Referat Intemeierea Tarii Romanesti

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Intemeierea Tarii Romanesti si de asemenea puteti face Download Referat Intemeierea Tarii Romanesti

Citeste fragmente din Referat Intemeierea Tarii Romanesti

Intemeierea Tarii Romanesti. Primii domni pana la Mircea. 1. Navalirea Tatarilor(1241) Ultima navalire a barbarilor in partile noastre a fost aceia a Tatarilor .Tatarii sunt de rasa galbena si au venit din partile Uralilor si ale Marii Caspice. Navalirea lor in Europa a avut loc in anul 1241.Ei ataca mai intai pe rusi si cuceresc Kievul, apoi se indreapta spre Eupora centrala, despartiti in mai multe hoarde. Una din ele a trecut prin Moldova si Tara Romanesca de mai tarziu si de acolo prin pasurile Carpatilor in Transilvania. Regele Ungariei Bela IV nu izbuti sa-i opreasca si este silit sa fuga peste granita.Lovitura data puterii unguresti fusese grozava si ani de zile fusesera necesari pentru repararea ruinilor lasate de barbari.Dupa ce au pradat in voie, Tatarii s-au retras din Ungaria , ramanand insa stapani asupra tarilor dincoace de Carpati. Stapanirea lor nu era directa, ei lasau regiunile supuse sa fie guvernate de conducatori bastinasi, multumindu-se cu incasarea tribitului. 2.Primele organizatii politice romanesti in nordul Dunarii Navalirea Tatarilor a ingaduit romanilor sa se dezvolte singuri, caci slabind puterea ungureasca a inlaturat primejdia intinderii satapanirii unguresti si peste Carpati.Ungurii intemeiasera in Oltenia , in partile Mehedintului, un Banat al Severinului . Cetatea Severinului era pusa sub conducerea unui castelan ungur cu titlul de ban. De asemenea ei incercara o patrundere si pe calea religioasa, intemeind pe Milcov o episcopie dar care fusese distrusa de Tatari. In anul 1247 Ungurii asezara la Severin pe cavalerii Ioaniti(ordin de calugari cavaleri infiintat in vremea cruciadelor). In diploma sau privilegiul acordat acestora de regele Bela IV sunt enumerate toate micile voievodate sau cnezate romanesti din Carpati si Dunare. Romanii aveau pe atunci mici statulete conduse de cnezi sau voievozi, titluri imprumutate de la Slavici. Pe valea Jiului era voievodatul lui Litovoi, de care tinea si tara Hategului, dincolo de munti. Tot in Oltenia erau cnezatele lui Ioan si Farcas in judetul Valcea, care plateau tribut Ungurilor. Romanii din aceste partierau obligati , in caz de primejdie sa ajute cu oastea lor pe cavalerii Ioaniti.Ei aveau o armata organizata deosebit, pe care se puteau pune temei. Dincolo de Olt , in partile Argesului si ale Muscelului, mai era si un alt voievodat romanesc al lui Seneslav, care de asemenea era liber de orice stapanire straina.Prin aceste parti se formasera mai multe orase.Sasii din Ardeal faceau comert pe aici, cumparand marfuri din Orient.Se fomeaza astfel prin tara noastra drumuri de negot, care treceau , unul de la Sibiu prin pasul Turnul Rosu spre Dunare de-a lungul Oltului, celalalt de la Brasov prin pasul Bran pe valea Ialomitei, pana la Braila. Sasii au intemeiat si orasul Campul-lung, in care a existat inca multa vreme o colonie saseasca.Din reunirea acestor statulete si orase s-a intemeiat mai tarziu Tara Romanesca. Cel dintai care a incercat acesta lucru a fost Litovoi, voievodul de la Jiu. In anul 1274 el ocupa o paret a Banatului unguresc de Severin si refuza sa se mai recunoasca supus al Ungurilor. Regele Ungariei trimise atunci impotriva lui cu oaste pe magistrul Gheorghe, care il invinge. Litovoi este ucis in lupta , iar fratele sau Barbat este luat prizonier . Ungurii ii redau libertatea si domnia in voievodatul fratelui sau, in schimbul platii unei mari sume capret de rascumparare. Astfel incarcarea voievodului din Oltenia de a intemeia un stat romanesc liber, nu izbutise. Ea este reluata mai tarziu cu mai mult succes de urmasii lui Seneslav din dreapta Oltului. 3. Basarab, marele voievod si intemeierea Tarii Romanesti Unele imprejurai din afara ajutasera intemeierea Tarii Romanesti, anume, slabirea puterii Tatarilor si tulburarile interne din Ungaria in urma stingerii dinastiei Arpadiene la 1301. Acel care izbutise sa uneasca toate micile cnezate si voievodate de pe ambele maluri ale Oltului si sa inlature si pe Tatari din campia Munteniei, a fost Basa-rab , care isi luase titlul de mare voievod al Tarii Romanesti. Bsarab era unul din urmasii voievodului Seneslav, tatal sau se numea Tihomir. Capitala lui Basarab se afla in orasul Campul-lung , oras vechi intemeiat de negustori sasi veniti de peste munti. Intemeierea principatului Tarii Romanesti s-a facut prin reunirea unor mici state existente de mai inainte pe teritoriul lui si nu prin venirea unor stapanitori din alte parti . Multa vreme cronicarii, si istoricii au crezut ca intemeierea s-a facut printr-o descalecare de peste munti La iceputul domniei lui , Basarab a fost in bune legaturi cu Ungurii si erau solii care mergeau de la el la rege si de la regele Ungariei la curtea lui Basarab. Dar de la o vreme aceste legaturi se stricasera, caci Basarab puse mana si pe Banatul unguresc de la Severin.Pe de alta parte Ungurii nu puteau vedea cu ochi buni formarea unui voievodat puternic in coasta Ardealului, intr-o regiune pe care o revendicau pentru ei. Cata vreme insa amenintarea ungureasca nu era inlaturata, intemeierea principatului Tarii Romanesti nu putea fi considerata ca indeplinita. De aceea razboiul lui Basarab cu Ungurii a insemnat actul care a pecetluit intemeierea Tarii Romanesti. 4. Razboiul lui Basarab cu Carol Robert(1330) Dupa stingerea dinastiei arpadiene urmasera in Ungaria lupte pentru tron, dar in cele din urma izbuteste sa ia tronul regele Carol-Robert din familia franceza de Anjou, care domnea la Neapole. Carol Robert pentru motivele aratate mai sus porneste in anul 1330 o expeditie armata impotriva lui Basarab, expeditie care este povestita in toate amanun- tele ei de o cronica unguresca numita Chronicon Pictum, cronica cu imagini, in care se vad si in ilustratiile facute de cronicar luptele romanilor cu Ungurii si aspectul luptatorilor lui Basarab. Regele pornise dupa indemnul banului ungur de Severin, care se vedea lipsit de stapa-nirile lui de catre Basarab.Oastea ungureasca era mare, bine inarmata, dupa obiceiul din Evul Mediu cu cavaleri in zale , si oastea de tarani a lui Basarab nu se putea compara cu dansa.Regele Ungariei cucereste cetatea Severinului si dupa aceea inainteaza spre Olt, ca sa pununa toata Tara Romannesca . Basarab speriat de inaintarea Ungurilor, condusi de regele in persoana, ii trimite soli sa-i puna ca-i va plati un mare tribut si ii va trimite si pe fiul sau ostatic, numai sa se retraga din tara. Cu tot sfatul unor nobili, care erau de parere ca regele sa primesca propunerile de pace ale lui Basarab, Carol Robert in trufia lui refuza si spune: " Basarab este pastorul oilor mele si voi sti sa-l scot de barba din barlogul in care s-a ascuns". Astfel regele continua inaintarea , dar este atras cu oastea lui de catre Basarab in locuri stramte in pasul Branului langa Campul-Lung. Acolo in tre-catoare Ungurii sunt atacati de romani, care pravalesc de la inaltime asupra lor bolovani si trunchiuri de copaci si ii nimicesc cu sagetile. Regele insusi este nevoit sa-si schimbe hainele ca sa poata scapa cu fuga. Lupta a tinut trei zile pana au putut scapa si resturile armatei unguresti. Acesta izbanda stabileste , in chip definitiv independenta Tarii Romanesti, ramanand insa Severinul in mainile ungurilor . In acelasi an 1330 , se constata legaturi ale lui Basarab cu vecinii de peste Dunare. Domnul Tarii Romanesti era aliat cu tarul bulgar Mihail, care lupta impotriva sarbilor. In lupta de la Velbujd intre Mihail si sarbi, Basarab trimite aliatului sau in ajutor un contingentde oaste , totusi sarbii ies invingatori in lupta. 5. Urmasii lui Basarab. Nicolae Alexandru(1352-1364) Basarab a domnit pana in anul 1352, cand moare in scaunul sau de la Campul-Lung. Inainte de moate el se impacase cu regele Ungariei, care acum era Ludovic cel Mare, fiul lui Carol Robert , si recunoscuse sezeranitatea lui asupra Tarii Romanesti, fara nici un fel de obligatie de tribut sau de alta natura. Dupa Basarab a urmat in scaun fiul sau Nicolae Alexandru, care strange relatiile de prietenie cu vecinii din sudul Dunarii. O fiica a lui Alexandru se casatori cu Stefan Uros, regele sarbilor, iar cealalta cu Strasimir, tarul bulgar de la Vidin, care avea pe atunci acolo o stapanire deosebita de a tarului de la Tarnova. Alexandru era casatorit cu o nobila ungura din Ardeal , doamna Clara, catoli-ca ,care a sprijinit extinderea catolicismului in Tara Romanesca. In timpul lui Alexandru se intemeiaza mitropolia Tarii Romanesti.Alexandru ceruse pa-triarhului de la Constantinopol sa numesca un mitropolit in tara lui si acesta muta in anul 1359 pe mitropolitul Iacint Kritopol, un grec de la Vicina, orasel in Dobrogea, pe Duna-re , azi disparut, la Curtea de Arges. 6. Vladislav (Vlaicu Voda).1364-1374. Luptele cu ungurii si cu turcii. Inca de la inceputul domniei lui Vladislav, fiul lui Alexandru, Tara Romanesca se gaseste din nou in dusmanie cu ungurii. Ludovic, regel Ungarieitrecuse peste Dunare pe la Severin si cucerise Vidinul , luand prizonier pe Strasimir, tarul bulgar din acel oras, cumnatul lui Vladislav. La Vidin se stabileste un banat unguresc.Vladislav, ca sa se raz-bune pe cumnatul sau , ataca orasele de margine din Ardeal.In anul 1336 intervine insa o impacare intre unguri si domnul roman , acesta din urma capata ca semn de impacare doua tinuturi in Ardeal de la suzeranul sau, regele Ungariei , anume Fagarasul cu tara Oltului si Amlasul, o regiune muntoasa la sud de Sibiu, precum si banatul Severinului. De atunci domnii Tarii Romanesti incep sa se numeasca duci de Fagaras si Almas. Tot ca semn al bunei prietenii cu vecinii de peste munti Vladislav incheie in 1368 pri-mul tratat de negot cu sasii din Brasov, dand voie negustorilor din acel oras sa vina sa cumpere si sa vanda in tara lui. Aceste relatii prietenesti nu tinura insa multa vreme. In anul urmator, in 1369, Sisman tarul bulgar de la Tarnova aliat cu turcii ataca banatul unguresc de la Vidin, dar sunt respinsi de Vladislav. Aceasta a fost prima lupta a romanilor cu turcii.dar Vladislav nu s-a multumit sa respinga pe navalitori, ci a pastrat Vidinul pentru el. Din aceasta cauza regele Ungariei trimite impotriva lui doua armate. Una din ele izbuteste sa reia Vidinul, celalta navaleste in Tara Romanesca , dar in lupta de pe malul Ialomitei, ungurii sunt invinsi si insusi voievodul Nicolae al Transilvaniei este ucis. In urma acestei infrangeri si din cauza inaintarii turcesti spre Dunare, Ludovic se impaca din nou cu Vlaicu si Vidinul este redat lui Strasimir,care e eliberat din inchisoare, unde fusese tinut. In lupta de la raul Marita in 1371 in care bulgarii si sarbii incercasera sa tina piept inain-tarii turcesti, a uat parte si un contingent de oaste munteana trimisa de Vladislav ,care era acum liber sa-si indrepte atentia spre primejdia care venea de la miaza-zi. Turcii insa ies invingatori si isi continua inaintarea , supunand incetul cu incetul pe sarbi si pe bulgari si apropiindu-se de Dunare. Dupa Vladislav a urmat in scaun fratele sau Radu.Inca din vremea lui Vladislav , capi-tala tarii se mutase de la Campul-Lung la Curtea de Arges. Radu ispravi de cladit in acest din urma oras biserica curtii domnesti cu hramul Sf. Nicolae impreuna cu palatul domnesc de langa acasta biserica. In sapaturile care s-au facut in anul 1919 in biserica domneasca s-a gasit mormantul lui Radu si acel al altor membri ai familiei sale. De la Radu avem primele monede ale Tarii Romanesti cu inscriptii in limba latina. Dupa Radu urmeaza in scaun fiul sau Dan I (1385-1386), care moare in lupta impotriva tarului bulgar de la Tarnova , Sisman. Cauza luptei a fost probabil Dobrogea, regiune care se despartise de Bulgaria sub un despot deosebit, Dobrotici sicare mai tarziu se canstata in stapanirea Tarii Romanesti. Dupa moartealui Dan I vine la scaun fratele sau Mircea cel Mare, in a carui lunga si glorioasa domnie se consolideaza definitiv Tara Romanesca. Bibliografie:”Istoria Romanilor” Petre P. Panaitescu-prof .universitar Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1990 PAGE 1 PAGE 1 쥁@