Referat Istorie

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Istorie si de asemenea puteti face Download Referat Istorie

Citeste fragmente din Referat Istorie

6000 î.H. : Apariţia ceramicii în spaţiul românesc. Mil. VI-II î.H. : Se remarcă mai multe culturi succesive, printre care: Criş-Starcevo (mil. VI-V î.H.), Hamangia (mil. IV-II î.H.), Cucuteni (mil. IV-III î.H.), Monteoru (mil. II î.H.). 1000 î.H. : Daco-geţii se desprind din masa triburilor trace, începând să-şi contureze un profil de civilizaţie distinctă. Sec. IX î.H. : Sciţii se aşează în câteva locuri, mai ales în Dobrogea, de unde şi numele Dobrogei din timpul Imp. Roman de Scythia Minor. Sec.VII-VI î.H. : Grecii împânzesc ţărmul Mării Negre (Pont Euxin) cu colonii greceşti. Sunt constituite cetăţile greceşti Istros (Histria) şi Tomis, ambele creaţii ale coloniştilor din Milet (oraş din Asia Mică), oraş ce deţinea 90 de colonii la Marea Neagră. 657 î.H. : Cetatea ionică Milet crează colonia Istros (Histria), la sud de gurile Dunării. 600 î.H. : Pe teritoriul României (Târnavele şi Munţii Apuseni) pătrund agatârşii, o ramură a sciţilor. Sec.VI î.H. : Apar geţii timpurii la nord de Dunăre. 514 î.H. : Darius I (rege persan) face o expediţie în Dobrogea pentru pedepsirea sciţilor. Herodot scrie despre geţi ca fiind “cei mai viteji şi cei mai drepţi dintre traci’’. Sec. IV î.H. : Grecii din Heracleea Pontică întemeiază colonia Callatis pe malul Pontului Euxin. 350 î.H. : Celţii pătrund în zona actualei Transilvanii. Daco-geţii opun rezistenţă armată, dar după două secole de convieţuire paşnică îi asimilează. 339 î.H. : Geţii se opun trecerii în Dobrogea a scitului Ateas. 335 î.H. : Alexandru Macedon întreprinde o expediţie de 24 de ore la nord de Dunăre. 326 î.H. : Pe când Alexandru Macedon se află în culmea succeselor sale din Asia, strategul Zopyron, guvernatorul Traciei, caută să-şi întindă autoritatea la nord de gurile Dunării. La întoarcere, este surprins de o mare oaste a uniunii triburilor gete şi ucis împreună cu toate trupele care îl însoţeau. 300-290 î.H. : Organizarea statală a lui Dromichaites, rege get. Războaiele acestuia cu macedonenii (Lysimach (292 î.H.) şi fiul său Agatocles (300 î.H.)), pe care le câştigă.. 280 î.H. : Invazia galaţilor, un val al vastei migraţii celtice. 200 î.H. : Regele geto-dac Oroles opreşte pătrunderea în spaţiul transilvănean a bastarnilor. O inscripţie de la Histria aminteşte de un rege din stânga Dunării, Rhemaxos, devenit protector al coloniilor greceşti. 82 î.H. : Regatul lui Burebista (până în 44 î.H.). 74 î.H. : Generalul roman Curio ajunge la Dunăre cu trupele sale, dar nu trece fluviul, “de teama codrilor întunecoşi”, cum spune Florus. 59 î.H. : Unificarea triburilor getice sub conducerea lui Burebista şi cu ajutorul marelui preot Deceneu. Burebista zdrobeşte triburile celtice din vest (boii şi tauriscii), graniţele statului său ajungând până la Dunărea Mijlocie şi în Munţii Slovaciei. 48 î.H. : Se declară conflictul dintre Pompeius şi Caesar. Burebista intervine în treburile interne ale statului roman, în favoarea lui Pompeius, care pare mai puternic. Curând după înfrângerea lui Caesar la Dyrrachium, Burebista trimite la Heraclea Lyncestis în Macedonia pe Acornion, devenit diplomatul său, pentru a negocia o alianţă cu Pompeius. Dar la Pharsalos (pe 9 august), armata lui Caesar îl învinge pe Pompeius, care se refugiază apoi în Egipt, unde este asasinat din ordinul lui Ptolemeu al XIV-lea. 44 î.H. : Împăratul roman Caesar pregăteşte o campanie militară de pedepire a lui Burebista. Nu mai are loc, deoarece Burebista moare în urma unui complot, care duce la destrămarea Daciei. În continuare, Dacia este condusă de Deceneu, Comosicus, Scoryllus (tatăl lui Decebal), Cotiso şi Dicomes. La Idele lui Marte (15 martie), Caesar este asasinat. 8-17 î.H. : Exilul poetului roman Ovidius la Tomis. 4 d.H. : Generalul roman Sextus Aelius Catus strămută în sudul Dunării 50000 de geţi din câmpia munteană. 46 d.H. : Toată Dobrogea (Regatul Odrizilor) e anexată provinciei romane Moesia. 69 d.H. : Dacii devastează regiunile Moesiei, în lipsa armatei romane plecate în Italia în ajutorul lui Vespasian. 85 d.H. : Regele dac Duras-Diurpaneus (69-87 d.H.) atacă şi pradă Moesia (provincie romană din sudul Dunării). Romanii sunt învinşi, iar guvernatorul Moesiei, Oppius Sabinus, decapitat. 87 d.H. : Bătrânul rege Duras-Diurpaneus cedează tronul nepotului său, Decebal. Împăratul roman Domiţian refuză pacea lui Decebal. Armata romană trece Dunărea, înaintând pe Valea Oltului; dar în defileul Turnu-Roşu este învinsă, generalul-comandant Cornelius Fuscus este ucis şi mulţi romani cad prizonieri. Astfel, legiunea a V-a Alaudae este nimicită, iar Decebal ia ca trofeu steagul acestei legiuni. 88 d.H. : Armata romană (condusă deTettius Iulianus) câştigă o bătălie cu dacii, la Tapae. 89 d.H. : Se încheie pacea cu Roma, în care regele dac Decebal apare ca un aliat al Romei (condusă de Domiţian), primind, printre altele, şi meşteri romani constructori de maşini de război. 101-102 d.H. : Împăratul roman Traian (Marcus Ulpius Traianus) conduce campania de cucerire a Daciei. Decebal este înfrânt în mai multe rânduri (prima bătălie dată la Tapae), fiind nevoit să ceară pace. 105 d.H. : Decebal nu respectă toate condiţiile păcii cu romanii. În vară, Traian porneşte contra dacilor cu o armată mai numeroasă ca în primul război, trece podul de piatră de peste Dunăre construit de arhitectul Apollodor din Damasc (în 103 d.H., la Drobeta, 1100m lungime), şi devastează cetăţile din Munţii Orăştiei. 106 d.H. : După asediul şi capitularea Sarmizegetusei (centrul regatului dac), Decebal se retrage cu un grup de războinici în munţi. Este urmărit, şi pentru a nu cădea prizonier, se sinucide. Capul îi este dus ca trofeu la Roma. Dacia devine provincie romană. 106-271 d.H. : Perioada de romanizare a provinciei romane Dacia. 108-110 d.H. : Este întemeiată capitala provinciei, oraşul Ulpia Traiana, de către primul guvernator al Daciei Decimus Terentius Scaurianus. Ulpia Traiana este numită de la Hadrian (117-138) începând şi Sarmizegetusa (numele întreg fiind: Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa). 109 d.H. : Este construit monumentul roman Tropaeum Traiani de la Adamclisi. 113 d.H. : Inaugurarea Columnei lui Traian, construită în Forumul lui Traian de către Apollodor din Damasc şi înaltă de 40 m, o cronică în imagini a celor două războaie daco-romane. 117 d.H. : Pe 11 august, împăratul Traian moare la Seliunt (în Cilicia). 117-118 d.H. : Răscoala dacilor neresemnaţi cu supunerea. 138-180 d.H. : Mai multe atacuri ale dacilor liberi şi ale uniunilor de triburi în frunte cu marcomanii asupra provinciei Dacia. Armata provinciei este nevoită să ducă împotriva lor un război sistematic între anii 156-157. În cele din urmă dacii liberi sunt aruncaţi peste limes-ul de pe văile Someşului. 167-168 d.H. : Teritoriul celor două Dacii (Dacia Inferior şi Dacia Superior) este divizatîn trei provincii: Dacia Malvensis (Oltenia), cu capitala la Malva (Romula); Dacia Apulensis (Banatul şi sudul Transilvaniei), cu capitala la Apulum (Alba Iulia), şi Dacia Porolissensis (nordul Transilvaniei), cu capitala la Porolissum (Moigrad). 242-245 d.H. : Carpii pătrund în Dacia. Invaziile sunt respinse de Gordian al III-lea şi Filip Arabul. 248 d.H. : Dobrogea este invadată de o importantă coaliţie de goţi, carpi, taifali, bastarni, hasdingi, condusă de regii goţi Argaithus şi Gunterichus. 250-275 d.H. : Numeroase valuri ale migratorilor: goţi, bastarni, carpi, etc. 267 d.H. : Cetatea Histria este cucerită şi devastată până la nimicire de către goţi. 271-275 d.H. : Retragerea aureliană la sudul Dunării şi abandonarea provinciei romane Dacia, rămasă cu o populaţie romanizată. EPOCA DE TRECERE LA FEUDALISM 313 : Religia creştină este recunoscută oficial la Edictul din Milano. 323 : Vizigoţii, care pătrund în Moldova şi în Muntenia, apar ca federaţi (aliaţi barbari) ai Imperiului Roman. 328 : Podul de piatră peste Dunăre de la Sucidava este construit din ordinul lui Constantin cel Mare. è ê ô ö ê ö 332 : Constantin cel Mare încheie un tratat cu goţii şi taifalii din Dacia, conferindu-le statutul de aliaţi. 376 : Goţii sunt zdrobiţi de huni, împrejurare ce va determina o emigrare masivă a lor în sudul Dunării (bătălia de la Adrianopol contra bizantinilor în 378). Hunii se stabilesc în Câmpia Ungară, la vest de Tisa, dar mai rămân şi în Muntenia, timp de 80 de ani. 448 : În relatarea soliei sale la Attila (conducătorul hunilor), Priscus din Panion, care trece şi prin Banat, aminteşte de sate aflate sub stăpânirea în stăpânirea membrilor familiei conducătorului hun sau a dregătorilor săi; este vorba de aşzări locuite de autohtonii supuşi de huni, cărora le dădeau tributuri şi le prestau slujbe. Sec.VI : Aşezarea slavilor în Moldova şi Muntenia. Procesul continuă şi în secolele VII-IX. 587 : Dobrogea este devastată, avarii izbutind să cucerească şi să distrugă pentru totdeauna oraşe ca Tropaeum şi Zaldapa în Scythia, Durostorum şi Marcianopolis în Moesia. 602 : Prăbuşirea apărării la Dunăre (limesul danubian) a Imperiului bizantin. EPOCA MEDIEVALĂ Sec.X : Pătrunderea triburilor maghiare din Pannonia în Transilvania. Existenţa a trei formaţiuni politice româneşti, numite voievodate : unul în Banat, condus de Glad, altul în Crişana, condus de Menumorut, şi al treilea în Podişul Transilvaniei, locuit de români şi slavi, sub conducerea voievodului Gelu. Desfăşurarea luptelor şi înverşunarea cu care s-au apărat localnicii în faţa ungurilor au fost redate în cronica Notarului Anonim al regelui maghiar Bella, Gesta Hungarorum, întocmită la sfârşitul sec.XII. Sec.XI : Pecenegii si cumanii, populaţii turanice, vin în spaţiul românesc. 1072 : Oraşele din provincia bizantină Paristrion (Dobrogea) se răscoală împotriva măsurilor luate de împăratul Mihail al VII-lea Ducas, care introdusese monopolul comerţului cu cereale. 1091 : Victoria lui Alexios I Comnenul (împărat bizantin) în bătălia de la Lebunion pune capăt rolului politic şi militar al pecenegilor în provincia Paristrion. 1141-1162 : (Transilvania) Domnia regelui maghiar Geza al II-lea; circa 500 de familii de colonişti germani (saşi) sunt aşezate în zona Oltului şi a Sibiului de astăzi, cu rosturi de agricultori, de meşteşugari şi de pază. Secuii, o populaţie tiurcică, sunt aşezaţi la baza Carpaţilor Orientali ca paznici ai trecătorilor, în scopul consolidării dominaţiei ungare asupra Transilvaniei. 1176 : (Transilvania) Apare primul voievod al Transilvaniei, Leustachius (în cadrul Regatului Ungar, Transilvania are statutul de voievodat). 1185 : Marea răscoală a celor trei fraţi, români de origine: Petru, Asan şi Ioniţă, pe teritoriul Imperiului Bizantin, la sud de Dunăre, determinată de apăsarea dărilor. Din 1186, cumanii (turanicii dominatori la nord de Dunăre) sunt mereu alături de vlahii sud-dunăreni în lupta împotriva Bizanţului. 1205 : Imperiul româno-bulgar şi Imperiul latin de Constantinopol (constituit în urma cruciadei a IV-a) ajung în conflict: în bătălia de Adrianopol, oastea vlaho-bulgară o înfrânge pe cea latină, luându-l prizonier pe împăratul Balduin de Flandra, mort apoi în captivitate, la Târnovo. 1211 : (Transilvania) Regele maghiar Andrei al II-lea cheamă în Transilvania Ordinul cavalerilor teutoni, aşezaţi în Ţara Bârsei, unde au construit mai multe cetăţi (Feldioara, Codlea). Funcţia lor este şi de prozelitism catolic dincolo de Carpaţi. 1224 : (Transilvania) Privilegiile şi obligaţiile coloniştilor germani sunt consemnate într-o diplomă a regelui maghiar Andrei al II-lea. 1247 : Diploma Ioaniţilor, cuprinzând înţelegerea dintre regele ungar Bella al IV-lea şi preceptorul ordinului ioanit Rembald, în vederea aşezării cavalerilor în aceste părţi, cu misiunea de a le apăra împotriva unei eventuale noi invazii tătare, dezvăluie existenţa mai multor cnezate, voievodate şi “ţări”, cu conducătorii lor: Ioan, Farcaş, Litovoi (nordul Olteniei şi Ţara Haţegului), Seneslau (nord-vestul Munteniei). 1272 : (Ţara Românească) Voievodul Litovoi refuză recunoaşterea suzeranităţii regelui maghiar Ladislau Cumanul şi, deci, plata tributului pentru teritoriile de curând incluse în stăpânirea sa. Totodată, voievodatul lui Litovoi îşi asumă misiunea unificării formaţiunilor politice dintre Carpaţi şi Dunăre. 1277 : (Ţara Românească) Într-o luptă deschisă cu regele maghiar Ladislau Cumanul , Litovoi cade în luptă, iar fratele său Bărbat, făcut prizonier, se răscumpără cu o mare sumă de bani. Ţara este condusă de Bărbat, care recunoaşte suzeranitatea regelui ungar. 1288 : (Transilvania) Sunt amintite pentru întâia oară adunările obşteşti (universitas nobilium). Adunarea ţării din Moldova este pomenită mai întâi la 1441, iar cea din Ţara Românească în 1522. 1300 : (Ţara Românească) Târgul Câmpulung este atestat documentar. 1330 : (Ţara Românească) Este atestat documentar oraşul Curtea de Argeş. Profitând de insuccesul coaliţiei bulgaro-române în luptele cu sârbii (Velbujd, 1330), regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, îndemnat de unii feudali şi clerici, porneşte un război împotriva voievodului român Basarab I (septembrie). În noiembrie (9-12), armata lui Carol Robert este zdrobită la Posada, moment din care independenţa Ţării Româneşti şi dezvoltarea ei liberă sunt asigurate. 1332 : (Moldova) Bunurile episcopiei cumanilor sunt luate arbitrar în stăpânire de “puternicii acelor locuri”, dovada existenţei unor formaţiuni politico-administrative la est de Carpaţi. 1347 : Pentru a proteja frontiera de est a Regatului Ungar, zona din vecinătatea trecătorilor din Carpaţii Orientali este organizată sub aspect militar, având statutul unei “mărci”, condusă de voievodul Dragoş din Maramureş. 1354 : (Dobrogea) Conducătorul statului dobrogean, Dobrotici (1354-1386), reuşeşte să-şi lărgească stăpânirea asupra întregii Dobroge, să obţină titlul de “despot” din partea împăratului bizantin, consolidându-şi statul din toate punctele de vedere şi asigurându-i autonomia. 1359 : (Moldova) Nemulţumiţi de suzeranitatea regelui maghiar, moldovenii îl recunosc pe Bogdan din Maramureş drept voievod al Moldovei, deşi el este conducător al maramureşenilor. 1364 : (Moldova) Regele Ungariei Ludovic I de Anjou organizează o expediţie în scopul supunerii Moldovei şi înlocuirii lui Bogdan I. Statul moldovean îşi câştigă independenţa prin victoria repurtată asupra oştilor ungare. 1386 : (Ţara Românească) Mircea cel Bătrân ocupă tronul Ţării Româneşti. Este cucerită însemnata cetate sârbească Niş de către turci, iar despotul Dobrogei, Ivanco, este nevoit să accepte o împăcare cu turcii. 1389 : (Ţara Românească) Bătălia de la Kossovopolje, dintre turcii conduşi de sultanul Baiazid şi alianţa formată din românii conduşi de Mircea cel Bătrân, sârbi, albanezi şi bosnieci. Victoria turcilor. 1390 : (Ţara Românească) Se încheie la Lublin tratatul de alianţă dintre Mircea cel Bătrân şi Vladislav Jagelo, regele Poloniei, tratat cu caracter defensiv împotriva regelui ungar Sigismund de Luxemburg. 1394 : (Ţara Românească) 10 octombrie – Are loc bătălia de la Rovine, dintre Mircea cel Bătrân (românii) şi sultanul Baiazid Ilderim (“Fulgerul”)(turcii). Victoria aparţine românilor, rămăşiţele oştii turceşti fiind nevoite să se retragă la sud de Dunăre. 1395 : (Ţara Românească) Se încheie în martie la Braşov un tratat de alianţă între Mircea şi Sigismund de Luxemburg în vederea eliminării lui Vlad Uzurpatorul, un pretendent susţinut de turci recunoscut ca domn al Ţării Româneşti de către unii boieri, care se temeau de creşterea prestigiului şi a autorităţii lui Mircea. 1396 : (Ţara Românească) 쥁@