintifica si culturala a Greciei , turnand temelii de nezdruncinat civilizatiei europene . Bibliografie: Istoria culturii si civilizatiei De Ovidiu Dramba 쥁@